Evenimentul Zilei, ianuarie 2000 (Anul 9, nr. 2289-2312)

2000-01-15 / nr. 2299

Fondat 1992 ’ ■ —J J­­ J—J­J , |Pv­# Director Cornel NISTORESCU Ediția L sîmbătă 15, duminică 16 ianuarie 2000 ) CULMEA PREVEDERI Anul VIII ( 12 pag. • Inspirat de soluția lui Mick Jagger, Nr. 2299 2.500 de pag. 2 "2Peu" Temișan vrea să-și asigure ce are sub șliț ASIROM se opune, deocamdată Vizita președintelui Comisiei Europene a risipit îndoielile România, condamnată la integrare­a MUȘAMALIZARE gag Secretul dosarului de urmărire informativă "Coloana" Șeful Serviciului de Protecție a Cadrelor Ml din județul Bihor este acuzat că a luat șpagă 200 de kilograme de ciment­ e FĂRĂ DREPT DE APEL vag ? SPIONAJ MATEMATIC SRI, acuzat că a furat manuscrisul rezolvării Teoremei lui Fermat pag. 1 Rodica Smaranda Vulcănescu susține că soțul ei, mort în 1991, a rezolvat cea mai mare dilemă a matematicii cu cel puțin doi ani înaintea lui Wiles BI SĂNĂTATE La supărările din dragoste .Iepurașul" devine­­ porc“ și „pisicuța­­ „vacă T4 i UL­Utt A/Æ-*S* f PRINS IN APARTAMENTUL UNEI AMANTE " PRIMARUL SUȚU A FOST ATÂT DE NEVASTA­­! DE S-AU * OPRIT TRAMVAIELE!* • Certuri pe șpăgi și femei între consilierii de la sectorul 4 ! Casete cu înregistrări de la chefuri, vîndute cu 50.000 de lei bucata JKEMMEJEF CONFIRMARE După mai bine de șase luni, dezvăluirile "Evenimentului zilei" au fost confirmate de ancheta internă a poliției Căpitanul Manda-Terasă a căzut, se pregătește Soricică . Fostul șef al Biroului Economic de la Secția 12 a fost trecut în rezervă, iar cazul lui va ajunge la Parchetul Militar CALVAF Luminița Sion și fratele ei, de 10 ani, trăiesc Terorizați de un tată dement Ilie Sion i-a ars pe aragaz mîinile micuțului Titi, cînd acesta avea numai doi ani Luminița încearcă să obțină tutela pentru fratele mai mic pag pag. 11 pag. 3 gag, 1 MAI RĂU CA ANIMALELE In plin centrul Aradului. Un cîine a fost spînzurat, cu receptorul la ureche, într-o cabină telefonică O imagine terifiantă a stîrnit, ieri dimineață, oroarea arădenilo­r, în plin centrul orașului, pe Bulevardul Revoluției, într-o cabină de telefon public, atîrna spîițizurat cadavrul unui biet cîine. Animalul avea receptorul telefonului agățat în dreptul unei urechi. Cîinele a fost găsit de angajata unei firme de papetărie care funcționa în demisolul din fața cabinei telefonice. Nu s-a putut stabili dacă a fost vorba despre o farsă macabră sau dacă uciderea cîinelui a fost opera unor sataniști. SORIN TROCAN s.p.s. După o viață de coșmar, Simona a ajuns pe drumuri Ea își dorește să termine școala și să se facă ziaristă pag. 5 I CĂLDURĂ MARE LA BUMUȘI Furtună a agresat sexual statuia soldatului necunoscut Iulian Furtună, un tînăr și neliniștit băcăuan, a fost, joi noaptea, protagonistul unui episod erotic care l-a costat 800.000 de lei. Furtună nu s-a luat, la ora 2.00 noaptea, nici de vreo tinerică singurică, nici de - conform modei - vreo octogenară, nici de vreun copil. Lui Furtună i s-a pus pata pe statuia soldatului necunoscut din centrul orașului Buhuși. Soldatul încremenit în bronz era atît de tinerel, încît i-a aprins simțurile lui Furtună, deja înfierbîntat după ce băuse cîteva ore. Bărbatul (cel viu) s-a dezbrăcat în chiloți, s-a agățat de pușca soldatului, s-a urcat pe soclul statuii și, spre stupefacția chefliilor, care se tîrau la acea oră spre case, a început să pipăie soldatul din broz și să mimeze gesturi obscene. Nu este sigur ce ar fi reușit să facă pînă la urmă Furtună. Cîțiva buhușeni s-au urcat însă după el și l-au coborît cu forța, ajutîndu-l să se îmbrace, întrucît bărbatul ajunsese gol pușcă. Chemați la fața locului, polițiștii l-au amendat și l-au sfătuit să-și cumpere un soldat gonflabil. CRISTIAN GROSU Pînă acum a adunat doar 14 milioane de lei, bani proveniți din ajutoare LA TRÎNTĂ CU VIAȚA Rămas invalid de ambele brațe în urma unui accident la un transformator de înaltă tensiune. Tînărul Marian Drăgan stringe de șase ani bani ca să-și cumpere proteze pag. 5 COMENTARIUL ZILEI Conu Iancu, spre seară de Cornel Nistorescu în decembrie 1989, într-un hotel din străinătate, teleimprimatorul aducea informații despre România. Fluxul de știri era dominat de Noriega și de Nicolae Ceaușescu. Deodată, Reuters a difuzat știrea că disidentul Ion Rațiu ar fi