Evenimentul Zilei, decembrie 1992 (Anul 1, nr. 139-157)

1992-12-04 / nr. 141

Äzi, la ședința de Guvern шмме­мшшшш Credite cu dobînzi speciale pentru importatorii de medicamente Mărirea cuantumului compensării la 75 la sută Astăzi, la ședința de Guvern, dl prof. dr. Iulian Mincu, ministrul sănătății — care, în programul său de urgență, a trecut ca pri­mă măsură vitală pentru asigurarea conti­nuării activității In sfera sănătății, mărirea bugetului acordat domeniului de la 3 la 5% din venitul național — va propune un program de măsuri care să facă posibilă ieftinirea medicamentelor. Acest program pleacă de la o realitate. Creșterea continuă a prețului medica­mentelor a luat dimensiunea unui adevă­rat coșmar național. In fiecare zi, se aș­teaptă o nouă scumpire în contextul în care un flacon de Bronhovaxon, de la 150 lei în 1990, a ajuns azi la 9 900 lei. Același pro­dus în comprimate de 7 mg., de la 245 lei, costă azi 15 210 lei. De la 35 lei, un flacon de Rudotel a atins 1 350 de lei, iar o cutie de lapte praf de 400 gr., care în 19­91 cos­ta 142 de lei, costă azi 1 680 lei. O fiolă de insulina, de la 44,50 lei, atinge în pre­zent astronomica sumă de 1 350 lei. In acest sens dl. ministru va propune : 1. stabilirea de către Guvern a unui curs va­lutar preferențial pentru medicamente ; 2. reducerea marjei importatorului (inclusiv comisionul) de la 50%, cota pe care o a­­tinge în prezent, la maximum 30% ; 3. re­ducerea dobînzilor pentru creditele acor­date agenților economici importatori de medicamente până la 5% — cotă maximă ; 4. constituirea la nivelul Ministerului Sănă­tății, prin Regia Autonomă UNIFARM, a stocului de siguranță, apreciat la nivelul unui an și la prețurile actuale la cca. 4—5 miliarde lei ; 5. subvenționarea industriei de medicamente care, nemaifiind subven­ționată în prezent, a solicitat Ministerului Sănătății, numai în anul 1992, circa 50 mi­liarde lei în avans pentru asigurarea nece­sarului de medicamente (industria indigenă acoperă, teoretic, între 60 și 70% din ne­cesarul de medicamente) ; 6. creșterea cuantumului de compensare a medicamen­telor pentru populație de la 50 la 75%, ceea ce presupune majorarea cotei de 2%, care se varsă la Ministerul Sănătății, la 4%. ROXANA PAICU MANOLESCU Iulian Mincu | 3 11■ w 1 ' I ’ I­­ ■ ЩёъФФ di,­| V....... . . •С, У ’■ 4 | Ill | ■ ' х|н|г ...... .... . _ __ , _ ^ ....... '■■CT,Ш| V'py ' зяи|к itn i‘i kîi Ум i Anul I ■ vineri 4 decembrie 1992 ■ preț 35 lei La Roman­i Două fete au fost sechestrate și violate timp de 8 zile într-un apartament t rămas neidentificat "• O minoră de 15 ani a fost violată, de mai multe ori pe zi, de același individ • Fetele au reclamat sechestrul la insis­tențele părinților lor Elena și Nuți, două tinere în vîrstă de 22 și respectiv 15 ani, au fost sechestrate in perioada 20-27 noiembrie într-un aparta­ment rămas neidentificat din municipiul Roman. Apartamentul se află - după spu­sele celor două tinere sechestrate - într-un bloc situat într-un cartier nou, la demisol.­­ Aflate în autogara din Roman, la data de 20 noiembrie, ora 13,30, cele două au fost acostate de doi tineri rămași neiden­­tificați. Aceștia le-au condus cu un auto­turism Dacia într-un apartament, de unde nu le-au mai lăsat să plece. Fetele au fost supuse tuturor perversităților sexuale posi­bile, în special de către unul din indivizi. Predilecția s-a manifestat către fata de 15 ani. La data de 27 noiembrie, cele două au rămas singure în casă. Forțînd unul din geamuri și dezmembrînd grilajul, au reușit să părăsească locuința. Ajunse acasă, fetele au povestit părinților că băieții le dădeau de mîncare, le violau, după care plecau și încuiau ușa. La insistențele pă­rinților, cele două au reclamat cele intim­­plate la Poliția municipiului Roman. „Mi-au luat toate bijuteriile, 20 000 lei și alte lu­cruri", a declarat Elena. Poliția Română nu a putut identifica încă autorii sechestrului și nici aparta­mentul în care fetele au fost prizoniere 8 zile. MAGDALENA MANEA i i ш ffigfe If 11 $ fc iSffi щ m IN TIMPUL VIZITĂRII ROMÂNIEI DE CĂTRE DELEGAȚIA COMITETULUI POLI­­TIC AL NATO ACEASTA S-A ARĂTAT INCTNTATA DE CALITATEA MURATU­RILOR SERVITE LA POIANA BRASOV II­ELIL­O .. г Tn cazul aderării ROmâniei La NATO, nu trebuIe să contribuiți cu NICi un feL de armAment. Aduceți însĂ fraților, multe, cît mai multe butoaie cu murături И! Desen de ADRIAN ANDRONIC fe­l • „ V ..