Evenimentul Zilei, iulie 2005 (Anul 14, nr. 4138-4168)

2005-07-30 / nr. 4167

TRANSILVANIA Țigănie la ștrand Lăsată în paragină de administratori, baza sportivă „Voința” din Sibiu a devenit cartierul general al unor familii de rromi .Dragoș Popescu [­ăsat în paragină de aproape doi ani, ștrandul municipal „Voin­ța” din Sibiu a devenit loc de ca­zare pentru câteva familii de ți­gani, dar și pentru câțiva autolaci, care au deja vechime acolo. Locul unde urma să se ridice noul sediu al Direcției Jude­țene de Sport (DJS) Sibiu a devenit un focar de infecție și asta pentru că țiganii adună toate gunoaiele care sunt arun­cate la gheene și la depozitează în clădi­rea aflată încă în lucru, spre disperarea sibienilor care locuiesc în preajma a­­cestei zone. Dezinteres „Evenimentul zilei” a semnalat în urmă cu câteva luni starea acută de de­gradare în care se află cel mai mare ștrand din județul Sibiu, însă nici pro­prietarii amplasamentului și nici auto­ritățile locale nu au luat vreo măsură care să îmbunătățească cu ceva lucru­rile. Ba mai mult, după ce aurolacii au pus în primă fază stăpânire pe acest o­­biectiv, acum și mai multe familii de ți­gani și-au instalat „șatra” în incinta ștrandului și a sediului părăsit al DJS Sibiu Aproximativ 20 de persoane, de etnie romă, și-au găsit un adăpost, cel puțin provizoriu în interiorul ștrandu­lui Voința, iar acest lucru pare să nu de­ranjeze pe nimeni din administrația lo­cală sibiană. Zi de zi, cei care locuiesc aici se întorc „acasă” cu fier vechi și alte resturi aruncate de sibieni la gheenele din apropiere. Țiganii spun că nu au fost luați la rost de nimeni, iar atâta timp cât nu au o casă și în condițiile în care nu deranjează pe nimeni nu știu de ce nu ar fi lăsați să stea în viitorul sediu al DJS-ului. „Noi nu avem treabă cu ni­meni. Ce să facem dacă nu avem unde sta. Dormim pe unde apucăm, iar dacă ne gonește cineva, găsim alt loc. Deo­camdată ne place aici și nu avem de gând să plecăm curând”, ne-a spus unul dintre „chiriași”. Reprezentanții autorităților locale sibiene susțin că ștrandul s-a aflat în proprietatea Agenției Naționale pentru Sport (ANS) și a fost administrat, până acum, de către Direcția Județenă pen­tru Sport Sibiu. DJS-ul nu mai beagă bani Instituția condusă de Gheorghe Giurgiu a intenționat să cedeze baza Consiliului Local Sibiu, care ar fi avut puterea financiară de a o reface dar, surprinzător, până la urmă, printr-o decizie dată la mijlocul săptămânii trecute de către ANS, ștrandul a ajuns la Clubul Sportiv Municipal (CSM) Sibiu. „Este adevărat că primăria a dorit să ia ștrandul, însă ANS-ul nu-și înstrăinează bazele. Ne-am trezit peste noapte cu acest obiectiv în mâna noa­stră”, a confirmat directorul general adjunct al CSM, Vasile Dancea, împre­ună cu ștrandul. CSM-ul a primit în administrare și construcția din interio­rul bazei, în care va fi viitorul sediu al DJS și CSM. Dacă până acum direcția primea bani de la București pentru viitorul sediu, mai nou, CSM-ul trebuie să găsească fonduri extrabugetare pentru finalizarea lui. „Nu avem bani pentru așa ceva și nici nu știm dacă o să gă­sim”, a mai declarat oficialul de la CSM Sibiu ȚIGĂNIE. „Chiriașii” de ocazie ai ștrandului au transformat amplasamentul într-o groapă de gunoi in pragul disperării Mai multe familii care locuiesc în casele și în blocurile din preajma ștran­dului Voința spun că mirosul gunoa­ielor depozitate de țigani în incinta a­­cestei locații face irespirabil aerul. ,Am­ trimis copiii la țară, la părinții soțulu meu, pentru că nu vreau să se îmbolnă­vească. Pericolul este foarte mare, ma ales că, dacă treceți pe aici în mijlocu zilei, o să vedeți că aerul este irespira­bil. Nimeni nu ia vreo măsură împotri­va rromilor care au făcut aici o groapă de gunoi, chiar în centrul Sibiului” s-a plâns una dintre vecine, Ileana Vasiu susținută și de alți locatari din zonă ALBA Factură pentru intervenție la inundații ,Mihaela Moraru Armata a cerut Primăriei Ocoliș, din județul Alba, să plătească intervenția făcută cu ocazia inundațiilor care au a­­fectat localitatea și a înaintat și un pro­iect de contract