dispus să se întoarcă în țară ca să contribuie la instaurarea democrației. Recunoscîndu-mi ignoranța, am zis, ăsta ce mai vrea? Eram convins că multi vor năvăli la București să dea românilor o lecție. La nici două săptămîni l-am cunoscut pe Conu’ Iancu (așa-i spun apropiații), la Hotelul intercontinental. Voia să facem un ziar. M-au șocat aerul său aristocratic, suita, papionul, felul în care își nota totul într-un caiet mare, cu arc. Eram tentat să cred că e bancher, spion, politician englez, mason și ardelean fericit să se întoarcă acasă, în înghesuiala aceea de proletari, Ion Rațiu arăta ca un domn, obișnuit cu ticurile și canoanele lumii civilizate. într-un anume fel m-a impresionat. Pe lîngă el te simțeai ca un șoricel agitat. Nu vreau să continuu cu trăsăturile unui portret complet. Unele l-ar enerva peste măsură. Dar din 1990, moș Ratiu, cum i-au spus românii, a făcut ceva pentru democrație. S-a întors acasă, dași foarte bine putea să stea la Londra sau în Statele Unite. Chiar mă aflam la Londra, în vizită la o familie de români de viță veche, cînd a telefonat Ion Ratiu. A întrebat ce mai fac, și gazda a răspuns că are niște sarmale extraordinare. Din Elveția, de la celălalt capăt al firului, Ion Rațiu a zis, tine­le calde că iau acum un avion special și vin la masă! Or, un om care o ducea bine mersi în burghezia europeană s-a întors acasă pentru a fi huiduit, scuipat, amenințat, terfelit. în prima perioadă după căderea lui Ceaușescu, el a fost ținta acuzației că n-a mîncat salam cu soia. Și chiar n-a mîncat. Dar, lîngă Corneliu Coposu, a făcut destule pentru PNȚCD. Bune și rele, însă a contribuit la consolidarea partidului renăscut peste noapte. Moș Rațiu a bătut România în lung și-n lat, a traversat Ardealul și a luminat Turda, de unde se trage familia sa de memorandiști. Deși n-a avut o prestație proastă, la alegerile din mai 1990 a obținut puține voturi. Valul de stînga l-a înecat. Pe fondul manipulărilor grosolane și al mentalităților abia scăpate de sub Ceaușescu, nimeni n-ar fi obținut mai mult în fața lui Ion Iliescu. Dar, de atunci, Conu’ lancu a rămas cu visul președinției. Fără scaunul de la Cotroceni, Conu' lancu a socotit că degeaba s-a întors acasă. Și, tot de atunci, îl urăște de moarte pe Emil Constantinescu, în 1992, Ion Rațiu, în ciuda numelui, a banilor și a experienței democratice, a pierdut în fața profesorului de geologie. Și, din acel moment, de cîte ori stai de vorbă cu el nu scapă ocazia să spună că ar fi fost mai bun. De asemenea, și-a propus să i-o plătească. Așa se face că din 1997, ziarul „Cotidianul” îl joacă pe actualul președinte cum n-o face uneori nici PDSR, nici Partidul România Mare. Dacă răsfoiești ziarul familiei Rațiu, ai sentimentul că fie aparține unor zăltați, fie e dirijat din umbră de „România Mare” și „Atac la persoană”. „Cotidianul” a găzduit cele mai fantasmagorice acuzații, Cons­­tancu încercînd zadarnic să se spele pe mîini explicînd că nu are nici o legătură cu mașinuța de porcăit președintele. De fapt, animozitatea fățișă dintre Ion Rațiu și Emil Constantinescu s-a reflectat și în evoluția politică a purtătorului de papion. Cătunel - cătunel, el a ajuns, deși este vicepreședinte, să nu mai însemne nimic în PNȚCD. N-a fost trimis nici ambasador, nici n-a avut parte de vreo altă demnitate, în ciuda faptului că pentru serviciile aduse prin anii '90 tot ar fi meritat ceva. Acum, Ion Rațiu e izolat în PNȚCD, în curînd, la Delegația Permanentă, chiar s-ar putea să devină doar un simplu membru de partid. Asta înseamnă zece ani cheltuiți pentru democrație și pentru o himeră. La vîrsta sa, Ion Rațiu a rămas fără multe dintre calitățile din tinerețe. Dar ambiția și iluzia că ar putea fi președintele României nu-l lasă și nici nu cred să se despartă vreodată de ele. Iată de ce s-ar putea ca Ion Rațiu să migreze spre un alt partid. Totuși, la fel de bine, s-ar putea să rămînă simplu membru PNȚCD, răcorindu-se cu aberațiile din „Cotidianul” pe seama lui Emil Constantinescu. Sau s-ar putea întoarce în Anglia, părăsind și casa lui Dimitrie Gusti. Cine va înțelege drama lui Cons­­tancu și va privi cu respect papionul care, o vreme, a fost simbolul lumii de odinioară? Și cine va avea puterea să-i explice că se face din ce în ce mai tîrziu?

Next