Evenimentul Zilei, august 1998 (Anul 7, nr. 1854-1879)

1998-08-05 / nr. 1857

J ‘W1 Lj 11 ‘ II rpm rmmrvfrr rjuuii-iiEiiim \:^$m il rum vcumi Punctele de trecere a frontierei spre țările vecine sînt luate zilnic cu asalt de mii de români, în scopuri mai mult sau mai puțin lucrative, în îmbulzeala din mijloacele de transport sau din piețe, a rămîne fără pașaport nu este nici pe departe un lucru imposibil. Ce poate face românul într-o astfel de situație neplăcută? Reporterii „E. Z.“ au plecat, incognito, să afle răspunsul la această întrebare, în Bulgaria, Ungaria, Iugoslavia și Moldova. Cum reacționează ambasadele României și autoritățile locale la lăcrămațiile nefericiților fără identitate veți putea citi în reportajele pe care le vom publica în două episoade. Bulgaria. Decît să-și bată capul cu formalitățile, grănicerii preferă expulzarea clandestină Ungaria: O poveste tristă cu polițiști sperțuri și vameși înduioșați Fondat 1992 WIM k^OElN^i Director CORNEL NISTORESCU Ediția I miercuri, 5 august 1998 Anul VII* Nr. 1857 16 pag. • 1500 le în timp ce își păzea cartofii din grădină, Curcă a fost împușcat, fiind confundat cu un iepure La vîrsta de 64 de ani, Vasile Curcă, din Bălătești, județu Neamț, a fost protagonistul unui accident, care putea să-l coste viața. Duminică, 2 august, în jurul orei 19.00, bătrînul s-a ascuns în niște tufe din propria grădină pentru a-i prinde pe hoții care furau cartofii, în timp ce Curca stătea pitit, în așteptare, prin zonă au trecut patru vînători. Unul dintre ei, Cătălin Nica, 31 de ani, a auzit mișcare în tufele unde era postat Curcă. Vînătorul a încărcat pușca, a ochit și a tras un foc, crezînd că nimerește un iepure. Surpriza a fost extrem­ de mare, cînd a auzit strigăte de durere. Vasile Curcă fusese nimerit de alice în ambele picioare. El a fost transportat la Spitalul Județean Neamț și se află în afara oricărui pericol. LIVIU CRISTE/' „Evenimentul zilei“ vă prezintă condițiile necesare și modalitatea de înscriere pentru participarea la Loteria vizelor pentru emigrare în SUA „.3 Începînd cu drepturile salariale aferente lunii iulie, Guvernul a mărit tranșele de venit lunar impozabil Cabinetul condus de Radu Vasile a decis ca începînd cu drepturile salariale aferente lunii iulie să fie corectate tranșele de venit lunar impozabil pentru semestrul al doilea al anului în curs, precum și a sumei minime neimpozabile. Conform noului act normativ suma ce nu va fi impozitată va crește de la 250.000 de lei, la 303.000 lei. în ceea ce privește tranșele de venit lunar impozabil pentru ultimele șase luni ale anului 1998, acestea vor fi următoarele: • pînă la 606.000 lei - impozit de 21%; • între 606.001 - 1.817.000 lei - impozit de 127.260 lei, plus 30% pentru ce depășește 606.000 lei; •între 1.817.001 - 3.028.000 lei - impozit de 490.560 lei, plus 38% pentru ce depășește 1.817.000 lei; • peste 3.028.000, impozit de 950.740 lei, plus 45% pentru ce depășește 3.028.000 lei. OVIDIU ZARA Inamicul public numărul unu­ ▼ In București, cazuri multe de spasmofilie ♦ Salariații de la Apele Române și de la Primăria Capitalei au fost trimiși acasă mai devreme ♦ Medicii constănțeni de la Urgență au căzut victime ale caniculei ♦ La Constanța, nici asfaltul nu mai „crește“ ♦ Români, dacă vreți să vină ploaia, îngropați caloianul! 5 pag Din 24 august, Grevă geaerată n­onsportul Șoferii încep din 15 august vestitele marșuri prin Capitală pag 4 „Wolffifa* in­ variantă ardelenească, în satul Șoimuș-Alba­lin ciobănaș de „ 3 19 ani l-a omorît cu bîta din dotare ! e un consătean cu B de ani mai vîrstnic EVENIMENT Energia românească în cea mai gravă criză financiară din ultimii șapte ani .♦ Dacă nu se restructurează întreprinderile falimentare­­ dezastrul economic este iminent IN LUME Planuri de urgență pentru o intervenție militară a NATO in Kosovo Scandal la muzica populară Dolănescu spune că Sinulescu i-a furat o melodie vag în replică, Benone îl face pe Ion „amator desăvîrșit" 5 • ________ ASM­/ t'/Z­4­jà £. C4­64Al SA. A­Cm /ts'/WGA­ ra £- faAj ' /­­---------------'T'' I Vopselei azi si TVR1 1 i­ Teatrul National de Televiziune prezintă: „Femeia mării“ de Henrik Ibsen Scenariul: Olimpia Arghir. Cu: Valeria Seciu, Virgil Ogășanu, Alexandru Repan. Redactor: Ioana Prodan. Regia artistică: Olimpia Arghir TVR2 Un secol de cinema: John Huston [l­­EEESEE „Șomajul între da „Pentru dumneavoastră, doamnă!