Evenimentul Zilei, ianuarie 1993 (Anul 2, nr. 159-182)

1993-01-04 / nr. 159

EVENIMENTUL ZU, EP La multi ani" tuturor editorilor. Va scrv­i cititorii de pe str.­­Tos­m nei. Daca ne puteti aji­ta va­ mulțumi­t. Cu mult drac­JAN 01 ’93 09:23 NEGULESCU LUC­I­AN Suntem disperați pentru a doua zi consecutiva nu avem act. Dispeceratul sectrorului ? nu ne raspunde ( tel 6084120 Exasperați de lipsa apei, numeroși busure­zeni s-au adr­esat „^ven'mentului zilei", iata unul dintre aceste apeluri, primite leș redacție pînă și prin fax­a­ m r­î&i ¥ ft Uf *11 r si și| Redactor sei* ION CRISTOLD Anul 1 19 4 ianuarie 1993 # Preț 35 lei # Pentru că liniile sunt fisurate la Timișoara Un tramvai a intrat in curtea unui gospodar . IN 30 DECEMBRIE, UNA DIN ELE A DETURNAT TRAMVAIUL 4 IN CURTEA UNEI CASE în penultima zi a anului 1992, locatarii casei cu numărul 20 de pe strada Bogdă­­neștilor (familiile Codruț și Dușa) s-au po­menit că tramvaiul 4­­e intră in curte și se oprește la trei metri de zidul clădirii. îna­inte de a ajunge aici, vehicolul derăiase de pe linie, dărîmase gardul și traversase grădina celor două familii. Deraierea s-a produs datorită unei fisuri a liniei, lărgirii ecartamentului, precum și faptului că și­nele se aflau, pe acea porțiune, sub nive­lul terasamentului. Intimplarea n-a sur­prins Regia Autonomă de Transport Timi­șoara. Inginerul șef al acesteia, dl. Dehe­­lean, afirmă că liniile de tramvai din Timi­șoara prezintă deja 80 de asemenea fi­suri, alte deraieri fiind oricînd posibile. ALINA MOGA In noaptea de Revelion, la Cluj, Patru copii au furat peste mii­ de lei • NOI N-AVEM REVELION, A DECLARAT CEL MAI MARE DIN t­ot El în noaptea de Revelion, 4 copii — cel mai mare avînd 15 ani și cel mai mic 12, au spart șase mașini furînd din ele tot ce s-a putut găsi, de la lanterne­ și gumă de mestecat pînă la aparatură video și radio­­casetofoane. Pînă dimineață au fost prinși de Poliție și actualmente se află la Cen­trul de reeducare a minorilor. întrebați de un polițist cum le-a venit ideea să spargă mașini tocmai în noaptea de Revelion, unul a întrebat : „Ce-i aia Revelion?”, fiind imediat completat de cel mai mare din grup care a spus grav : „Noi n-avem Revelion”. BOGDAN EDUARD IN MULTE CARTIERE BUCUREȘTENE, PE PERIOADA REVELIONULUI ALIMENTA­REA CU APA A FOST OPRITA oor o>o­ ­ Trebuie sa ne mutăm la un hotel ! Invitații s-au săturat de vin și­ au hotărît să nu plece acasă, pînă cînd nu vor bea și­ un pahar mare cu apă de la robinet II Desen de ADRIAN ANDRONIC Fără apă, fără lumină, fără căldură ^ / * ... • ' T f. fy’lf',.' iată concluzia echipei de serviciu a „Evenimentului zilei" In z­le­e de 30, 31 decembrie 1992, 1, 2 și 3 ianuarie 1993, echipa de serviciu a „Evenimentului zilei", prezenta la da­torie 24 de ore din 24, a devenit cursa de rezonanța a necazurilor cetățenilor din București și din fără, care ne-au a­­sa'fat cu telefoanele. Am constatat că nu a existat apă, că s-au comis crime, că au înghețat oameni în stradă de frig, că nu au fost gaze și lumina. Pe cit am putut, am dat și noi o mînă de ajutor, le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în aceste zile. (Amănunte în pag. 2-3)­ Revelion fără apă ( Hil £| f) •'.!»►*­­fW P ■ /­­ ■ e , Plipip wi vl áll] 'M •&& fil <K 5-a . SB % f 'S i kQ «r­kÎ H*- «»ți W­ ttt­Wi £ S & ditfSL'J m­­ £ frm E3 . ^ tWrga, c. 1.