Evenimentul Zilei, iunie 1999 (Anul 8, nr. 2106-2131)

1999-06-25 / nr. 2127

Scene de groază , fata sexy-harului „Scotch" din Brașov mc» un m­­tsn unu ♦ BILANȚUL CIOCNIRII: trei internați în spital și două mașini avariate ♦ Unul dintre_____ lîmpușcați va rămîne paralizat pe viață^^H pag. 1 6 Toată lumea vorbește, „Evenimentul zilei" dovedește sintir JAASEE ♦ Profesorul de engleză Emil Dragosin a cerut studenților bani, țigări, prezervative și boxe Sony ca să-i treaca examenul ♦ „Numai 500.000... ce dracu’, nu fiți cărpănoși!” ♦ Rectorul A.S.E. c așteaptă studenții cu dovezi palpabile PaQ ^ I ■■ , KC, * ■ ¥­o­­­r­r­­ ifas Fondat 1992 membrii Director CORNEL NISTORESCU Ediția L vineri, 25 iunie 1999 Anul VIII Nr 2127 16 pag. #3.000 le \kg V\u vùVo #d Wrut Ko UWvA Ve- V-ax* \a c^vrd­o jmxJ Xw. rt-cxiuL Cînd a auzit că soția sa este însărcinată, Un bărbat a plecat să ducă gunoiul 16 și nu s-a mai întors Numai astăzi­ ziarul și suplimentul costă 3.000 de lei. Evenimentul de weekend în restul săptămînii, prețul „Evenimentului zilei“ este 2.000 de lei țȘ^Tj Răpus de răceală în plină vară, EMIL A CĂZUT LA PAT Președintele României a răcit puternic în plină vară. După ce a prezentat în parlament Strategia de Securitate Națională a Ro­mâniei, Emil Constantinescu a răcit atît de rău încît și-a contra­mandat întregul program oficial al zilei de ieri. Șeful statului a rămas în convalescență acasă, la reședința de la Scroviștea, de unde a ținut legătura cu Palatu Cotroceni, prin intermediul tele­fonului și al faxului. El a urmat cu strictețe tratamentul medicamen­tos compus, după cum ne-au declarat surse demne de încre­dere, din antigripale și antibiotice (Augmentin de 625 mg), dar și recomandarea de repaus la pat. Pînă la ora închiderii ediției ziarului nostru, președintele Emil Constantinescu nu primise încă avizul medicilor pentru a-și desfășura programul stabilit pentru astăzi, în care, după cum ne-au relatat sursele noastre, erau prevăzute participarea la deschiderea Congresului Asociației Foștilor Deținuți Politici, la Tușnad-Băi, și prezența, spre seară, la Iași. CRISTIAN OPREA Pentru a lupta eficient împotriva inundațiilor, Primarii trebuie sa fie dotati cu pagere, pag. 4 cuie, bolovani și sîrmă neagră Urmărit­ zilnic în paginile ziarului nostru flash în valoare de ■hm h......I i " I ^ ^ . Jl Pag­ Cum puteți scăpa de plata întreținerii SINGURUL ATU este primul ziar independent dir. România care oferă tuturor cititorilor săi care locuiesc la bloc șansa de a cîștiga PLATA ÎNTREȚINERII PE VIAȚĂ. Dacă și dvs. considerați că este important să scăpați pen­tru totdeauna de această cheltuială, de la an la an mai împovărătoare, atunci este momentul să faceți cunoștință cu SINGURUL ATU Detalii despre modul în care și dvs. puteți beneficia de plata ÎNTREȚINERII PE VIAȚĂ găsiți în SINGURUL ATU, un nou săptămînal care apare la toate chioșcurile de ziare din țară, vineri, 25 iunie a.c. Relații la telefon 01/330.42.35 DORIN DUMITRESCU j.Otogul din Lipia si-a măcelărit iubita Polițiștii îl bănuiesc pe „a lu’ Pilu” că a înfipt cuțitul în Maria Nicolae Premieră în presa românească MBEflHi­ Cînd cuvîntul „disperare” devine neîncăpător, oamenii apelează la magia neagră, cu tot arsenalul ei: inimi de porumbel, șerpi, apă scursă de pe mort, sînge menstrual, vampiri etc. I­f oaq. C pact. 1 Potrivit specialiștilor FPS care au conceput pagina pe Internet a instituției, EMIL CONSTANTINESCU este Cîrmaciul curajos și hotărît care a pătruns în inima și conștiința oamenilor pag. 5 POLITICĂ PD acuză președinția că-l prigonește SPORT Campionul mondial nu-și va mai putea apăra titlul la Houston Dorel Simion­­ îndepărtat din lotul național de box! COMENTARIUL ZILEI Prima­riu de clasa a doua! Măi fraților, voi ce ziceți, mai iese Constantinescu? Da’ cu Iliescu ce facem? Mai pierdem patru ani? Da’ în NATO intrăm? Și ne dau ajutoare? Mamă, ce mă distrează șepticul pe care-l joacă liberalii cu țărăniștii! Voi ce ziceți, or mai face casă bună? Dă-i dracului cu politica lor cu tot! Eu mă bucur că i-am bătut pe unguri de i-am zăpăcit. Hagi a făcut ce-a vrut. Măi, ăștia care-l tămîiați pe zîmbărețul de Meleșcanu, ia mai