“ i nu". Gazda dumneavoastră: Stela Popescu STALINSKAYA ...pentru oameni puternici BANCOR EX BANCA PENTRU MILENIUL TREI COMENTARIUL ZILEI România florăria Oricît de mult ne arde buza după un strop de vacanță și murim de curiozitate să aflăm ce se întîmplă pe litoral, la munte sau cine știe unde, pe la Șibot și Războieni, lumea se gîndește la altceva. Geaba nu-i arde nimănui să afle ce se întîmplă cu țăranul român. Și totuși el există undeva, în fundalul scenei, și se chinuie să treacă prin vremuri. E lesne de văzut că el a cam dispărut de prin piețe. Romii controlează aproape totul. De la cafea și nes, ei s-au mutat la legume și fac toate jocurile piețrei. Peste romi, a venit mafia turco-arabă de legume și fructe. Prin vămile strecurătoare ale României intră și roșii, și pepeni, și ardei, și struguri, și mere. Parcă n-am văzut doar ceapă turcească. Și cartofii ne vin tot pe șest. De fapt, România se bazează acum pe țăranii turci, pe țăranii unguri și arabi și-i ignoră cu desăvîrșire pe cei români. Nici zahărul nu mai este românesc, în cea mai mare parte el vine de peste Prut. Nu știu cum nai­ba funcționează tratatele acestea și acordurile sau dezacordurile vamale, dar ne îndulcim cafeaua cu zahăr din afară, în timp ce fabricile românești dau faliment una după alta. Putem spune, foarte bine, că erau mari, proaste, energofage și ne scoteau prețul pe ochi. Uite că nu e chiar așa! După ce ele dau ortul popii, impor­tatorii ne agață ei în cuiul prețurilor. Și le pun cît de sus vor. Bașca faptul că se termină cu culturile de sfeclă, iar putem zice, foarte bine, sfecla e nascală pentru că e burtoasă și nu de Cornel Nistorescu dă bine în peisaj. Da, nu o fi fru­moasă, dar pe lîngă zahăr, pe lîngă că dă de lucru la țărani, ne mai dă și borhoturile pentru animale. Și cu omorîrea fabricilor de zahăr îngro­păm și complexurile zootehnice. De fapt nu le îngropăm. Trecem și la nutrețuri tot pe import. Cumpărăm carne de la Avicola Titu și ea are gust de concentrare de la Viena. Ca să nu zică ai mei că m-am dezrădăcinat și președintele Cons­­tantinescu că noi, oamenii de la ziare, ne îngropăm toată ziua în birouri și nu știm ce se petrece în restul țării, unde lumea trăiește normal și-și vede liniștită de viață, am mai dat o fugă pînă în Transil­vania pe cînd secerișul se apropie de sfîrșit. în primul rînd, mama nu mai vrea decît făină ungurească. Dospește mai bine, e mai albă și are același preț cu făina de la moara lui Moise. Foarte bine, concurental N-are decît să se sperească țăranul român și să facă și ei făină la fel de albă și de ieftină ca și făina ungu­rească. Așa a fost și cu ouăle. Dacă au venit din Ungaria ouă mai ieftine, toată lumea a sărit pe ele. Dar și-a tăiat și găinile. Are Budapesta ouă. La fel și cu făina, în loc să se ambi­ționeze, țăranii de pe Valea Mure­șului au cîrmit-o. Foarte bine, cum­părăm făină ungurească și nu ne mai chinuim cu grîul. Pentru că e româ­nesc, am început eu să le spun și pentru că se poate cîștiga un ban. Cucu, (sau altfel) îți răspunde orice țăran. Și scoate pixul. Atît aratul, atît discuitul, atît sămînța, atît erbicidele, atît pentru combină. Un hectar te costă în jur de două milioane și jumătate. Cu grîul pe care-l scoți ieși tot la două milioane și jumătate doar dacă ai noroc. Cel mai adesea ieși în pierdere, fără să mai socotești și timpul pierdut pentru alergătură. Adică, o leafă pentru țăranul care nu are leafă. Pardon, scoți tot atîta dacă găsești pe cineva care să ți-l cumpere. Dar nu găsești. Sau ți-l ia și-ți dă banii cînd poate. Și toți țăranii pe care i-am întîlnit în ultima săptămînă m-au între­bat socratic, domnu’ dragă, nu-i mai bine să cumpărăm făină ungurească și să stăm acasă? Guvernul a anunțat că va mări taxele la importul de grîu. Asta a pus Ungaria pe jar, în fond, avem o mulțime de acorduri pe care le-am semnat. Nu le putem călca în picioa­re ca pe niște muște moarte. Și țăra­nii au sărit ca arși. Foarte bine, cum­părăm făină străină și stăm cu burta la soare. Că nici sfeclă nu mai vor, nici porumbul nu mai merge, laptele nu-l colectează nimeni, ouă ungu­rești sînt destule, putem să plecăm la băui Și uite așa, unul a zis, nemicule, mă las de grîu și pun trei hectare de regina nopții. Ce, vrei să te faci florar, am întrebat eu. Fugi, dom’le, pun regina nopții și gura leului ca să arate frumos și să nu-mi fie rușine să mă uit la pămînt. Dar fii te rog bun, cînd te întorci la București întreabă-l pe domnu’ Gavrilescu dacă vrea să stea ministru al agriculturii numai peste florării? Să-l întrebi asta de la mine. Și orice zice, mai zi­s și asta. Și mi-a șoptit jenat o înjurătură.

Next