Lupta de clasă, ianuarie-iunie 1971 (Anul 51, nr. 1-6)
1971-01-01 / nr. 1
Ing. Dumitru NICULESCU inspector general la Inspectoratul general de stat pentru controlul calităţii cul plan cincinal are ca o trăsătură distinctivă orientarea fermă a întregii activităţi, din toate domeniile economiei naţionale, spre aspectele calitative, spre ridicarea la un nivel superior a indicilor care exprimă eficienţa muncii sociale. O asemenea orientare decurge imperios din faptul că în zilele noastre, mai mult ca oricînd, reproducţia lărgită, creşterea economică sînt strîns legate de laturile calitative ale proceselor economice. într-adevăr, ritmul şi proporţiile reproducţiei lărgite depind, în condiţiile revoluţiei ştiinţifice-tehnice, de rata acumulării, dar în egală măsură de calitatea şi de nivelul tehnic al obiectivelor în care se materializează investiţiile şi, implicit, de valorile de întrebuinţare care se obţin de la noile capacităţi de producţie. Numai o calitate înaltă poate duce, în ultimă instanţă, la o eficienţă înaltă a investiţiilor, a producţiei, a consumului, în sensul cel mai larg, calitatea produselor îşi află punctul de plecare în modul cum este şi cum urmează să fie structurată economia naţională, în ansamblu, şi industria, în particular. Structura ramurilor de producţie formează, în fond, cadrul în limitele căruia se stabilesc orientările privind asimilarea de produse noi, modernizarea sau scoaterea din fabricaţie a produselor învechite. Iar toate acestea determină, la urma urmei, ridicarea calităţii întregii activităţi pe trepte superioare. între anii 1971 şi 1975 în industria românească vor avea loc profunde modificări pozitive în structura ramurilor, subramurilor şi nomenclatorului de produse. Ideea călăuzitoare la diferenţierea ritmurilor de creştere a fost şi este de a se imprima structurii industriei un caracter modern, situînd pe poziţii înaintate ramurile şi produsele „de vîrf“, puternic ancorate în progresul ştiinţei şi tehnicii, care asigură valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane, satisfacerea „ cit mai bună a nevoilor de consum productiv şi individual. Făcînd această opţiune, ţara noastră urmăreşte să recupereze cît mai grabnic decalajul faţă de statele avansate din punct de vedere economic, să obţină indici înalţi ai productivităţii muncii sociale, ai producţiei şi consumului socotiţi pe locuitor. « în esenţă, se poate spune că o anumită calitate a produselor exprimă calitatea activităţii de concepţie, tehnologice şi de organizare a producţiei, pe scurt calitatea producţiei. Unitatea dintre producţie şi consum situează aceste două noţiuni — calitatea produselor şi calitatea producţiei — într-un raport de strînsă interdependenţă, uşor sesizabil mai ales în cazul mijloacelor de producţie. Astfel, calitatea producţiei determină calitatea superioară a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor fabricate, iar acestea, puse în funcţiune, creează premise favorabile pentru perfecţionarea producţiei şi ridicarea pe o treaptă mai înaltă a calităţii produselor. Privit în continuitatea sa, acest proces poate fi considerat ca o reproducţie lărgită a calităţii. în vremurile noastre a crescut enorm influenţa pe care o exercită calitatea produselor asupra condiţiilor de muncă şi de trai ale omului, ca şi asupra mediului înconjurător. Pentru omul modern, nu numai satisfacerea nevoilor .