* COTA DE POPULARITATE A PRIMA­­RULUI GENERAL AL CAPITALEI­­ IN SCĂDERE VERTIGINOASA Incepînd cu 30 decembrie 1992 zone întregi ale Capitalei au rămas fără apă. Penuria s-a accentuat în zilele care au urmat. Mii de cetățeni ne-au sunat la redacție, inclusiv în noaptea de Reve­lion, pentru a ne comunica această si­tuație și a ne cere sprijinul. Cei mai mulți dintre ei erau foarte supărați pe primarul Capitalei, Crin Halaicu, de­­clarîndu-ne că se pare rău că l-au vo­tat. Cota de popularitate a dlui Crin Halaicu a fost la nivelul apei care curgea la robinet. Adică uscată. (Amănunte în pag. a 4-a) Lozinca unui Deși condamnat la 25 de ani, pentru mai multe omoruri Marian Restaș a fost eliberat pentru că are TBC La nici o lună de la întoarcerea acasă el a mai comis două ti­horii In 1939, Marian Restaș, din Tîrgu Ocna, județul Bacău, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru săvîrșirea unui omor prin cruzime. în 1990 i s-au mai des­coperit două infracțiuni de omor prin cru­zime, una de tîlhărie și una de constituire a unei bande. Judecat din nou, pedepsele au fost contopite, rămînind ca Marin Ros­tan să execute o condamnare de 25 de ani de închisoare, 10 ani de interzicere a drep­turilor civile și cinci ani de interdicție de a se afla pe litoral. In 1992 a depus o cerere de eliberare din Penitenciarul de la Aiud, unde își is­pășea pedeapsa, pe motiv că are TBC. Expertiza medicală a confirmat diagnosti­cul și Tribunalul Alba a decis întreruperea pedepsei, sub control judiciar, pe o peri­oadă de­ un an (1 octombrie 1­992 - 30 septembrie 1993). In motivarea deciziei se arată că regimul de detenție nu permite un tratament adecvat și, in plus, există și pericolul îmbolnăvirii celorlalți deținuți. La nici o lună de­ la­­ întoarcerea sa a­­casă, Maran Rostaș a mai­ comis două tiihorii, pentru care a fost arestat preven­tiv pe o perioadă de treizeci de zile Pro­­fitând de sentința Tribunalului Alba, el a cerut din nou eliberarea pe motiv de boa­lă. Cu­ toată opoziția procuraturii, Judecă­toria Onești a dispus su­sp­endarea arestă­rii preventive. Marian Rostas e din nou­­ li­ber.. * LIVIU AVRAM CMn ia xi 1 m­iMiTPii Văzut de ION CRISTOIU Nepăsarea fatală Sacrificindu-și dreptul la sărbătoare, o echipă a ziarului nostru a fost la post în ultimele zile ale anului. Serviciile prin care Evenimentul zilei stă la dispo­ziția cititorilor săi au funcționat ca în vremuri normale. Râspunzînd la telefoa­ne, de dimineața pînă seara și de seara pînă dimineața, inclusiv in seara de Revelion, deplasindu-se rapid la fața lo­cului, pentru a da curs apelurilor, trans­ported la spital, cu mașina redacției, bolnavi în stare de urgență, echipa spe­cială a fost practic, in aceste zile, cutia de rezonantă a Bucureștiului și a țării. Rezultatele acestei inițiative publicistice se regăsesc, in paginile 2-3-4 ale nu­mărului de față, sub forma unor pasio­nante relatări. Crime, incendii, acciden­te tragice și accidente comice, sinuci­deri, singurătăți tulburătoare, scandaluri din te­mini­ce, nopți petrecute In stradă, morți de frig și de sărăcie, spaime mai mult sau mai puțin justificata. Intr-un cuvînt, viata in uluitoarea ei mișcare, viața pur și simplu, din care ziarul nos­tru își extrage materia primă. Relatările reporterilor noștri dezvăluie un adevăr incontestabil. Evenimentul capital al nopții de Revelion nu l-a con­stituit nici discursul televizat al dlui