Evenimentul Zilei, septembrie 1992 (Anul 1, nr. 61-86)

1992-09-15 / nr. 73

Ca de obicei, ziarul nostru a avut d iwHiiiin i nim-n и iii и. nu ni!,' I '4"i' ^ *ii. j .и 1и>я^1ж»1и»лт^цж'1ииаж«яиимааи!11»вя!и1ямм]«яутй8»уив. ув^аад-'ьаяд .а .'.цдам^млац-м-д;дwnaiiiinui’-Mafi.'huhu1" ».ЛNoилн|и.чд1и..'.?та^ы.аи'м^No|г1гг| 1к--^де;.с:~т -• щд * giiifliiro д ||^|” ШтШт Către, Redacția ziarului „Evenimentul zilei" D-lui redactor șef Ion Cristoiu C.N.A. a inclus pe ordinea de zi a ședin­ței sale din ziua de luni, 14 septembrie, discutarea incidentului creat de dl. Corne­lius Roșiianu în emisiunea „Actualități" de sâmbătă 12 septembrie, de la ora 20,00. In urma discuțiilor, a fost redactată o scrisoare adresată conducerii TVR, scrisoa­re pe care o anexăm la prezenta. Cu privire la cererea de difuzare a co­municatului d-voastră în cadrul emisiunii „Actualități", cerere pe care am primit-o după ce Consiliul adoptase deja propria sa poziție, vă rugăm să vă adresați nouă doar dacă întîmpinați un refuz din partea Televiziunii Române. CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI. Președinte: Prof. univ. dr. TITUS BAVEICA Către­ Televiziunea Română, în atenția d-lor Directori Generali Dumitru Moroșanu și Paul Soloc în legătură cu apariția domnului Cor­nelius Roșiianu în emisiunea „Actualități” de sîmbătă, 12 septembrie 1992, în care domnia sa a polemizat cu ziarul „Eveni­mentul zilei“ în problema încetării sau ne­­încetării grevei celor patru lideri ai „Fede­rației Sindicatelor Libere Feroviare de Ra­mură Mișcare și Comercial din România". Consiliul Național al Audiovizualului adu­ce la cunoștința conducerii Televiziunii Române următoarele : Televiziunea Română, fiind o instituție publică, are obligația unei conduite echi­distante și a unei atitudini superioare în raport cu disensiunile și patimile care exis­tă în viața publică românească în toate momentele, dar cu atît mai mult într-o eta­pă tensionată, așa cum este campania e­­lectoralâ în curs de desfășurare. A folosi spațiul unei emisiuni, cu atît mai mult al uneia de maximă audiență cum este emisiunea „Actualități" pentru a răs­punde unor atacuri personale sau colective apărute — pe drept sau nedrept — în mass media este, după părerea C.N.A., o încăl­care flagrantă a regulilor profesionale ab­solut obligatorii pentru orice angajat tv. Caracterul subiectiv, apelul la invective simetrice, dezlînarea expunerii d-lui Cor­nelius Roșiianu dau circumstanțe agravante unei conduite incompatibile cu ținuta și tonul unei televiziuni naționale. Avînd în vedere că dl. Cornelius Roșiianu este acum la a doua abatere semnalată de C.N.A., cerem conducerii TVR analizarea cazului și dispunerea măsurilor de rigoare. Președintele Consiliului National al Audiovizualului Prof. univ. dr. TITUS RAVEICA . • •­­ 1 ISP­­ i­ Si Ж Redactor sef: ION CRISTOIU Anul IШ Marți 15 septembrie 1992 Ш PREȚ 20 LEI Numele Președintelui la mare altitudine Pe Crucea de pe Caraiman scrie Jos Iliescu !“ Din luna martie 1990 pe „Crucea Carai­man“ au început să apară unele inscripții politice. Discutînd cu salvamontiștii am a­­flat că „scriitorii" sînt unii turiști mai înfo­cați care pictează Crucea la căderea serii și merg apoi să doarmă la Cabana Babele. In prezent, pe monument pot fi citite lo­zinci de genul : „Jos comunismul I“, „Afară cu bolșevicii din țară“, „Jos IHescu I". „Crucea Caraiman" este situată pe unul din vîrfurile Masivului Bucegi la 2 300 me­tri și are o înălțime de 44 metri. Monumen­tul a fost ridicat în anul 1927 în cinstea eroilor primului război mondial. TANA CAFRITA Pentru că n-a fost fotografiat l-a tăiat fratelui său carotida Recent, Velicu Feleagă i-a tăiat carotida fratelui său, Ștefan. Crima s-a petrecut sub ochii invitaților la botezul copilului lui Ștefan Feleagă, în satul