Era Nouă, 1899-1900 (Anul 11, nr. 436-462)

1899-01-24 / nr. 436-437

ERA NOUA APARE DUMINICA Anul X, No. 436 si 437 Iaşi, Duminică 24 Ianuarie­­Sec, ia bani minierul. Reforme I. Am auzit dese­ori zicăndu-se ca statul nostru a îndeplinit des­tule reforme şi că ar trebui să ne oprim acum deocamdată la inţeleapta lor aplicare. De altă parte remănem dese­ori susprinşi de uşurinţa cu care ni se vorbeşte de reforme ori de căte ori se votează căte o lege mai mare, ori de căte ori se al­­cătuesc programe politice. Merită deci să ne dăm sama ce sens are necesitatea adevăra­telor reforme şi cum se îndeplinesc. Ţara noastră remănând din îm­prejurări cunoscute isolată în tre­cut de progresele culturei occi­dentale, a adoptat in câteva de­cenii de cănd caută să ’şi orga­­niseze puterile, o sumă de insti­tuţii pe care le a găsit in legis­laţia occidentală. Le a adoptat cam cu toptanul şi fără grijă, dacă se potrivesc pe corpul ei in­­graba ce ni se impunea de împrejurări, pentru a -şi da o ordine de desvoltare şi pentru a asigura societăţei une­ori chiar avantajele intervenţii u­­nei directe a statului. Fără îndoială că legiuitorului nostru îi incumbă acum sarcina de a pacienta in multe privinţi şi de a nu aştepta de la modifica­rea legilor resultate ce nu se pot realiza in pripă. Decăt pentru a şti in ce mă­sură trebue să aştepte şi căt tre­­bue din contra să şi complecteze şi reformeze legile, legiuitorul tre­bue să cunoască de aproape con­­diţiunele activităţei omeneşti aşa cum se presintă ele in ţara noas­tră in toate ramurile ei. Omul de stat înainte de toate trebue să ’şi poată da sama ca­re este in fie­care ram de acti­vitate proporţia dintre puterea as­piraţiilor individuale şi inm­urirea covârşitoare a forţelor sociale. Atăt in privinţa traiului inte­lectual şi moral căt şi în privinţa celui material, progresul atărnă in primul loc de cumpăna puterilor colective. Pănă ce legile şi insti­­tuţiele statului nu ajunge să a­­pese asupra acestei cumpene „pro­gresul nu trece din câmpul ste­ril al aspiraţiunilor in câmpul fer­til al realizărilor“ după cum spu­nea dl. Carp intr’una din dis­cursurile sale. Pentru a putea ur­mări deci firele acestei causalităti complexe, legiuitorul trebue să cunoască legile, după care se petrece viaţa şi activitatea soci­ală in toate ramurile ei, să cu­noască şi faptele prin care s’au verificat aceste legi in viaţa altor ţări. Numai cu aceasta îndoită pre­gătire poate ajunge omul de stat să aibă vederea clară pentru a putea pătrunde condiţiile reale in care se efectuează traiul ţărei sale la o epocă dată. Numai de la această îndoită sursă poate ajunge omul ce se îndeletniceşte cu problemele po­litice, să dobândească intuiţiunea adevăratelor nevoi a­le ţărei. Cănd vedem insă uşurinţa cu care se alcătuesc la noi progra­me politice şi reformele legislative singurul lucru la care ar trebui să ne gândim, este următorul : Generaţiuni întregi colaborează in domeniul ştiinţelor unele după altele pentru a cultiva adevăru­rile ei. Scânteia originală care relevează punctele necunoscute nu apare însă decăt din izbucniri individuale. Acelaş lucru se întâmplă şi pentru adevărurile practice de ca­re are nevoe viaţa socialâ. Ele nu pot fi decăt opera intuiţiunei individuale. Cum inţălegem cu toţii ade­vărul după ce se descopre, cum ni se pare atunci foarte simplu şi ’l apreciem, tot astfel grupările, con­gresele şi adunările politice în­deplinesc un rol util societăţei cănd sunt in stare să să distingă o adevărată reformă socială de simple schimbări de legislaţiune menite in genere a umplea golul ce -l simpt oamenii in conştiinţa lor politică. Este in aceasta iarăş o ches­tie de şcoală şi pregătire politică la care vom reveni. Petru Missir. Raportul d-lui Meitani, asupra proectului pentru procedura electorală. In partidul liberal jurisconsul­ţii şi avocaţii sunt oamenii cei mai invaţaţi. Toată înţălepciunea partidului iesă de la facultatea ju­ridică Licenţă şi mai ales docto­ratul in drept sunt cele mai înalte grade de erudiţiune. S’a văzut in deajuns intr’atâtea ocasiuni ce figură fac invataţii partidului liberal la tot ce să de­părtează de codul şi procedura civilă, dar cănd le vine apa la moară, cănd au câte un

Next