dați și voi un rînd! Nea Costache, nu mai dăm că se pune iară pe plounte! Nu simți cum geme apa? Anul ăsta ne-am ars! Grîu ciuciu, mălaiul e pitic, să vezi ce recoltă pricăjită! Lasă-mă, nene, luăm făină de la unguri, cartofi de la polonezi și mergem la construcții în Iugoslavia! Și se pornește iar ploaia! Oamenii fug de pe terasă și se înghesuie în coșmelia de scînduri pe care scrie Bar Zanzibar și continuă să discute politică. Și vine apa, întîi pe vale, cu pietroaie, trunchiuri și cai, cu oameni și crengi, și ajunge pînă la ei, atît de înfocați în cearta sa­ pe marile chestiuni ale României. în această scenă de film tragicomic, în spiritul lui Caragiale mutat la țară, e ceva din starea generală a României. De ani și ani tot vine cîte o nenorocire pe capul nostru. Ba o inundație, ba un cutremur, ba o boloșniță sau o secetă. Și cînd ne doboară natura, punem de-o văicăreală națională, cu relatări detaliate despre tragedie, urmate totdeauna de o reacție oficială. Adică un măreț plan de măsuri pentru ca situația să nu se repete. Și totdeauna se întîmplă la fel. Nu se face nimic pînă la următoarea nenorocire. Și de Cornel Nistorescu atunci o luăm din nou de la capăt, ca și cum nu am fi învățat nimic din anii precedenți. Vă mai aduceți aminte de inundațiile din 1990? Dar de prăpădul iscat anul trecut în Moldova și în Transilvania? Dar de cel de-acum doi ani? S-a dus premierul la fața locului (Victor Ciorbea), s-a dus și preșe­dintele! Televiziunea Română și alte asociații au colectat fonduri pentru sinistrați! S-au făcut proiecte și promisiuni. Și unde am ajuns? Tot la inundații catastrofale, tot la distrugeri, tot la victime. Nu era mai simplu ca din 1990 încoace să tot continuăm cu amenajările împotriva torenților, cu îndiguirile împotriva inundațiilor? Un minim instinct comunitar îi obligă pe oameni să conviețuiască organizat și inteligent într-un spațiu geografic. Pe lîngă proiectele și planurile naționale e nevoie și de o altfel de preocupare. Nu despădurim cutare deal ca să scoatem un bănuț de lemn pentru că ne îneacă apar Pîrîurile care au mai ieșit ar trebui cumințite cumva. Un expert face pianul și o primărie își adună oamenii, chiar la muncă volun­tară, chiar cu bani strînși de la unul și de la celălalt, și caută o soluție. Nu freacă scaunele din birt și nu toacă politica planetei înainte de a încerca să-și rezolve singuri o situație pre­santă. Iar cei chemați să își strîngă oamenii sînt chiar primarii. Tragedia inundațiilor din aceste zile a declanșat o altă văicăreală națională. Vlad Roșca, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, a dus și el de ape în centrul atenției, vine și mai lansează o gogoașă. Adică va propune executivului adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care să fie desemnate persoane, altele decît primarii, care să se ocupe de luarea măsurilor împotriva dezastrelor. Un fel de prima­ atîi de clasa a doua! Alte funcții, alte lefuri, alți băgători de seamă. N-ar fi mai simplu ca res­pectivul departament să se ocupe cu centralizarea proiectelor și cu dis­tribuirea fondurilor necesare acestor lucrări și apoi să controleze primarii ca să nu-și piardă vremea cu aiureli? Pe un buget sărac mai inventăm un organ? N-ar fi mai simplu să le ajutăm pe cele care există să funcționeze, să identifice nevoile oamenilor și să facă un minim efort pentru a scăpa de primejdii? Să ne trezim din vorbăria asta delirantă și să ne aplecăm nițel mai serios și coerent asupra necazurilor! Un strop de minte și cîteva zile de muncă fără cîrteală ne-ar scuti de jumătate din ele și ne-ar ajuta să exersăm și abordarea celor mai dificile. Inundațiile din acest an sînt un test tragic și pentru comunitățile locale, și pentru eficiența instituțiilor statului. Trăncăneala de la vîrf a ajuns și la nea Gheorghe. Se ceartă cu patimă pînă la miezul nopții și nu vede că vin apele sau că mistreții îi întorc grădina pe dos. în stilul acesta dominat de delirul comunicării ne mai răvășesc încă două inundații și trei epidemii. Și dacă vine o ploaie mai mare, pînă să ne trezim din flecăreala națio­nală, parcă văd că apele umflate mută România prin Orientul Mijlociu.

Next