Evenimentul Zilei, iulie 1992 (Anul 1, nr. 16-34)
1992-07-10 / nr. 16
► æupam/ fS ¥ * f&SM pe/tf/web/sfe/v/de фШШм VICTOR BABIUC ATACĂ LA BAIONETĂ ! In ședința Senatului din 22 iunie 1992 dr L G. Popa (FDSN) a lansat virulente acuzații la adresa Ministerului de Interne. Atacul face parte dintr-o campanie mai lungă inițiată de FDSN cu intenția de a smulge FSN-ului portofoliul cheie al Intenselor. Pmă ieri dl. Victor Babiuc s-a menținut între rezervă diplomatică. Comunicatul Ministerului de Interne ne arata ca dl Victor Babiuc s-a decis să contaatace. Se anunță un conflict de amploare. Amănunte în pagina a 3-a „Capul lui Babiuc vrem” lozinca zilei la FDSN !______—i------------------------------------------------------------------------------------------------- 111 *[Гр i ЩЯя I Bl ГТЙ I 1I чII • ЧКс-« «».»и-.-. . lj^3 • НЮ Bâgl ВЖ1 Щ ийжгй! . ^Н. дрД Яга Ш & SSs! йНЙИЯ Iul ЦшшЫшёЛ В fi Redactor sef: ION GRISTOIU : II ANUL I ■ Vineri 10 IULIE 1992 A PRET 20 LEI Pe aeroportul Otopeni la plecarea spre Madrid, Gheorghe Hagi ne declară în exclusivitate: „ESTE O MARE MUMIE CA VOI LSCRA ÎMPREUNA CU MIRCEA LUCESCU" Ieri"după-amiază la ora 16.25 cu avionul de Viena, indreptîndu-se spre Madrid, valorosul nostru internațional Gicu Hagi alături de impresarul Ion Becali au plecat pentru a definitiva transferul lui Hagi la Brescia. în exclusivitate pentru cititorii noștri, Hagi ne-a declarat : „Să aibă toată încrederea în noi fiindcă e o mare plăcere și o mîndrie la fel de mare ca un grup de români să lucreze împreună. Și nu oriunde, ci în campionatul Italiei, cel mai puternic campionat din lume Cu siguranță am demonstrat că avem valoare și cu Mircea Lucescu alături sînt convins că vom reuși să ridicăm valoarea fotbalului românesc dincolo de graniță. Vacanța a fost scurtă dar nu contează. Vom avea timp de distracție și după succese“ CECILIA VASILESCU Puterea de cumpărare a leului scade pe zi ce trece л ГТ-1 Desen de ADRIAN ANDRONIC Ш= lin iii jiiiioU Postfl bol IS provoacă: rabinul La cei 80 de ani ai săi împliniți ieri rabinul Moses Rosen, capul comunităților evreiești din România, seamănă vînt în aproape fiecare săptămînă. Și, de fiecare dată se stîrnește cîte o furtună Criza buteliilor se cronicizează CETĂȚENII BLOCHEAZĂ CIRCULAȚIA IN SEMN DE PROTEST Criza în aprovizionarea cu butelii a populației Capitalei a intrat în a 7-a lună. Momentul a fost „aniversat“ prin blocarea căii de rulare a tramvaielor și mașinilor din dreptul stației RAI В Ghica-fet de către cetățenii revoltați. Aceștia ne-au informat că șoferii care transportă butelii, se comercializează la un preț de 1000 — 1200 lei butelia in schimb, că butanul este folosit drept combustibil de către conducătorii auto, gazul dintr-o butelie asigurînd o autonomie de circulație de circa 400 km. Mulți cetățeni își doresc revenirea la vechiul sistem al cartelelor. Reamintim că populația Bucureștiului a mai apelat la aceste metode de blocare a circulației rutiere. Intr-o discuție avută cu dl. Ion Țîrlea, director in centrala PECO, acesta ne-a informat că din ziua respectivă încep livrările de butan, de la rafinăriile Teleajen, 1 Mai-Ploiești ș.a. ceea ce ar fi făcut ca de a doua zi, ieri, să se reia fluxul normal de umplere a buteliilor. N-a fost să fie așa. Criza aprovizionării populației cu butelii de aragaz a intrat în faza cronicizării. Dacă nu va fi stopată, există riscul ca mii de cetățeni să procedeze similar celor din Ghica-Tei. SILVANA PATRAȘCANU DANIEL CHIRE/1 mi OMSu fi Văzut de ION CRISTOIU O capcană întinsă României Ca de atitea ori după