Evenimentul Zilei, august 2000 (Anul 9, nr. 2468-2494)

2000-08-05 / nr. 2472

Fondat 1992 ■^oeiwï^ Director Cornel NISTORESCl Ediția I sîmbătă 5, duminică 6 august 2000 Anul VIII • Nr. 2472­12 + 8 pag. #3.000 lei și BUNICUȚA DECONSPIRATĂ pag. 3 Trezorierul PDSR Gheorghe Pascu rupe tăcerea și își contrazice șeful Iliescu s-a tîrguit cu Costea pentru afișe „EPOCA DE AUR“ REVINE pag. 12 Ceaușescu - mai căutat decît femeile dezbrăcate în Venus, suvenirurile cu Cîrmaciul se vînd ca pîinea caldă LA GRANIȚA PARANORMALUI Maica Maria descrie călătoria sufletulu dincolo de moarte Vămile Văzduhului o INTERVIU Dan Dan Consilierul prezidențial Zoe Petre dezvăluie planurile președintelui Emil Constantinescu va conduce o fundație care va forma politicieni CIömISs •$25S Suplimentul „Evenimentului zilei’ de sîmbătă Evenimentul magazin • Are integrante și bancuri • Interviuri fără perdea • Sex pe bune • Știri adevărate și nemaiîntilnite LITORAL 2000 pag. 12 Sindicalistele nu-și dau sutienul jos O ANCHETĂ A POLIȚIȘTILOR GERMANI ȘI ROMÂNI A SCOS LA IVEALĂ O CARE FĂCEAU D­­ jUCBSSML wl­.'ffl fUM­ 9^BB3 kWMHUHH^ eBBbBS­ oTSBHB 'mN bbBBSS H Hhsi hbh h H hHH jbpbșP 31 iWffl ,ÆPH8 mm mm whhh| «■ M Æ mi IfcLiP 1— lifi? ^ A pag. 3 ,Eu nu votez cu sindicalistele/* r.4 A bé"' «, Æk ASSlk SCANDAL CU IZ DE TRANDAFIR Militarizarea unicei școli de marină civilă pare să urmărească un scop ascuns . Ancheta a fost declanșată după ce s-a descoperit că tfjjÿajgū de la Oficiul pentru Străini din orașul german Trier au fost furate 300 de vize . Polițiștii au constatat că vizele nu erau înregistrate la: Ambasade Germaniei din București Universitatea Maritimă Constanța - transformată in sediu pentru Internaționala Socialistă TA­A VIAȚA MEA E UN ROMAN Ca să nu-l întristeze, părinții nu i-au spus lui Gheorghe Deleu că va rămîne fără vedere „Dimineață, cînd am deschis ochii, mi-am dat seama că orbisem complet pag. / Daa. S AVENTURI DE MARINAR Băsescu un „Playboy“ Vrînd să demonstreze, probabil, că e un tip lipsit de prejudecăți, primarul general a decis să-și povestească aventurile amoroase, să vorbească despre femeia ideală și despre iubirile lui într-un interviu pe care „Playboy“ îl va publica, pe nu mai puțin de patru pagini, în numărul viitor, din 14 august. Prilej bun pentru admiratoarele sale să afle cît mai multe detalii despre „viața de bărbat“ a lui Traian Băsescu. Cu atît mai mult cu cît pînă acum nici o femeie nu i-a impresionat atît de tare încît să îl dea gata, după cum mărturisește Băsescu în interviul din „Playboy“. în același interviu, el ne va lămuri cum i-au ieșit din gură celebrele „perle“ de genul: „lama nu-i ca vara“ și „Aici sînt banii dumneavoastră“. în același interviu, Băsescu iese la rampă cu declarații-bombă despre viitorul său politic. într-un cuvînt, trecînd de la o ipostază la alta, primarul general va mărturisi și cum e viața de familie, și cum e viața de marinar, de ministru sau de primar. MONA STOICA Traian Băsescu dezvăluie misterele „vieții de bărbat‘ OAMENI FARA DUMNEZEU Un băiețel de nouă ani a fost Violat in curtea bisericii Un băiețel de nouă ani, din localitatea gorjeană Borăscu, susține ca a fost supus la perversiuni sexuale în curtea bisericii satului, la jumătatea lunii iulie. Alin Militaru nu a povestit nimănui despre ceea ce i s-a întîmplat, deși părinții au observat o ușoară schimbare a comportamentului său în ultimele două săptămîni. Băiețelul se afla cu vitele la păscut, împreună cu alți doi tovarăși, Valentin Vlad (16 ani) și Narcis Marica (12 ani). La un moment dat, Valentin l-a luat cu forța pe Alin și l-a dus în curtea bisericii, în apropiere de locul de pășunat. Acolo l-a obligat pe băiețel să întrețină cu el raporturi sexuale orale, fapta repetîndu-se și a doua zi. Părinții lui Alin au aflat abia zilele trecute, de la niște vecini, care au început să vorbească despre rușinea pățită de băiețel. Polițiștii l-au audiat imediat pe Valentin Vlad, care a legat asemenea fapte, dar el este contrazis acum de Alin și de celălalt minor, Narcis Marica. Inițial, cei doi nu avuseseră curajul să vorbească, pentru că au fost ame­nințați de Valentin că, dacă vor spune ceva, se vor alege cu o bătaie zdravănă. CLAUDIA ȚIPLUICA PERICOL DE EPIDEMIE Din cauza unei licitații bramburite, dezinfecția este imposibilă la graniță Febra aftoasă bate la Porțile de Fier . Medicii spun că febra aftoasă, prezentă în Grecia, seamănă cu antraxul pag. 3 COMENTARIUL ZILEI Cazul Dan Petrescu etc. de Cornel Nistorescu în fața celor mai