Era socialistă, ianuarie-iunie 1984 (Anul 64, nr. 1-12)
1984-01-10 / nr. 1
leriatiza cu succes prevederile planului ca în acest an venitul naţional să crească cu 7,3%, în condiţiile reducerii substanţiale a ponderii cheltuielilor materiale, iar sporul producţiei industriale, care va fi în acest an cu 6,7% mai mare decît în 1983, să se obţină în proporţie de 60% prin valorificarea superioară a materiilor prime de bază, a combustibililor şi energiei. Potrivit strategiei dezvoltării economice a ţării noastre în etapa actuală, planul pe 1984 are ca priorităţi principale lărgirea bazei proprii de materii prime şi energetice, dezvoltarea intensivă a agriculturii, creşterea mai rapidă a producţiei în sectoarele industriei prelucrătoare de mare tehnicitate, reducerea consumurilor materiale, utilizarea în mai mare măsură a resurselor refolosibile, creşterea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate, sporirea susţinută a exporturilor şi raţionalizarea importurilor în scopul lichidării datoriei externe la termenul stabilit. Pretutindeni, în toate ramurile şi sectoarele de activitate, sunt necesare eforturi stăruitoare din partea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru a produce cît mai mult, cît mai bine, de o calitate cît mai înaltă, cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs, materializînd astfel, în mod exemplar, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul nou, măsurile cuprinse în Programul privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea organizării şi normării muncii în perioada 1983—1985 şi pînă în 1990, precum şi în Programul referitor la îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor de materii prime, de combustibil şi energie şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor în perioada 1983—1985 şi pînă în 1990. în acest sens, obligaţii sporite revin ministerelor, organelor economice de analiză, consiliilor oamenilor muncii din centrale industriale şi întreprinderi, consiliilor populare, care trebuie să acţioneze cu răspundere pentru îndeplinirea exemplară a planului la producţia fizică şi producţia-marfă, pentru asigurarea unei calităţi sporite a tuturor produselor. Este necesar să se aplice cu fermitate măsuri care să asigure gospodărirea judicioasă a materiilor prime, materialelor şi energiei, reducerea mai accentuată a consumurilor, recuperarea şi refolosirea materialelor, reducerea cheltuielilor de producţie, ridicarea continuă a rentabilităţii produselor. Dacă în societatea noastră socialistă, unde a fost abolită exploatarea omului de către om, iar oamenii sînt deopotrivă proprietari, producători și beneficiari ai bunurilor produse, munca liberă constituie principala sursă de progres, cu atît mai mult este imperios necesar ca fiecare să înţeleagă în profunzime corelaţia care există între muncă şi repartiţie, modul în care trebuie aplicat principiul socialist „De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după muncă". Numai atunci se poate vorbi despre aplicarea justă a acestui principiu cînd fiecare membru al societăţii, în cadrul diviziunii muncii, îşi pune întreaga sa capacitate de muncă şi de cunoaştere în slujba creşterii producţiei materiale, a dezvoltării ştiinţei, învăţămîntului. O calitate superioară a economiei naţionale presupune creşterea accentuată a productivităţii muncii — cerinţă vitală, decisivă, pentru progresul economic şi social al ţării, pentru sporirea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a bunăstării materiale a întregului popor. Tocmai de aceea, în planul pe acest an măsurile referitoare la ridicarea accelerată a productivităţii muncii ocupă un loc central. Ceea ce conferă o semnificaţie cu totul deosebită acestei orientări fundamentale este faptul că în 1984 sporul venitului naţional trebuie să se realizeze aproape în întregime pe seama creşterii productivităţii muncii sociale. De aici cerinţa de a se acţiona cu hotărîre pentru extinderea automatizării, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, pentru ridicarea calificării forţei de muncă; în acelaşi timp, este necesar să se organizeze temeinic aplicarea măsurilor cuprinse în programele referitoare la reducerea costurilor de producţie, a cheltuielilor materiale şi creşterea, pe această bază, a beneficiilor, a rentabilităţii întregii activităţi economice. Progresul continuu al economiei noastre naţionale este susţinut prin înfăptuirea unui amplu program de investiţii. Cele 252 miliarde lei investiţii prevăzute în acest an asigură resursele necesare realizării tuturor obiectivelor cuprinse în plan. Ceea ce se impune este de a se acţiona cu toate forţele pentru punerea în funcţiune cu prioritate a capacităţilor în curs de execuţie, a celor care asigură sporirea exportului, reducerea consumurilor de energie, combustibili şi materii prime. Executarea ritmică a obiectivelor de investiţii prioritare se cere a fi asociată cu o preocupare sporită pentru utilizarea cu maximum de randament a întregului potenţial tehnico-productiv — izvor nesecat de venit naţional. Obiectivele planului pe acest an pun cu putere în evidenţă rolul deosebit al cercetării ştiinţifice şi al progresului tehnic în dezvoltarea tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale. Programul de cercetare ştiinţifică, elaborat sub conducerea directă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, ilustru om de ştiinţă, savant de renume mondial, asigură sporirea substanţială a aportului cercetării proprii la accentuarea factorilor intensivi şi ridicarea continuă a calităţii produselor româneşti la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial, însemnătatea deosebită a programelor de cercetare ştiinţifică impune să se acţioneze pentru realizarea cu prioritate a obiectivelor privind înnoirea şi modernizarea producţiei, asimilarea de noi maşini, utilaje şi tehnologii de înalt randament, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Planul pe acest an prevede sarcini deosebit de importante pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii din agricultură pentru a face din anul 1984 un an al recoltelor record. în cuvîntarea la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., din decembrie anul trecut, pe probleme de agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a conturat un cuprinzător şi mobilizator program de acţiune, menit să determine o schimbare pozitivă radicală în întreaga activitate din acest domeniu prin creşterea responsabilităţii tuturor oamenilor muncii faţă de gospodărirea cu chibzuinţă a pămîntului, folosirea la maximum a maşinilor şi utilajelor, respectarea tehnologiilor de producţie, îngrijirea corespunzătoare a animalelor. Dispunem de tot ce este necesar, sublinia secretarul general al partidului, pentru ca în 1984 agricultura românească să obţină chiar şi în condiţii mai puţin prielnice o producţie agricolă record. „Avem şi baza materială şi baza tehnică necesară. Avem cadre, avem specialişti, avem muncitori, avem cooperatori, avem o ţărănime în stare să rezolve în bune condiţii problemele care se pun în vederea dezvoltării agriculturii noastre, a obţinerii unor recolte bogate, a înfăptuirii noii revoluţii agrare". Obiectivul fundamental al tuturor lucrătorilor ogoarelor îl constituie creşterea substanţială a producţiei de cereale, a producţiei agricole în toate sectoarele sale, pentru a asigura aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, satisfacerea celorlalte cerinţe ale economiei naţionale. Pornind de la rezultatele obţinute anul trecut şi avînd în vedere marile posibilităţi tehnico-organizatorice ale :