Evenimentul Zilei, noiembrie 2003 (Anul 12, nr. 3542-3571)

2003-11-01 / nr. 3542

Fondat 1992 [EVENIMENTUL Vk ZILEI ^ sîmbăt noiembrie 2003 20 pagini 1 6000 lei Ediția I Anul XI • Nr. 3542 H MILOGII ROLEX Cerșetorii au ajuns și în centrul New York-ului paq. în Priz, help maică și pe minei' nai H ADIO, VREME FRUMOASĂ! Pm. 3 Frig, lapoviță și ninsoare in noiembrie a HOWARD DE PE TISA P.g 9 Imigrantul anti-imigrație MAI SÎKî 5 MA W câșTIGĂ PRIMII DE PESTE 3 MILIARDE! mi l fLoweAN Vrew «15/AI r & pt 5 kn n rf Cut 2\m £ ală V^pievwAA NoT? * «ISTHGO| s ruVt» r s ce shawL^Vv AKlv/AiS IpWEfcAf p^ro^ ^ Tr# nota yv-Nl^gvo3 CEL MAI CITiT PRIMESC DIN LUME Evenime silllși pe Internet www.evz.ro ROMÂNIA. ÎN EUROSUSPANS RAPORTUL DE ȚARA VARZA DE bruxeues Potrivit unei relatări a BBC, în documentul Comisiei Europene predomină criticile, aspectele pozitive fiind mai puțin consistente. Concluzia ar putea fi că România se apropie, dar nu are încă economie de piață funcțională. Este de așteptat ca verdictul final să fie formulat în urma unor discuții aprinse între comisarii europeni care vor să încurajeze România și cei care vor să sancționeze lipsa de reforme. (Jupnitei Villfmigen, comisarul locniiu exithiterp, luînd pulsul cpt.Mitelor din România «PROFESIA: PĂRINTE Murani, satul care crește orfani In satul timișean Murani au crescut de-a lungul timpului aproape două sute de copii abandonați. Din cele cîteva sute de familii din Murani, cea mai mare parte au luat în grijă de la orfelinate cel puțin un copil prin programul de asistență maternală. 78 de copii orfani se află, în prezent, în grija a 43 de familii din satul timișean. DGPC Timiș plătește unui „părinte de profesie“ un salariu net care variază între 3,5 și 5 milioane de lei, la care se adaugă alocațiile de stat și de plasament. În 2000, familia Wateeschitîr: 3 W grija % cq pac O Muncitorii de la Brașov și studenții din diverse centre universitare din țară nu celebrează nici vizita istorică a lui Ion Iliescu în SUA și nici primirea PSD-ului în Internaționala Socialistă. Lor le este mai aproape cămașa decît umbrela politică. Pe ei îi apasă ziua de mîine și nu-i mîngîie în nici un fel aceste „succese“ fără consecințe imediate. Or, jurnalele de televiziune, ca și primele pagini ale ziarelor dau mai mare importanță acestor călătorii cu surle și trîmbițe și relatează mai puțin despre situația muncitorilor brașoveni sau a studenților din întreaga țară. Ce s-a întîmplat în ultimele două zile la Brașov merită privit însă din cu totul alt punct de vedere. Muncitorii de la Roman, greviști cu experiență în acești 14 ani de tranziție, au ieșit din nou să ceară guvernului plăți compensatorii pentru disponibilizările care vor avea loc. Surprinzător, față de alte demonstrații, de data aceasta muncitorii de la Roman și-au îndreptat atenția asupra presei. Și, pentru prima dată de la căderea lui Ceaușescu, în loc să alerge la ziariști pentru a le arăta palmele, hainele sau fluturașii de salarii, acum au început să arunce în jurnaliști cu mere, pungi cu lapte. COMENTARIUL ZILEI de Cornel Nistorescu O palmă muncitorească unii chiar cu pietre. Ba, la un moment dat, nemulțumiții muncitori brașoveni, cei care vorbeau cu atîta suflet despre necazurile lor și încercau să transmită prin mass-media mesaje către cei de la putere, s-au urcat pe niște butoaie, și-au dat pantalonii jos și le-au arătat jurnaliștilor o realitate anatomică menită a transmite disprețul lor. Reacția față de ziariști a continuat și ieri, dovadă că incidentele de jos n-au fost o întîmplare. După 14 ani de totală libertate de exprimare, cel mai important cîștig postrevoluționar a fost tratat cu huiduieli, pietre și cu pantalonii-n vine. E un semn. Iar el trebuie înțeles ca atare. Muncitorii de la Brașov și de aiurea, nu prea mari cititori de ziare, dar consumatori de media, mai ales cînd este vorba de ce se întîmplă cu ei, au observat că într-un fel arată viața pe care o trăiesc și în cu totul altul imaginile și articolele despre ei. Pur și simplu s-au prins că fenomenul de confare a realității, mai ales a protestelor sociale, atinge mai multe mijloace de comunicare în masă. Cu alte cuvinte, muncitorii au descoperit de unii singuri ,fenomenul de obediență instalat într-o mare parte fiibiloteca Județeană a mass-media. Fidel preocupărilor sale pentru o imagine pozitivă, PSD a lucrat mult la relația cu televiziunile și cu ziarele. Ea, a ținut minte o mare aberație a anului 1996 (că presa a cîștigat alegerile pentru CDR) și s-a concentrat pe îndulcirea jurnalelor de știri și a ziarelor, ajungînd la marea performanță de a transforma o mare parte din problemele sale într-o grețoasă apă de trandafiri. Reacția muncitorilor de la Brașov e primul mare semnal că libertatea de exprimare subordonată intereselor politice și de grup nu mai valorează doi lei. Că dregerea busuiocului prin intermediul ziarelor și televiziunilor nu funcționează decît în aparență, în realitate, oamenii văd, gîndesc și înțeleg și nu pot fi păcăliți nici cu toate ziarele și televiziunile din lume. Nu încerc să acord nici un strop de sprijin pentru gesturi violente. ‘Chiar îmi repugnă. Din fericire, la Brașov, nici un ziarist n-a avut de suferit din cauza acestui tratament. Dar, pentru prima dată după 1989, cu pungi cu lapte, cu mere, cu pietre și cu gesturi deplasate, mass-media primește o lecție. Pur și simplu i s-a dat o palmă! ■ PERFORMANȚĂ__________pag. 12 După ce l-a învins ieri pe Schuettler, Ravel, în careul de ași de la Paris ■ TRECUTUL PRINTRE NOI pag. 9 Asociația „15 Noiembrie 1987“ prezintă dovezile luptei anticomuniste Pentru că, calificat în semifinale, m „ ăAndrei va încasa 112.500 de euro Fotografii cu oameni uciși de Securitate I DRAMA MINORITARILOR Românii din Serbia, amenințați cu moartea Purtătoarea de cuvînt a Asociației pentru cultura vlahilor-românilor din Serbia, „Ariadnae Filum“, Gvozdana Blagojevici, a criticat ieri, în cadrul unei conferințe de presă organizate de Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, acțiunile naționaliste ale sîrbilor îndreptate împotriva românilor din Serbia. Ea și-a arătat îngrijorarea în privința „urii și intoleranței manifestate față de românii care trăiesc în Serbia și care, deocamdată, se manifestă prin intermediul acestor inscripții“. Grozdana Blagojevici a precizat că, de curînd, pe zidurile unei clădiri din centrul orașului Bor a apărut un alt grafftti, cu mesajul „Moarte Românilor"1 33( )