pentru prestări servicii, care ar fi trebuit să fie semnat de pri­marul localității. După toate regulile Contractul (foto), a cărui formă a fost schițată de conducerea Unității Militare 01040 din Câmpeni, este scris de mână și, din fericire, nu a ajuns să ai­bă număr de înregistrare. Potrivit documentului, părțile con­tractante erau Ministerul Apărării Na­ționale prin UM 01040 și Primăria Ocoliș. Obiectul contractului era „prestarea de servicii referitoare la in­tervenția la calamități-inundații, zona Ocoliș - Runc - Lunca Largă”, mai pre­cis: evacuarea persoanelor izolate, con­solidarea drumurilor din zona cala­­mitată și transportul alimentelor la persoanele sinistrate. Reprezentanții unității militare au descris intervențiile făcute și mijloacele și materialele utili­zate și au evaluat prestația la 5.456,9 lei noi plus TVA, adică un total de aproape 65 de milioane de lei vechi. Contract refuzat Contractul este întocmit dupa toate regulile contractelor comerciale, cu­prinzând inclusiv clauze referitoare la recepția prestațiilor, modalități și con­diții de plată, precum și la cazurile de forță majoră care pot exonera de răs­­ colit/# 7ça* tritia, *n/ro-4a­rth/rJorQ '4 /îJf P.n .r­ '•b»* ti/ rtcJTÎej­jGtVKi " *»-» e>!>° , <*</. Are/ « pondere părțile. In momentul în care a primit contractul, primarul din Ocoliș a anunțat conducerea Consiliul Județean (CJ) Alba și a întrebat ce ar trebui să facă. Președintele CJ Alba, Ion Dumitrei, a declarat că i-a spus să îl trimită pe reprezentantul Armatei la el și să nu plătească prestația. „Nu s-a plătit și nici nu se va plăti. Am rămas neplăcut surprins când am văzut acest contract. Dacă știam că vor cere bani, le refuzam serviciile. Noi avem pe lângă noi serviciul Salvamont, care este pregătit să intervină în astfel de situații. Sunt convins că superiorii comandantului habar nu aveau de această chestiune. Eu, sincer, am crezut că este vorba despre o glumă când am aflat că Armata a cerut bani pentru această intervenție. N-am auzit să se mai fi întâmplat așa ceva vreodată, în țară”, a declarat Ion Dumitrei. Contactat telefonic, șeful UM 01040, Ștefan Costache, a refuzat să comenteze acest incident, dar a recu­noscut că a fost vorba despre „o mici greșeală”. „Pe linia noastră s-a clari­ficat, așa că nu mai trebuie să comen­tăm”, a declarat Ștefan Costache. SĂLAJ Romanii revin la Zalău Sărbătoare mare la Zalău, unde se desfășoară Festivalul „Zilele romane” manifestare care, potrivit primarulu Radu Căpâlnașiu, este o premieră pen­tru România. Festivalul este organizat de Primă­ria Zalău și își propune să readucă în actualitate obiceiurile și modul de viață ale romanilor, cu atât mai mult cu cât în vecinătatea orașului, la Moigrad-Poro­­lissum, se află un castru roman, una dintre cele mai importante de pe lime­sul Daciei Porolissensis. Manifestările au început ieri seară când urma să fie susținut un concert al formației Zdob și Zdub, și continuă as­tăzi și mâine cu o serie de manifestări specifice: în centrul orașului Zalău a fost amenajată o cetate romană și în at­mosfera și costumația specifice epocii vor fi prezentate demonstrații de luptă și o paradă militară, susținute de 40 de „soldați” ai grupului istoric „Legiune­ XV Apollinaris”, din Ungaria. De ase­menea a fost amenajată o „taberna” unde vor fi servite mâncăruri și băuturi specifice romanilor, vor fi oficiate formal, firește­­ căsătorii romane și vor fi prezenți meșteri pietrari, olari, fierari etc, care îi vor iniția pe cei doritori în meșteșugurile lor. Nu vor lipsi nici concertele de muzică populară, susți­nute de cunoscuți artiști din țară, iar sâmbătă seara vor concerta, printre alții, Phoenix, Cargo, Akcent și Dana Va fi organizată și o paradă de modă cu costume romane, costume care vor fi scoase la licitație, iar sumele încasate vor fi destinate celor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. La festival participă numeroși in­vitați din Italia, Ungaria, Norvegia, O­­landa, Australia, SUA, Anglia și ofi­cialități române. (M.S. Avram) RECONSTITUIRE. Grupul istoric „Legiunea XV Apollinaris” reinvie tradițiile romane OPINIE