Ion Iliescu, nici masajul Regelui, nici progra­mul TVR, nici vizita lui George Bush în Somalia, ci lipsa apei potabile în Bucu­rești. Imensa majoritate a telefoanelor primite la redacție s-au învinuit în jurul acestei mizerii greu de conceput într-o noapte de sărbătoare lum e cea de Re­velion. Bucureștenii n-au avut apă. De spălat, de gătit, de toaletă. Reacțiile lor față de această nouă mizerie a României postdecembriste au fost fe­lurite. Dominantă rămine exasperarea. O stare de spirit specifică nu numai nopții de Revelion, ci și zilelor și nopți­lor din ultimul timp. O stare de spirit pe care politicienii noștri trebuie s-o ia neîntîrziat în calcul. Altfel, ne vom prăbuși cu toții : președinte, prim-minis­­tru, miniștri, parlamentari din opoziție, ziariști independenți. Pentru că din a­­ceastă exasperare se pot naște multe. Inclusiv o revoltă în genul celei care l-a demimat pe Ceaușescu. Din explicațiile acestei exasperări trebuie sa scoatem din calcul, chiar de la început, lipsa propriu-zisă a apei. Oamenii s-au obișnuit cu multe dificul­tăți. Cu creșterea prețurilor, cu nesigu­ranța vieții, cu frigul, cu șomajul. Fie­căreia dintre aceste dificultăți, i se poa*­te găsi o explicație. Și oamenii o accep­tă. Cum acceptă și explicația necazului din noaptea de Revelion. A fost secetă, instalațiile sunt proaste. Nimeni­ nu se așteaptă ca la numai trei ani de la re­voluție totul să se rezolve ca prin far­mec. Exasperarea populației nu în lip­sa apei își are cauza, ci în altceva, mult mai grav. E vorba de atitudinea autori­tăților față de această mizerie a nopții de Revelion. Nu sunt un nostalgic al vremurilor ceaușiste. Multe din necazu­rile de acum își au cauza în moștenirea lăsată de fostul regim. Cu toate acestea, nu pot să nu atrag atenția , că, in fața unei asemenea situații grave, cum a fost lipsa apei în noaptea de Revelion, auto­ritățile fostului regim ar fi intrat în aler­tă. S-ar fi instituit comandamente, s-ar fi dat comunicate. Pe drept sau pe ne­drept, ar fi căzut capete. Aceasta­­ar­ fi fost atitudinea unor autorități care nu se pretindeau a fi dependente de votul cetățenilor. In chip surprinzător, poziția autorităților de azi, ale celor alese prin scrutin democratic, ale celor considera­te a fi responsabile in fața cetățenilor, a fost alta. Ea se numește crqsa nepătate», Incepînd cu 30 decembrie, în București n-a mai fost apă. Nici ieri seară nu era. Timp de aproape o săptămînă, cetățenii Capitalei s-au confruntat cu o situație dintre cele mai grave. S-au neliniștit cumva cei responsabili cu viața co­tidiană a oamenilor ? Au intrat in alertă primul-ministru, primarul ge­neral al Capitalei, primarii de sectoare, factorii responsabili ? Nici vorbă ! Ei n-au cataclicsit nici măcar să dea un comunicat prin care să-și aspri­me preocuparea. Și-au petrecut Revelio­nul liniștiți, departe de București, in vile cu apă și căldură. Puțin le-a păsat că bucureștenii n-au avut apă. Această indiferență sfidătoare față de­­ ne­cazurile cetățenilor pe care ei pre­tind că-i reprezintă constituie unul dintre aspectele cele mai neliniști­toare ale crizei de apă cu care se con­fruntă Capitala. O nepăsare greu de conceput, dacă ne gîndim că de la pri­mul-ministru pînă la primarul general al Capitalei toți au fost aleși și nu numiți de cineva pe posturile lor. O nepăsare care le poate fi fatală la un moment dat.

Next