Euphorion, 2005 (Anul 16, nr. 166-173)

2005-01-01 / nr. 1-2

/ io / j^bruuriz .~.Jf UO Q a Despre cum apuc taurul iubirii de coame Scriu mic, mic şi negru, abia m-am apucat de scris de câteva minute. la bătrâneţe explodează sensul, am o suprafaţă din ce in ce mai mare. am o suprafaţă ciudată, pe suprafaţa mea, negrul ia foc. tânărul cu freza de negru ras în cap aşteaptă semnul meu masculin. îmi înfig unghiile date cu lac în pielea spatelui lat. îlţii înfig gura în sexul lui, nu te iubesc, nu te mai pot iubi. iubirea s-a împărţit în două, o parte a trecut în viteză ca o cruciadă medievală, cealaltă parte stă nemişcată în cap ca un bec aprins de 1000 W, trupul nu mai reacţionează, parcă ar fi de lemn, puteţi scrijeli lemnul, curge moarte plină de sevă, în ochi îmi stă moartea ca o bârnă, mă dor ochii. Un Cristian şi-a aruncat în aer matriţa colecţiei "Carmen”, a fost un împărat, am plâns lângă împărat, fiecare lacrimă, pe măsură ce se rostogolea, se înconjura de piele, de aceea nu le-a văzut nimeni, au fost lacrimi underground, ce uşoară pare primăvara când culorile florilor sunt nişte fist­ carnivore ce se lungesc, asemenea unor ruşi euprionzaţi de vodcă, sub privirea mea, vin bătrânii mei prieteni şi-mi şoptesc cuvinte obscene, le place să scrie bilete, pe câte un colţ de hârtie bine delimitat, pentru femeile vulnerabile ce se aşează pe scaunele reci ale vreunei cârciumi sordide, ei îşi exercită, astfel, puterea textuatismului lor, tremur din tot corpul, fumul din cârciumi îmi intră în piept şi mă ustură pieptul deoarece pieptul meu este descoperit, bătrânii mei prieteni îşi arată mâinile lor diferite de ale mele, mâinile lor se pregătesc se deseneze, pe pubisuri proiectate mult în afară, sexul morţii. mâinile mele nu mai au nici o şansă decât pe aceea a unei griji, negre ca smoala, ce unește rudele de sânge la capătul unei străzi provinciale. când te joci cu focul scrii cu încheietura mâinii, am sedus cu limba, am plâns cu limba, am râs cu limba, am cumpărat cu vârful limbii, am vândut cu rădăcina limbii, limba mea are culoarea plămânilor mei. tot sângele mi s-a urcat la limbă. haloul întunecat al dimineţii prins în cadru, se limpezeşte în timp. formele prind contur, scriu atât de încet încât indecenţa tuturor gesturilor pe care nu am reuşit să le exil despică puternic aerul în două. mi se spune ceva indistinct, discret şi distorsionat despre cum voi apuca eu taurul iubirii de coame, dar numai atunci când se zvârcoleşte, acum zace într-o nesimţire totală, vine cineva şi-mi bagă sub nas tratatul de seducţie pentru anul ce tocmai a expirat, pantalonii lui negri ascund un circuit închis, dacă ar putea fi vreun scop în această primăvară timpurie în care se aude, ca o sabie, murmurul ascuţit al unei voci ce îngână o arie dintr-o operă cu sfârşit tragic, dacă aş avea puterea să-mi inventez un final, dar finalul este pretutindeni şi tot timpul şi fiecare clipă este o groapă a unui foc pe care a ars un foc, focul dintre coapsele mele este un foc esoteric. Ce e nou în “literatura tânără”?­ âtă vreme nu există la noi revistă literară care să nu-i fi blagoslovit mai an pe debutanţi sau pe scriitorii ceva mai măricei cu vreo anchetă, cu vreo cronichetă, dacă nu cumva cu un întreg număr tematic, interesul revistei noastre pentru această problematică poate părea excedentar sau chiar... desuet. Şi totuşi, expresia „literatură tânără" trezeşte întot­deauna un frison­­ de entuziasm sau de indignare. în fond, fervoarea cu care sunt întâmpinaţi bobocii în ale scrisului oscilează între două imagini: o hoardă de moco­fani care profanează sfintele moaşte ale literaturii sau un grup de puritani, neatinşi de corupăciunea spiritului de ciurdă sau de mezalianţele meschine, care vin să dărâme falşii idoli ai generaţiilor precedente. Asta, fireşte, în cazurile fericite, când vorbăria lor nu se dizolvă într-un epigonism steril. Oricum ar fi, „literatura tânără" constituie un fenomen care nu poate fi igno­rat. Cu atât mai mult cu cât în ultima vreme se vehiculează din ce în ce mai insolent se găureşte zidul din faţă, îmi introduc repede în gaura zidului, pleoapa