­У Nimic nu scapă sistemului de asigurări term­ei femei este plătită mai b­ine decit sca­parea un bărbat Dar demența, completă e despăgubită sută la sută La ASIROM, cea mai frecventă formă de asi­gurare este cea mixtă de viață. Aceasta acoperă decesele din orice cauză precum și invalidită­țile permanente (totale sau parțiale), cauzate de diferite accidente, în funcție de gradul de invaliditate plata se face procentual, din suma asigurată ; se adaugă apoi o bonificație de 25 la suită. Iată câteva din genurile, de asigurări posibile și procentele­­ de plată aferente , pentru pierde­rea a trei degete de la o mină, 40—50 la sută (din suma asigurată) ; pierderea a mai mult de 5 dinți, 20 la sută ; pierderea vocii — 25 la sută; amputația totală a limbii 50 la sută ; pierderea nasului 25 la sută ; scalparea­­ la femei 30 la sută, la bărbați 20 la sută ; demență completă 100 la sută ; amputația traumatică a penisului 50 la sută ; pierderea ambelor testicule sau ovare 40 la sută. VALENTIN CILIBEANU POPA Poliția și medicii nu intervin, deși Un alienat mintal isi terorizează familia El a fugit din spital în pijama în luna august a.c., Dumitru Popescu, în vîrsta de 21 de ani, alienat mintal, a fugit în pijama dintr-un spital de boli nervoase, s-a întors acasă, adică în satul Slăvuța, comuna Prușeț, din județul Gorj. Aici, Dumitru Popescu a început să își terorizeze familia. Și-a amenințat în repe­tate rînduri mama și surorile cu cuțitul, o­­bligîndu-le să doarmă mai mult prin ve­cini. Nici aceștia nu au scăpat mai ieftin, Dumitru Popescu, spărgîndu-le nu o dată geamurile. Deși au fost sesizate, poliția și dispen­sarul medical din comuna Prușeț nu au in­tervenit până acum. Mama bolnavului, Ilinca Popescu, și cei trei copii ai săi tră­iesc în permanență cu teama de a nu fi uciși. LUCIAN TUDORANCEA Grave disensiuni la :,Curierul Național“ Horia Alexandrescu pe cale de a demisiona De aproape trei luni de zile, în redacția cotidianului „Curierul Național“ se înregistrează o tensiune crescîndă. Motivul îl reprezintă disensiunile, tot mai fățișe, ce au apărut între Horia Alexandrescu, directorul general, și frații Valentin și George Păunescu. Precizăm că frații Păunescu dețin majoritatea acțiunilor la acest ziar (peste 50%). Aceste neînțelegeri au ca sursă independența ziarului■ Potrivit informațiilor apărute în presă, frații Păunescu au simpatii pro-Iliescu și pro-FDSN. Afișînd echidistanța politică s-a observat că în anumite momente politice tensionate, „Curierul Național“ și-a schimbat brusc orientarea, devenind un fervent apărător al intereselor președintelui Iliescu. Pe acest fundal s-a înregistrat, în ultimul timp, o creștere a retururilor acestui ziar, al cărui tiraj se situ­ează în jurul a 70 000 exemplare zilnic. în urma acestui conflict, deocamdată mocnit, dar care e pe cale să izbucnească, și care are ca miză indepen­dența ziarului, este posibil ca domnul Horia Alexan­­drescu să-și dea demisia» GHEORGHE VOICU WWW Văzut de ION CRISTOIU Atît îl duce mintea pe dl. Gheorghe Funar! Ca tot ce aparține timpului de după decembrie 19S9, zilele din urmă vor da mult de furcă viitorilor istorici. Din cîte se știe, acești iscoditori ai vremilor tre­cute au mania de a defini un interval de timp prin punerea lui sub semnul unui fapt mai aparte. Zilele din urmă au fost martorele a numeroase fapte de acest fel. Nici unul nu întrece însă în năstruș­nicie pe cel al cărui autor e dl. Gheor­­ghe Funar, celebrul primar al Clujului. Fostul candidat la președinție a