Evenimentul Zilei, septembrie 1992 (Anul 1, nr. 61-86)
1992-09-15 / nr. 73
Ca de obicei, ziarul nostru a avut d iwHiiiin i nim-n и iii и. nu ni!,' I '4"i' ^ *ii. j .и 1и>я^1ж»1и»лт^цж'1ииаж«яиимааи!11»вя!и1ямм]«яутй8»уив. ув^аад-'ьаяд .а .'.цдам^млац-м-д;дwnaiiiinui’-Mafi.'huhu1" ».ЛNoилн|и.чд1и..'.?та^ы.аи'м^No|г1гг| 1к--^де;.с:~т -• щд * giiifliiro д ||^|” ШтШт Către, Redacția ziarului „Evenimentul zilei" D-lui redactor șef Ion Cristoiu C.N.A. a inclus pe ordinea de zi a ședinței sale din ziua de luni, 14 septembrie, discutarea incidentului creat de dl. Cornelius Roșiianu în emisiunea „Actualități" de sâmbătă 12 septembrie, de la ora 20,00. In urma discuțiilor, a fost redactată o scrisoare adresată conducerii TVR, scrisoare pe care o anexăm la prezenta. Cu privire la cererea de difuzare a comunicatului d-voastră în cadrul emisiunii „Actualități", cerere pe care am primit-o după ce Consiliul adoptase deja propria sa poziție, vă rugăm să vă adresați nouă doar dacă întîmpinați un refuz din partea Televiziunii Române. CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI. Președinte: Prof. univ. dr. TITUS BAVEICA Către Televiziunea Română, în atenția d-lor Directori Generali Dumitru Moroșanu și Paul Soloc în legătură cu apariția domnului Cornelius Roșiianu în emisiunea „Actualități” de sîmbătă, 12 septembrie 1992, în care domnia sa a polemizat cu ziarul „Evenimentul zilei“ în problema încetării sau neîncetării grevei celor patru lideri ai „Federației Sindicatelor Libere Feroviare de Ramură Mișcare și Comercial din România". Consiliul Național al Audiovizualului aduce la cunoștința conducerii Televiziunii Române următoarele : Televiziunea Română, fiind o instituție publică, are obligația unei conduite echidistante și a unei atitudini superioare în raport cu disensiunile și patimile care există în viața publică românească în toate momentele, dar cu atît mai mult într-o etapă tensionată, așa cum este campania electoralâ în curs de desfășurare. A folosi spațiul unei emisiuni, cu atît mai mult al uneia de maximă audiență cum este emisiunea „Actualități" pentru a răspunde unor atacuri personale sau colective apărute — pe drept sau nedrept — în mass media este, după părerea C.N.A., o încălcare flagrantă a regulilor profesionale absolut obligatorii pentru orice angajat tv. Caracterul subiectiv, apelul la invective simetrice, dezlînarea expunerii d-lui Cornelius Roșiianu dau circumstanțe agravante unei conduite incompatibile cu ținuta și tonul unei televiziuni naționale. Avînd în vedere că dl. Cornelius Roșiianu este acum la a doua abatere semnalată de C.N.A., cerem conducerii TVR analizarea cazului și dispunerea măsurilor de rigoare. Președintele Consiliului National al Audiovizualului Prof. univ. dr. TITUS RAVEICA . • • 1 ISP i Si Ж Redactor sef: ION CRISTOIU Anul IШ Marți 15 septembrie 1992 Ш PREȚ 20 LEI Numele Președintelui la mare altitudine Pe Crucea de pe Caraiman scrie Jos Iliescu !“ Din luna martie 1990 pe „Crucea Caraiman“ au început să apară unele inscripții politice. Discutînd cu salvamontiștii am aflat că „scriitorii" sînt unii turiști mai înfocați care pictează Crucea la căderea serii și merg apoi să doarmă la Cabana Babele. In prezent, pe monument pot fi citite lozinci de genul : „Jos comunismul I“, „Afară cu bolșevicii din țară“, „Jos IHescu I". „Crucea Caraiman" este situată pe unul din vîrfurile Masivului Bucegi la 2 300 metri și are o înălțime de 44 metri. Monumentul a fost ridicat în anul 1927 în cinstea eroilor primului război mondial. TANA CAFRITA Pentru că n-a fost fotografiat l-a tăiat fratelui său carotida Recent, Velicu Feleagă i-a tăiat carotida fratelui său, Ștefan. Crima s-a petrecut sub ochii invitaților la botezul copilului lui Ștefan Feleagă, în satul