Lupta de clasă, ianuarie-iunie 1971 (Anul 51, nr. 1-6)

1971-01-01 / nr. 1

Ing. Dumitru NICULESCU inspector general la Inspec­toratul general de stat pen­tru controlul calităţii cul plan cincinal are ca o trăsătură distinctivă orientarea fermă a întregii activităţi, din toate domeniile economiei naţionale, spre aspectele cali­tative, spre ridicarea la un nivel superior a indicilor care exprimă efici­enţa muncii sociale. O asemenea orientare decurge imperios din faptul că în zilele noastre, mai mult ca oricînd, reproducţia lărgită, creşterea econo­mică sînt strîns legate de laturile calitative ale proceselor economice. într-a­­devăr, ritmul şi proporţiile reproducţiei lărgite depind, în condiţiile revolu­ţiei ştiinţifice-tehnice, de rata acumulării, dar în egală măsură de calitatea şi de nivelul tehnic al obiectivelor în care se materializează investiţiile şi, im­plicit, de valorile de întrebuinţare care se obţin de la noile capacităţi de producţie. Numai o calitate înaltă poate duce, în ultimă instanţă, la o efi­cienţă înaltă a investiţiilor, a producţiei, a consumului, în sensul cel mai larg, calitatea produselor îşi află punctul de plecare în modul cum este şi cum urmează să fie structurată economia naţională, în ansamblu, şi industria, în particular. Structura ramurilor de producţie for­mează, în fond, cadrul în limitele căruia se stabilesc orientările privind asimi­larea de produse noi, modernizarea sau scoaterea din fabricaţie a produselor învechite. Iar toate acestea determină, la urma urmei, ridicarea calităţii în­tregii activităţi pe trepte superioare. între anii 1971 şi 1975 în industria româneas­că vor avea loc pro­funde modificări pozi­tive în structura ramu­rilor, subramurilor şi nomenclatorului de produse. Ideea călău­zitoare la diferenţierea ritmurilor de creştere a fost şi este de a se im­prima structurii indus­triei un caracter mo­dern, situînd pe poziţii înaintate ramurile şi produsele „de vîrf“, puternic ancorate în progresul ştiinţei şi tehnicii, care asigură valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane, satisfacerea „ cit mai bună a nevoilor de consum productiv şi individual. Făcînd această opţiune, ţara noastră urmăreşte să recupereze cît mai grabnic decalajul faţă de statele avansate din punct de vedere economic, să obţină indici înalţi ai productivităţii muncii sociale, ai producţiei şi consumului socotiţi pe locuitor. « în esenţă, se poate spune că o anumită calitate a produselor exprimă ca­litatea activităţii de concepţie, tehnologice şi de organizare a producţiei, pe scurt calitatea producţiei. Unitatea dintre producţie şi consum situează aceste două noţiuni — calitatea produselor şi calitatea producţiei — într-un raport de strînsă interdependenţă, uşor sesizabil mai ales în cazul mijloacelor de pro­ducţie. Astfel, calitatea producţiei determină calitatea superioară a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor fabricate, iar acestea, puse în funcţiune, creează pre­mise favorabile pentru perfecţionarea producţiei şi ridicarea pe o treaptă mai înaltă a calităţii produselor. Privit în continuitatea sa, acest proces poate fi considerat ca o reproducţie lărgită a calităţii. în vremurile noastre a crescut enorm influenţa pe care o exercită cali­tatea produselor asupra condiţiilor de muncă şi de trai ale omului, ca şi asupra mediului înconjurător. Pentru omul modern, nu numai satisfacerea nevoilor .

Next