Era Nouă, 1899-1900 (Anul 11, nr. 436-462)

1899-01-24 / nr. 436-437

2 ERA NOUA proect de lege pur juridic, ei îşi i-au revanşa. Se simt în siguranţă, se înveselesc şi-’şi i-au zborul in regiunele inalte a ştiinţei lor cu cea mai mare uşurinţă de suflet. Intr’un partid de oameni serioşi şi competenţi,, cănd le-ar veni rîndul şi celor cu diplome de drept să fie utili ţărei, ar trebui să’şi îndeplinească însărcinarea avănd conştiinţa că misiunea lor este de ordine secundară. Dacă este de pildă chestia de a umplea lacunele procedurei electorale şi de a îndrepta viciile legelor existente, licenţiaţii noştri n’ar trebui să uite că cea mai perfectă ordine de procedură electorală, rămâne tot numai o chestie de formă, care nu poate schimba calitatea fondului, că gradul de pricepere şi independenţă a alegătorului atârnă de alte cauze care nu pot fi înmurite prin regiile de procedură. Pentru erudiţii partidului liberal o simpla îndreptare a procedurei electorale la proporţii de o făptuire făcută ,,prin ţară şi pentru ţară“, o întărire a fundamentelor pe care se razămă statul român. Si cu o ridiculă inconştientă unul din invataţii lor specialist in comentarea constituţiunei, dl. Meitani raportorul la senat al proectului in chestiune, nu se jenează să spună in raportul său că dacă Anglia a ajuns astăzi şi puternică, dacă Belgia s’a urcat treptele cele mai înalte . . . „causa este silinţa ce şi-au pus toţi barbaţii de stat in acele ţări de a lăsa deplină libertate a alegerilor.“ Pentru ca să aibă cineva predilecţie pentru asemenea vederi unilaterale trebue să lipsească cu totul nu numai cultura gene- I rală ci şi sentimentul adevărului. Nu este deci de mirare că dl. Meitani nu se mulţămeşte a aiuta pe socoteala Angliei şi a Belgiei. Dar I)-sa ne ia subţire şi asupra unui fapt recent ce s’au petrecut sub ochii noştri in cursul anului trecut, pare că ar preda un proces nedrept la bara justiţiei. Noul proect de lege dă dreptate modului cum au înţăles legea electorală cei doi magistraţi ai Curţei de apel din Iaşi chemaţi a prezida alegerea de la Huşi . Listele noue intră in vigoare la 1 Mai. Se ştie de asemenea ca Senatul şi-a esprimat atunci opinia contrară. Ei bine veridicul dl. Meitani găseşte mijlocul se întoarcă lucrurile pe dos. „Senatul atunci a urmat direcţiunea cea dreaptă . . . zice dl. Meitani, dar noi toţi ne aducem aminte de regretatul incident de la Huşi . . . noi toţi ştim că a trebuit o curte de apel să intervină înurmă spre a face să se învăme o greşită interpretare a unui text, poate îndoelnic“. In consecinţă se complectează lacuna şi prevede că noile liste intră in vigoare la 1 Mai ! Se admite deci tocmai opinia magistraţilor pe care nobila adunare— expresiunea D-lui Meitani—Senatul României—a desaprobat-o atunci. Mai la urmă înţelegem că eruditul liberal să creadă că nu este o necuviinţă de a se adresa senatului român ca şi cum ar vorbi camerei lorzilor, deşi titlurile de nobleţă sunt la noi abrogate prin constituţie, dar că nobilul Lord ales pare ui-se la Putna se învălue faptele recente in aşa hal in faţa chiar a nobilei adunări, aceasta va rămânea ca o nouă dovadă tipică pentru câtă lipsă de respect au învăţaţi partidului liberal pentru adever. In adevar dl. Meitani este cel mai învăţat dintre erudiţii liberali . D-sa a fost raportor la legea instrucţiunei. Din Carnetul septâmânei. Ziua de 24 Ianuarie nu ar trebui să treacă fără ca să ne amintim cu respect şi veneraţiune de acea înălţare de sentimente patriotice care a produs unirea principatelor. Acestei date memorabile a avântului nostru de regenerare, ar trebui să i se dea mai multă atenţiune. Ori cănd posteritatea va putea să se inspire de cele mai inalte porniri patriotice din amintirea epocei cănd cele două ţări române s’au unit conduse de elita naţiunei in potriva atâtor piedece ce le avea in cale. Zăpăceală şi toropeală generală. Iată situaţiunea. Nu lucrează nimene nimica în serios. Toată lumea are impresia că aşteaptă ceva definitiv, că cea ce este astăzi nu este o stare posibilă. S’a aruncat in discuţia camerei proectul sindicatelor agricole al d-lui Stolojan, tocmai când este in sentimentul general al partidului că acest ministru este epuizat şi trebue să se ducă. Epuisat este însă şi guvernul, care dă camerei proectul elaborat de cel mai epuisat membru al seu. Intr’această stare de plictiseală generală apare interesanta chestia dacă socialiştii sunt pentru ceva amestecaţi în agitaţiile ţărăneşti din unele judeţe de peste Milcov. Faptul ca rescoalele au avut loc tocmai in judeţele pe unde s’a întins propaganda socialistă, s’ar părea in adevăr că este concludent. Vor avea sau nu liberalii nepărtinirea de cuget să tragă la respundere „tinerimea generoasă“ dacă o vor găsi-o culpabilă că a instigat răscoala ? Vom vedea.