Cucuruzu, comuna Răsuceni. Motivul principal l-a constituit faptul că Ștefan, în momentul în care s-au făcut fotografii, a omis să-l cheme și pe Velicu. Dintr-o singură lovitură, Velicu a băgat cuțitul în gîtul fratelui său. Ștefan Feleagă a decedat pe loc. Ucigașul s-a refugiat la o mătușă în Naipu, comuna Ghimpați. A fost prins de către organele de poliție, în casa acesteia, primind îngrijiri de la trei țigănci. De caz se ocupă în prezent Procuratura județului Giurgiu. ADINA ANGHELESCU MINIM) POTRIVIT ESTIMĂRII GUVERNULUI, APLICAREA LEGII PRIVIND UNELE DREPTURI ALE FOȘTILOR DEPUTAȚI ȘI SENATORI AR ÎNSEMNA LUAREA DE LA BUGET A 207 MILIOANE LEI, ANUAL ‘N607ШИ* Desente ADRIAN ANDRONIC С1АШ LIBERALILOR LA FOTOGRAF In imagine , în picioare — Crin Halaicu, primarul general al Capitalei ; pe bancă, de la stingă la dreapta — Victoria Halaicu (soția dlui Halaicu), Valeria Sândulescu (soția dlui L V. Săndulescu) și I.V. Săndulescu, ministru secretar de stat la externe, vicepreședinte la PNL, Foto : Ștefan Ionițâ Conflict deschis între doi suverani „impăratul a făcut 30 cai йе »carte" DECLARĂ REGELE ROMILOR ION CIOABĂ Regele romilor, Ion Cioabă, a luat cu deosebită uimire cunoștință de viitoarea înscăunare a împăratului tuturor romilor și țiganilor, Iulian Rădulescu, în special după anunțarea adresei casei imperiale care este tocmai lîngă cea regală. Despre viitorul împărat, regele „en titre" ne-a declarat : „Este un om certat cu legea, vorbește despre lucruri cu care nu are nici o legătură, are 26-30 de ani de pușcărie și nu poate singur să se facă împărat". Mănușa nu a fost încă ridicată de viitorul împărat. Totuși, cu bunăvoință, regele încoronat al romilor ne-a destăinuit cîteva dintre problemele cu care își ocupă timpul. Am aflat că, după vizita la spitalul unde este internat de-acum celebrul Fane Spoitoru, regele la condamnat pe acesta. IULIAN CHIFU in cuceri se vor folosi două tipuri de laser A seară au ajuns la București primele echipe ce se vor ocupa de organizarea concertului. Deocamdată se știe că Michael Jackson va avea o întîlnire cu domnul Crin Halaicu, primarul Capitalei. Formația de acompaniament a lui Michael Jackson are următoarea componență : Jennifer Batten - chitară ; David Williams - chitară ritmică ; Don Boyette - chitară bas ; Rickye Lawson - baterie ; Brad Boxer ; Bryan Loren — instrumente cu clape ; Greg Phillingnes r- director muzical, instrumente cu clape; Siedah Garret, Kevin Dorsey, Dorian Holley, Daryl Phinnesse — acompaniament vocal. ® In concert se vor folosi două tipuri de laser (Krypton și Argon). Faniilor bucureșteni le reamintim că asțăzi de la orele 17,00 la Radio Nova pot asculta „TOP Michael Jackson" жгМаашМИ РМёйМщ ВШВ s тШ M.C. INtIS^tTonAL*oomunloăi Din sumar: UN SPECTACOL PALPITANT DAT DE „ÎNGERII ALBAȘTRI” (pag. a 2-A) ARMATA SECRETĂ A PREȘEDINTELUI ION ILIESCU (pag. a 3-A) GH. FUNAR IMPLICAT ÎNTR-UN ACCIDENT RUTIER (pag. a 4-A) Văzut de ION CRISTOIU O lovitură dată domnului Iliescu Cînd eram deja convinși că puținul timp rămas pînă la alegeri nu mai poate aduce o prea mare surpriză, un eveniment vine să tulbure spațiul campaniei prezidențiale. E vorba de decizia Partidului Socialist al Muncii, anunțată ieri, la o conferință de presă, de a susține candidatura d-lui Ion Iliescu la Președinția țării. Potrivit d-lui Tudor Mohora, noua stea a P.S.M., hotârîrea a fost luată la capătul unor lungi dezbateri controversate. Nu cunosc dedesubturile acestei decizii. Sigur e că, în ciuda aparențelor, ea constituie o mare surpriză. Partidul Socialist al Muncii și-a făcut un stindard din a denunța perioada care a trecut din decembrie 1989 și pînă acum. Criticile sale vehemente au venit dinspre stînga eșichierului politic, ba mai mult, de dincolo de capătul