Cucuruzu, comuna Răsuceni. Motivul principal l-a constituit faptul că Ștefan, în momentul în care s-au făcut fotografii, a omis să-l cheme și pe Velicu. Dintr-o singură lovitură, Velicu a băgat cuțitul în gîtul fratelui său. Ștefan Feleagă a decedat pe loc. Ucigașul s-a refugiat la o mătușă în Naipu, comuna Ghimpați. A fost prins de către organele de poliție, în casa acesteia, primind îngrijiri de la trei țigănci. De caz se ocupă în prezent Procu­ratura județului Giurgiu. ADINA ANGHELESCU MINI­M) POTRIVIT ESTIMĂRII GUVERNULUI, APLI­CAREA LEGII PRIVIND UNELE DREPTURI ALE FOȘTILOR DEPUTAȚI ȘI SENATORI AR ÎNSEMNA LUAREA DE LA BUGET A 207 MILIOANE LEI, ANUAL ‘N607ШИ* Desen­te ADRIAN ANDRONIC С1АШ LIBERALILOR LA FOTOGRAF In imagine , în picioare — Crin Halaicu, primarul general al Capi­talei ; pe bancă, de la stingă la dreapta — Victoria Halaicu (soția dlui Halaicu), Valeria Sândulescu (soția dlui L V. Săndulescu) și I.V. Săndulescu, ministru secretar de stat la externe, vicepreședinte la PNL, Foto : Ștefan Ionițâ Conflict deschis între doi suverani „impăratul a făcut 30 c­ai йе »carte" DECLARĂ REGELE ROMILOR ION CIOABĂ ­ Regele romilor, Ion Cioabă, a luat cu deosebită uimire cunoștință de viitoarea înscăunare a împăratului tuturor romilor și țiganilor, Iulian Rădulescu, în special după anunțarea adresei casei imperiale care este tocmai lîngă cea regală. Despre viito­rul împărat, regele „en titre" ne-a decla­rat : „Este un om certat cu legea, vorbește despre lucruri cu care nu are nici o legă­tură, are 26-30 de ani de pușcărie și nu poate singur să se facă împărat". Mănușa nu a fost încă ridicată de vi­itorul împărat. Totuși, cu bunăvoință, re­gele încoronat al romilor ne-a destăinuit cîteva dintre problemele cu care își ocupă timpul. Am aflat că, după vizita la spitalul unde este internat de-acum celebrul Fane Spoitoru, regele la condamnat pe acesta. IULIAN CHIFU in cuceri se vor folosi două tipuri de laser A seară au ajuns la București primele echipe ce se vor ocupa de organizarea concertului.­­ Deocamdată se știe că Michael Jackson va avea o întîlnire cu domnul Crin Halaicu, primarul Capitalei. Formația de acompaniament a lui Michael Jackson are următoarea componență : Jennifer Batten - chitară ; David Williams - chitară ritmică ; Don Boyette - chitară bas ; Rickye Lawson - baterie ; Brad Boxer ; Bryan Loren — instrumente cu cla­pe ; Greg Phillingnes r- director muzical, instrumente cu clape; Siedah Garret, Kevin Dorsey, Dorian Holley, Daryl Phinnesse — acompaniament vocal. ® In concert se vor folosi două tipuri de laser (Krypton și Ar­­gon). Faniilor bucureșteni le reamintim că asțăzi de la orele 17,00 la Radio Nova pot asculta „TOP Michael Jackson" жгМаашМИ РМёйМщ ВШВ s тШ M.C. INtIS^tTonAL*oomunloăi Din sumar: UN SPECTACOL PALPITANT DAT DE „ÎNGERII ALBAȘTRI” (pag. a 2-A) ARMATA SECRETĂ A PREȘEDINTELUI ION ILIESCU (pag. a 3-A) GH. FUNAR IMPLICAT ÎNTR-UN ACCIDENT RUTIER (pag. a 4-A) Văzut de ION CRISTOIU O lovitură dată domnului Iliescu Cînd eram deja convinși că puținul timp rămas pînă la alegeri nu mai poa­te aduce o prea mare surpriză, un eve­niment vine să tulbure spațiul campa­niei prezidențiale. E vorba de decizia Partidului Socialist al Muncii, anunțată ieri, la o conferință de presă, de a sus­ține candidatura d-lui Ion Iliescu la Președinția țării. Potrivit d-lui Tudor Mo­hora, noua stea a P.S.M., hotârîrea a fost luată la capătul unor lungi dezba­teri controversate. Nu cunosc dedesub­turile acestei decizii. Sigur e că, în ciuda aparențelor, ea constituie o mare surpriză. Partidul Socialist al Muncii și-a făcut un stindard din a denunța perioa­da care a trecut din decembrie 1989 și pînă acum. Criticile sale vehemente au venit dinspre stînga eșichierului politic, ba mai mult, de dincolo de capătul cel mai