TRANSILVANĂ Cu mocănița spre Bruxelles? Nu e prima dată când scriu pe tema­ banală a hoției de la noi. Nu trece o zi fără să mai auzi noutăți în materie. Căci se fură în continuări fără rușine și în forme care de care mai scandaloase. Iar dosarele marii corupții sunt abia întredeschise. Din zone mai modeste, ne parvine câte-o știre aparent măruntă, de fapt senzațională și șocantă prin gravitatea ei morală precum, de pildă, sustragerea unui număr de cutii de conserve, însușite de un funcționar local, din donațiile pentru­, sinistrați. Iți stă, cum se spune, mintea în loc! Ce-o fi fost în capul nenorocitului care, deloc sărac și flămând, a putut fura din puținul oferi unor năpăstuiți de soartă? Dar ce-o fi, oare, în mintea celor care au furat, de exemplu, acele șine de cale ferată, de pe un traseu ardelean al „mocăniței” prevăzute pentru restaurare? Asemenea întrebări, retorice și nu prea, s-a­r putea pune în legătură cu sute și mii de alte cazuri și forme de furt mai mult sau mai puțin (ne)calificat, de la capacele de canal, la coroanele de flori de pe mormintele proaspete. Sau la furtul simbolic, dar profitabil, la care recurg cerșetorii ce-și motivează tânguirile pe temei că ar fi suferit de pe urma indundațiilor, era ca nimeni să-i verifice și sancționeze, îți poți fura, însă, și căciula, de data asta singur, cum zice proverbul. E ceea ce mă tem că fac astăzi unii liberali costumați în sa­lamari sau salvamontiști, ca dl. Theodor Stolojan, cu ultimele, foarte dubioase, tulburări de ape în partid și guvern, ori — dincolo de orice scuze nobile - chiar excelenta ministresă demisionară a Culturii, de o principialitate, vai!, asasină, ă la Robespierre, când se putea mulțumi cu un anumit, sănătos radicalism al... urgentei reforme. Va „observa", însă, de la Bruxelles reformele altei Europe. Cam așa e la noi: fie uităm de orice principii, fie le proclamăm cu o voce atât de înaltă și încât nu auzim scrâșnetul de șuruburi pe care le demontăm tot noi, de la șinele bietei noastre mocănițe aflate în reparație. Cât despre căciulă, acum e caniculă. Ne vom da seama, mai la iarnă, ca ne lipsește. Ion Pop BIHOR Imagine pe bani publici Cu o singură abține­re, consilierii locali ai municipiului Oradea, au dat mână liberă executi­vului din primărie să ti­părească două ziare, u­­nul în limba română și unul în maghiară, pe ba­nii contribuabililor oră­­deni. Inițial, în proiectul de hotărâre supus aprobă­rii, se preciza că „perio­dicul” primăriei va fi editat de două ori pe lun, în câte 50.000 de exemplare/apariție, iar „hotărârile cu caracter normativ ale consiliulu local și informațiile considerate de interes general vor fi publicate în limba maghiară în pagină specială". Consilierul Iulius Delorean membru marcant al UDMR Bihor și vicepri­­marul Biro Rozalia (foto), din partea acealuiași partid, au cerut însă aprobarea tipăririi și difu­zării unui ziar în limba maghiară. Propunerile au fost aprobate. Astfel, tot pe bani publici se va scoate și un bilunar în limba maghiară cu un tiraj de 15.000 de exemplare, pentru orga­nizarea căruia se va derula o licitație separată (Mariana Gavrilă) Ediția de Transilvania J ®. ZÜGEl Evenimentul Redactor-șef: Dan Selciu Redactor-șef adjunct: Dana Gherma Senior editor: Ion Mureșan Editor: Bogdan Stâncu­ Redacția: Alba: Mihaela Moraru - 0788/238.271. Bihon Mariana Gavrill 0788/379-217. Bistrițai Alin Cordoș - 0788/376.441. Cluj: Ovidiu Blag 0788/376.436, Raluca Crișan - 0788/371.127, Mircea Maier - 0788/376.439 Mădălina Prundea - 0788/379 216, Mihai Solca - 0788/238.263, Hunedoara: Ciprian Iancu - 0788/379.219, Maramureș: Ștefania Luca - 0788/379.218, Satu Mare: Ciprian Fabian - 0740/235.737, Sălaj: Marius Avram - 0788/379-213. Sibiu: Dragoș Popesci - 0788/238.272 DTP: Mihai Armanca; Editare foto: Eugen Olariu; Corector Elena Gădălean Director executiv: Florin Danciu Director publicitate: Flaviu Chezar Marketing: Ana Maria Cadis Cluj-Napoca; str. Bisericii Ortodoxe nr. 7 Tel.: 0264-593,682, 593-683, Fax: 0264-406.12. e-m­ail: redactia(ă)evzej.ro, publicitate@evzej.ro Evenimentul zilei 1 Sâmbătă, 30 iulie 2005 I 15

Next