cel mai îndepărtat al acestui eșichier, dinspre comunism. În ciuda unor precizări repetate, poziția P.S.M. nu poate fi desprinsă de o vizibilă nostalgie după epoca Ceaușescu; în aceste condiții, ca și în cazul Partidului România Mare, normal era ca partidul să nu recomande pe nici unul din actualii candidați la Președinție. Pentru că, se înțelege, potrivit logicii P.S.M., toți candidații, inclusiv Ion Iliescu, sînt implicați, într-un fel sau altul, într-un proces social-politic și economic pe care partidul îl respinge , cel început în decembrie 1989. Sigur e, în același timp, că decizia Partidului Socialist al Muncii e o lovitură dată d-lui Ion Iliescu. Actualul președinte s-a străduit din răsputeri să se delimiteze de platforma politică a Partidului Socialist al Muncii. Oricît de confuză și contradictorie ar fi politica sa, domnul Ion Iliescu și-a exprimat în numeroase rânduri ambiția de a fi considerat un social-democrat și nu un comunist. De aceea, domnia sa nu numai că n-a arătat o prea mare simpatie pentru Partidul Socialist al Muncii, dar, mai mult, a speculat la maximum apariția acestui partid pe eșichierul nostru politic pentru a demonstra că alții sînt comuniștii. Decizia P.S.M. afectează grav: strădaniile de pînă acum ale d-lui Ion Iliescu. Ca și în cazul Partidului România Mare, un partid care pretinde că-i vrea binele, i-a făcut un mare rău. E lesne de înțeles cît de mult a ușurat hotârîrea P.S.M. campania dusă de adversari împotriva d-lui Ion Iliescu pe tema comunismului său funciar. Ori de cite ori actualul președinte va protesta contra acuzațiilor de comunism, i se va răspunde prin invocarea sprijinului acordat candidaturii sale de către Partidul Socialist al Muncii, identificat de opinia publică de la noi, drept sau nedrept, nu are importanță, ca un demn continuator al Partidului Comunist. Gestul P.S.M. îl pune pe dl. Ion Iliescu într-o situație stînjenitoare și pe plan extern. Din decembrie 1989 pînă acum, suspiciunea Occidentului față de dl. Ion Iliescu a fost unul dintre argumentele forte ale opoziției în bătălia sa cu actualul președinte. Prezenta campanie electorală e dominată de teza că prin realegerea d-lui Ion Iliescu România își taie definitiv punțile către Europa. De aceea, dl. Ion Iliescu a făcut veritabile acrobații politice pentru a demonstra că se bucură de credibilitatea Occidentului. Orice posibilitate de a ieși în Europa de Vest sau de a se întîlni la București cu reprezentanți ai acesteia a fost căutată din răsputeri. Recentele întîlniri din Spania și din Italia, făcute cu prețul scoaterii, pentru cîteva zile, din campania electorală, sînt o bună dovadă în acest sens. Cum Occidentul percepe Partidul Socialist al Muncii drept o formațiune comunistă, mai mult ca sigur adversarii d-lui Ion Iliescu vor fi și mai convingători în demonstrarea tezei că victoria actualului președinte la scrutinul din 27 septembrie va însemna o adîncire și mai mare a suspiciunii internaționale față de voința românilor de a se rupe de trecut. Ciudățenia deciziei P.S.M. e cu atît mai mare, cu cît prin îndemnul adresat de conducere membrilor și simpatizau uișor de a-l vota pe actualul președinte, dl. Ion Iliescu nu cîștigă prea mare lucru. Aceștia h ar fi ales pe dl. Ion Iliescu și dacă liderii P.S.M. îi îndemnau să voteze pe cine vor. O parte din ei ar fi optat, probabil, pentru dl. Gheorghe Funar. E vorba însă de o parte prea mică a populației pentru a contracara pierderile de voturi pricinuite d lui Ion Iliescu de decizia P.S.M. Să fi vrut dl. llse Verdeț ca, sub aparența unui gest de simpatie, sâ-i dea o lovitură d-lui Ion Iliescu ? Iată o întrebare căreia echipa actualului președinte , trebuie să nu găsească un răspuns. Și să acționeze rapid, pînă nu e prea tîrziu.