stîrnit un veritabil scandal intern și internațio­nal bătînd la loc pe statuia lui Matei Corvin, o plăcuță cu un citat polemic din Nicolae Iorga. Plecind de aici, vii­torul istoric ar putea intitula capitolul consacrat acestui început de decembrie: Plăcuța dlui Funar. Mii de clujeni au trecut pînă acum, zi de zi, pe lingă statuia lui Matei Cor­vin din centrul orașului înfâțișînd un vînjos cetățean cocoțat pe un cal nu mai puțin vînjos. Nici unul dintre ei nu s-a simțit tulburat că de pe soclu lip­sește citatul din Nicolae Iorga. Simpati­cii locuitori ai Clujului au alte proble­me, mult mai importante. Ii îngrijorează frigul din case, degradarea crescîndă a orașului, cenușiul străzilor și, nu în ulti­mul rînd, zvonurile tot mai insistente pri­vind afacerile dlui primar. Dl Gheorghe Funar, ales de cetățeni să le rezolve a­­ceste probleme, a gîndit însă altfel. Domnia sa a decis că nu se va simți bine în confortabilul său birou de la Primărie pînă cînd maghiarii din Cluj, din țară și din lume nu vor fi puși la punct. Firește, pentru acest nobil țel există o mie și una de mijloace. Ma­ghiarii pot fi puși la punct, de exemplu, prin îmbunătățirea vieții de fiecare zi a cetățenilor Clujului. Li s-ar demonstra astfel că toate vorbele privind clasa in­capacitate gospodărească a dlui Gheorghe Funar sînt simple calomnii la adresa viteazului bărbat. Domnului pri­mar nu i-a trecut prin cap așa ceva. Nu atît pentru că n-ar avea cap, cît mai ales pentru că ridicarea nivelului de trai a­ clujenilor ar cere un anume efort din partea domniei sale. Domnie sa s-a gîndit la un mijloc mult mai simplu. Și anume, să pună pe statuia lui Matei Corvin celebrul citat din Nicolae Iorga. Se înțelege că bravul gest al d-lui Gheorghe Funar n-a făcut deloc mai buna viața clujenilor. Dimpotrivă, gestul a produs mult rău clujenilor și nu numai lor, ci și românilor din întreaga țară. La Cluj s-a creat astfel un nou focar de tensiune. Maghiarii au găsit un nou prilej de a se plînge că etnia lor e umi­lită. Organismele internaționale vor găsi un bun subiect de lungi discuții pe tema naționalismului românesc. Ne vom întreba cu toții ce a urmărit dl. Gheorghe Funar? în ultimul timp, România începuse să iasă din izolarea internațională anterioară. Conștient că fără sprijinul Occidentului nu se poate trăi, dl. Ion Iliescu s-a străduit să-i tri­­l’1­0', după alegeri, numeroase semnale liniștitoare, în mare parte, aceste sem­nale și-au avut efectul. S-a putut re­marca astfel, în ultimul timp, un început de schimbare în atitudinea Occidentu­lui față de noi. Dl. Ion Iliescu a fost primit de președintele Mitterrand. Pru­denți după scrutinul din septembrie, in­vestitorii străini au reînceput să vină în România. Dl­ Tom Lantos a binevoit să ne viziteze pentru a se convinge la fața locului că multe dintre părerile sale privind naționalismul extremist al româ­nilor sînt simple prejudecăți. Pe acest fond de relansare a relațiilor noastre cu lumea, pică năstrușnicia d-lui Gheorghe Funar. Firește, plăcuța cu citatul își are locul pe statuia lui Matei Corvin, între­barea care se pune e dacă acum era momentul ca dl. Gheorghe Funar să facă gestul care a tulburat din nou apele în relațiile interetnice de la Cluj. Acum, cînd lucrurile se mai liniștiseră în chestiunea națională. Acum, cînd multă lume începuse să se convingă, plecînd de la Declarația UDMR de la Cluj, că extremismul maghiar e cel ce caută rîcă. Din acest punct de vedere, brava inițiativă a primarului ar putea fi considerată ca o nouă șicană la adresa d-lui Ion Iliescu. Sau, mai rău, ca un gest pus la cale de înșiși extremiștii ma­ghiari interni și internaționali, al căror agent desăvîrșit riscă să treacă dl. Gheorghe Funar. A face astfel de presupuneri e destul de riscant- înseamnă a-i acorda prima­rului de Cluj ceva care definește orice personalitate: logica. Dl. Gheorghe Funar nu urmărește nimic prin gesturi în genul celui cu plăcuța. Atît îl duce mintea !

Next