umflată de fard, ochiul se umple de sânge, sângele are ochi, fetele şi băieţii noştri au făcut disidenţă cu praştia dezacordată, terenul era instabil, mocirlos, răsăritul mă strânge ca o sârmă ghimpată, nu cred în răsăritul ca o sârmă ghimpată, castrat, asexuat, gras şi puhav, îmi introduc capul în răsărit şi mi se jupoaie pielea capului, capul jupuit de răsărit a făcut un contract social, la negru, cu descompunerea. suferinţa este zeul cel mai uşor dintre toţi zeii lumii, suferinţa nu mai cere nimic de la nimeni, este un zeu al aerului tolănit pe toată distanţa numelui meu, este cel mai leneş şi mai imobil zeu, sunt într-o încăpere simplă unde colcăie sternul, mă las atinsă, în preajma trecerii către zona întunecată a nopţii, de cineva care mă înjură, scot din stern, rujul, două stele fixe ce neutralizează orice, sunt dezechilibrată şi, din cauza mişcărilor de tot felul, pe care le fac, sunt invadată de propriile mâini nesigure, sunt acoperită de servituţi ca o faţă ascunsă, aş fi fost şmecheră dacă aş fi petrecut in subsolurile editurior noastre. m-aş fi ridicat spre cer dând din coate, coatele mele nu pot fi folosite, nu am coate, melancolia îmi este însemnată, pe dinăuntru, cu fierul roșu, ca vitele, la abator. sunt dusă cu sila în gulagul melancoliei de cei ce vor să-mi rămână"doar prieteni, nu cred în prietenie, ei întind o plasă sub mine, ca la circ, pentru ca să nu mă rănesc când mă arunc de sus. melancolia mea este numai carne şi sânge, nu negociat nimic, mi-au fost înfipte în tălpi nişte potcoave grele şi numai g boare rece le va smulge din pielea subţire a tălpilor ce va sângera şi va râde, sărăcia mea cu duhul, atunci când sap aceste cuvinte pe un altar al scrisului cu forţa, a fost consfinţită de lege, deoarece numai atunci când nu am scris, am scris, recuperez toate limbajele dispariţiei mele şi schimb registrele intr-un ritm nebun, respir dispariţie în loc de aer. respir şi rup aer, rup bani, rup versuri, rup poeţi. trupul meu a fost rândul alb al unei demonstraţii ce nu mai interesează pe nimeni. sângele menstrual al unei fete ce nu a cunoscut dragostea a rupt pe dinăuntru un cap de nebun coiful de fier cântă liber pe piele. un dandy cu uterul albastru se plimbă pe străzi, desuet, în căutarea unor bărbaţi rafinaţi, toarnă cerneală, din f­ter, peste scrisorile lor rafinate. scrisul din scrisorile lor se transformă într-o reţea de vene de culoare albastră, reţeaua de vene, de departe, pare a fi un scris rafiat. un dandy cu uterul albastru strânge scrisul rafinat de gât. urma vânătă de pe gâtul scrisului face parte din scrisul lui.­ ­ Notă: Poemul “Limbajul dispariţiei”, în şapte părţi, va fi publicat de revista "Euphorion” inte­grat în acest an, număr de număr, ideea unei noi generaţii literare. Câtă realitate şi câtă strategie de grup există în această agitaţie generaţionistă ne-am propus să aflăm chestionând ambele „tabere”. Iar opi­niile, cum era de aşteptat, s-au dovedit variate. Ne-am fi bucurat să primim mai multe puncte de vedere diin partea (mai) „vechii" gărzi. Invitaţiile nu au lipsit. Dar de răspuns, au răspuns doar Al. Cistelecan şi Gellu Coinari. Mai interesaţi s-au arătat, în schimb, junii autori, deşi nici aceştia nu s-au prea bulucit. Chiar şi aşa, am strâns, zicem noi, uri calup reprezentativ, care cuprinde câţiva delegaţi sertanificativi ai tinerei generaţii: Marius Chivu, Daniel Cristea-Enache, Mihai Iovănel, Claud­iu Komartin şi Dan Lungu. Plus câteva bucăţi literariceşti semnate de Ionuţ Chivu, Dan Com­an, Mihai Curtean, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Ruxandra Novac şi Danilea Popa. Şi, fireşte, de Angela Marinescu, pe care nici un val literar n-a izbutit s-o lase pe tuşă. Aşadar, ce e nou în „literatura tânără’? Cum se va vedea, nimic şi totul în acelaşi timp: aceeaşi stare de insurgenţă neo-avangardistă ce defineşte emergenţa oricărei orientări literare; aceeaşi impetuozitate în a „reinventa” literatura; acelaşi amestec de genialitate şi diletantism. Prin urmare, aceleaşi lucruri. Dar, (şi) de această dată, altfel. Andrei Terian ii b U H 0 R N pagîm r\/iul //I I~-2~ -j—

Next