decembrie 1989, România se află intr-o grea dilemă. Ea trebuie să decidă dacă va trimite sau nu trupe in cadrul forțelor armate comune pentru dezangajarea militară in Transnistria. Luni, 6 iulie, la intîlnirea de la Moscova a statelor din C.S.S., Boris Elțîn a propus înființarea unor forțe de menținere a păcii pentru zonele de conflict de pe teritoriul fostei U.R.S.S. Cu această ocazie, Ivan Kozirev, ministrul de externe rus, a declarat că în componența forței de pacificare in Transnistria ar putea intra militari din România și Bulgaria, pe lingă cei din Rusia, Ucraina, Moldova și Belarus. Trupele vor fi trimise numai la cererea și cu consimțâmîntul Republicii Moldova. Marți, 7 iulie, Parlamentul de la Chișinău, grăbit să răspundă acestei exigențe, adresează o cerere către Rusia, Ucraina, Belarus, România și Bulgaria, pentru a participa la forța de menținere a păcii. Propunerea lui Boris Elțîn lasă impresia unei mari frămîntări în legătură cu situația din Transnistria. Liderul rus pare a fi un mare umanist, un fel de Ghandi cu gardă de corp, atins de insomnii la gindul că pe malurile Nistrului mor oameni, în realitate, liderul rus nu e deloc animat de asemenea idealuri înălțătoare. Țelul suprem urmărit cu înverșunare de Moscova e transformarea Transnistriei intr-un cap de pod in Europa. Pentru aceasta, Boris Elțin folosește un procedeu tipic politicii rusești : o vie agitație in numele păcii, ca o perdea de fum pentru a ascunde avansul militar constant pe teren. Inițiativa forței de pace se înscrie perfect în acest scenariu. Ea își are menirea de a crea imaginea unui nețărmurit interes al Rusiei pentru rezolvarea politică a conflictului. E de la sine înțeles că trimiterea unor trupe nu va aduce pace pe malurile Nistrului dar mai ales nu va curma procesul de dezmembrare a Republicii Moldova. Au dovedit-o toate așa-zisele inițiative lansate de Rusia pe piața mondială. Au dovedit-o și nefericitele experiențe cu „căștile albastre” expediate inutil in zonele de conflict ale lumii. în aceste condiții, decizia României de a trimite trupe în Transnistria ar fi o imensă greșeală. Gestul s-ar dovedi, in primul rind, de o absolută inutilitate. El nu va reuși nici să oprească războiul, nici să salveze Transnistria. Sfidind forțele de pace, separatiștii, sprijiniți de Armata a 14-a, vor continua să-i atace pe moldoveni. Moscova se va mira, ba chiar va protesta, încurajîndu-i, firește, pe ascuns, în al doilea rind, gestul ar fi extrem de periculos. Moscova a dus o imensă campanie privind implicarea armatei române în conflict. De fiecare dată, Bucureștiul a negat categoric. Participarea la forța de dezangajare înseamnă practic trimiterea armatei române în prima linie a războiului. Adică exact acolo unde au nevoie separatiștii pentru a demonstra că e vorba de o agresiune a României împotriva Transnistriei. Scenariul e previzibil: în condițiile din zona conflictului, nu va fi greu să se facă tărăboi pe tema că românii din forța militară nu păstrează neutralitatea necesară. Nu va fi greu ca militarii români să fie ținta unor atacuri. Voi fi morți pe cit de inutile, pe atit de primejdioase. Imaginea tinerilor aduși in țară în sicrie va stîrni o minte din care poate să iasă orice. Bietei Românii, bătută în ultimul timp de toate nenorocirile, numai un război cu Rusia i-ar mai lipsi ! Trimiterea de trupe în Transnistria e o capcană abil întinsă României. O capcană în care Bucureștiul, total buimăcit de noua scenă a lumii, practicînd o politică incoerentă față de conflictul din Transnistria, e pe cale să cadă.