mulți dintre noi, Dan Petrescu are un ascendent care nu va putea fi recuperat niciodată, în „Epoca de Aur“, și el, și Mircea Dinescu, și Gabriel Liiceanu, și Andrei Pleșu, și Doina Cornea, și Ana Blandiana, și Paul Goma au avut curajul să protesteze. Scriitorul ieșean, rebel și inegal literar, a fost totuși unul dintre puținii disidenți români. Cîștigătorul concursului de debut la Editura Albatros prin 1983 (cînd Mircea Sîntimbreanu încă mai lansa tineri scriitori pe care partidul i-ar fi „îngropat“), Dan Petrescu a izbutit doar o operă de protestatar. A șicanat comunismul atît cît a putut (fără a-i provoca răni prea adînci), consacrîndu-se, mai degrabă, prin emisiunile Europei Libere decît prin cărți de referință. După 1990, disidentul ieșean (cumnat cu regretatul Ion Petru Culianu) s-a bucurat de o imagine pozitivă, oarecum exagerată, în echipa lui Andrei Pleșu, la Ministerul Culturii, Dan Petrescu a ocupat funcția de secretar de stat, fapt explicabil nu prin merite organizatorice sau culturale, cît mai ales prin absurdul istoriei care se scria pe genunchi. După retragerea sa de la Ministerul Culturii, Dan Petrescu a intrat într-un con de umbră, lucrînd la Editura Nemira, unde a condus și, dacă nu mă înșel, încă mai girează politica editorială. Caracter dificil, „un fel de arici care înspăimîntă pe toată lumea“, Dan Petrescu a rămas la fel de teribilist. Zilele trecute, la un post de televiziune, el sugera soluția cu Adrian Costea candidat la președinția României. De altfel, două zile la rînd, Dan Petrescu a încercat, în ziarul „Național“, să lustruiască puțin numele șifonat al lui Adrian Costea, devenind pe neașteptate avocatul acestuia. Izolat de echipele scriitoricești, dar și străin de realitatea „cazului Costea“, Dan Petrescu s-a instalat cu dezinvoltură pe poziția de ultima victimă a parizianului. El a lansat ipoteza nevinovăției lui Costea, întorcînd pe dos toate datele de pînă acum ale scandalului. Adică, Adrian Costea n-a fost unul dintre profitorii de pe urma banilor din Bancorex, ci un om care a vrut să introducă idei moderne în politica românească. Afacerea cu afișele e doar un detaliu dintr-o încercare de reformare a clasei politice. Același lucru s-a întîmplat și în cazul lui Emil Constantinescu! Aș spune că nici Dan Petrescu nu e departe de aceștia. Adrian Costea este un om cu o anume carismă, cu un limbaj prețios, de atotștiutor și cu trăsături comportamentale pe care numai un psihiatru le poate defini corect. Cu siguranță că el îi îmbrobodește ușor pe amatorii de discurs modern. Și acest lucru s-a întîmplat și cu Ion Iliescu, și cu Emil Constantinescu, și cu Dan Petrescu. Cel care încearcă să ne sugereze că Adrian Costea nu e decît o victimă a celor de la București, avansînd chiar și ideea că autorul afișelor electorale și al „Eternei și fascinantei Românii” ar fi numai bun să candideze la președinție este el însuși o victimă. Experiența politică a scriitorului Dan Petrescu e destul de modestă. Nici cea jurnalistică nu e prea grozavă. Poate în asta stă explicația demersului aproape comic. Acesta s-ar putea decoda și prin încercarea lui Dan Petrescu de a sparge tăcerea care îi înconjoară în ultimii ani. S-ar putea ca susținerea lui Costea să fie doar piatra aruncată în geam de un scriitor blocat în teribilismul adolescenței. Oricare ar fi motorul, ieșirea sa ne obligă să privim un pic mai departe, la evoluția disidentului român. Dan Petrescu l-ar vrea pe Adrian Costea președinte. Mircea Dinescu, în primele luni după căderea lui Ceaușescu, l-a îmbrățișat pe Ion Iliescu. Ana Blandiana i-a susținut pe Emil Constantinescu și, mai apoi, pe Victor Ciorbea. Paul Goma a anunțat, la un moment dat, că va candida și el pentru Cotroceni. Nicolae Manolescu, în periplul său politic, a fost și el tentat de o candidatură la președinție. Lucid, Nicolae Manolescu s-a retras pur și simplu printr-o decizie cam tîrzie, dar onorabilă. Ce-i unește pe toți aceștia? Cînd au protestat față de dictatură (condiție esențială pentru un intelectual) au devenit repere morale. Cînd au susținut un om politic, au eșuat lamentabil. Chiar și Dan Petrescu. Cînd s-a ridicat împotriva lui Ceaușescu, ascultam cu sufletul la gură emisiunile despre el, difuzate de Europa Liberă. Cînd susține pe cineva, ca în cazul lui Adrian Costea, disidentul ieșan se umple de ridicol, semn că toată generația sa de protestatari ar trebui să se întoarcă la ceea ce i-a adus faima: contestarea. Prieteșugul cu puterea face rău și la operă și la obraz.

Next