îndepărtat al acestui eșichier, din­spre comunism. În ciuda unor precizări repetate, poziția P.S.M. nu poate fi des­prinsă de o vizibilă nostalgie după epo­ca Ceaușescu; în aceste condiții, ca și în cazul Partidului România Mare, nor­mal era ca partidul să nu recomande pe nici unul din actualii candidați la Pre­ședinție. Pentru că, se înțelege, potrivit logicii P.S.M., toți candidații, inclusiv Ion Iliescu, sînt implicați, într-un fel sau altul, într-un proces social-politic și eco­nomic pe care partidul îl respinge , cel început în decembrie 1989. Sigur e, în același timp, că decizia Partidului Socialist al Muncii e o lovi­tură dată d-lui Ion Iliescu. Actualul pre­ședinte s-a străduit din răsputeri să se delimiteze de platforma politică a Par­tidului Socialist al Muncii. Oricît de con­fuză și contradictorie ar fi politica sa, domnul Ion Iliescu și-a exprimat în nu­meroase rânduri ambiția de a fi consi­derat un social-democrat și nu un co­munist. De aceea, domnia sa nu numai că n-a arătat o prea mare simpatie pentru Partidul Socialist al Muncii, dar, mai mult, a speculat la maximum apa­riția acestui partid pe eșichierul nostru politic pentru a demonstra că alții sînt comuniștii. Decizia P.S.M. afectează grav: strădaniile de pînă acum ale d-lui Ion Iliescu. Ca și în cazul Parti­dului România Mare, un partid care pretinde că-i vrea binele, i-a fă­cut un mare rău. E lesne de în­țeles cît de mult a ușurat hotârîrea P.S.M. campania dusă de adversari îm­potriva d-lui Ion Iliescu pe tema comu­nismului său funciar. Ori de cite ori ac­­tualul președinte va protesta contra a­­cuzațiilor de comunism, i se va răspunde prin invocarea sprijinului acordat can­didaturii sale de către Partidul Socialist al Muncii, identificat de opinia publică de la noi, drept sau nedrept, nu are im­portanță, ca un demn continuator al Partidului Comunist. Gestul P.S.M. îl pune pe dl. Ion Ilies­cu într-o situație stînjenitoare și pe plan extern. Din decembrie 1989 pînă acum, suspiciunea Occidentului față de dl. Ion Iliescu a fost unul dintre argumentele forte ale opoziției în bătălia sa cu actua­­lul președinte. Prezenta campanie elec­torală e dominată de teza că prin rea­legerea d-lui Ion Iliescu România își taie definitiv punțile către Europa. De aceea, dl. Ion Iliescu a făcut veritabile acrobații politice pentru a demonstra că se bucură de credibilitatea Occidentu­lui. Orice posibilitate de a ieși în Eu­ropa de Vest sau de a se întîlni la Bucu­rești cu reprezentanți ai acesteia a fost căutată din răsputeri. Recentele întîl­­niri din Spania și din Italia, făcute cu prețul scoaterii, pentru cîteva zile, din campania electorală, sînt o bună dova­dă în acest sens. Cum Occidentul per­cepe Partidul Socialist al Muncii drept o formațiune comunistă, mai mult ca sigur adversarii d-lui Ion Iliescu vor fi și mai convingători în demonstrarea te­zei că victoria actualului președinte la scrutinul din 27 septembrie va însemna o adîncire și mai mare a suspiciunii in­ternaționale față de voința românilor de a se rupe de trecut. Ciudățenia deciziei P.S.M. e cu atît mai mare, cu cît prin îndemnul adresat de conducere membrilor și simpatizau­ uișor de a-l vota pe actualul președinte, dl. Ion Iliescu nu cîștigă prea mare lu­cru. Aceștia h ar fi ales pe dl. Ion Ilies­cu și dacă liderii P.S.M. îi îndemnau să voteze pe cine vor. O parte din ei ar fi optat, probabil, pentru dl. Gheorghe Funar. E vorba însă de o parte prea mi­că a populației pentru a contracara pierderile de voturi pricinuite d lui Ion Iliescu de decizia P.S.M. Să fi vrut dl. llse Verdeț ca, sub aparența unui gest de simpatie, sâ-i dea o lovitură d-lui Ion Iliescu ? Iată o întrebare căreia echipa actualului președinte , trebuie să nu gă­sească un răspuns. Și să acționeze ra­pid, pînă nu e prea tîrziu.

Next