Evenimentul Zilei, noiembrie 2006 (Anul 15, nr. 4620-4649)

2006-11-25 / nr. 4644

FWlNiïMFNT­­ * ^ iA»mI « «LxmM gv, «IlLt. JfLx •* ^ wJüw Bit «f<ÏU wtwCSfiLS llLlall Cele mai bune universități ■ Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iași » Universitatea București Universitatea „Babeș Bolyai“, Cluj > Universitatea Politehnica din București > Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Universitatea de Vest Universitatea „Constantin Brâncuși“, Târgu-Jiu Universitatea Politehnica din Timișoara , Universitatea Petrol-Gaze,­­t D Universitatea Valahia, Târgoviște Sursa* Ad Astra Eugenia Mihalcea eugenia.mihalcea.evz.ro In România sunt prea multe universități și din ce în ce mai puțini tineri care să ocupe locurile din facultăți. Mai exact, avem peste loc de universități, dintre care 4g de stat, iar restul particular e acre­ditate și autorizate provizoriu, care se bat pe mai puțin de 200.000 de absolvenți de liceu anual. „Siste­mul de învățământ este supra­dimensionat. Există prea multe universități cu specializări înguste. Ne putem trezi cu o penurie de diplome pe care nu le mai putem controla“, spune Nicolae Bocșan, rectorul Universității „Babeș- Bolyai“ (UBB), în cadrul Consilului Național al Rectorilor, care s-a desfășurat ieri la Universitatea Politehnica din București. Chiar dacă spun că nu sunt îngrijorați de faptul că, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, PUBLICITĂȚI vuinaim OCZWTERES ■ ‘cult# -e? 6? sim­țe exact« 1»i4 mai atrag pe student co.o Q­1/1 rc­sz DE VIITOR IT-ul și Administrația Universitățile tehnice par cele mai câștigate după aderarea țării noastre la Uniunea Euro­peană. Asta din cauză că UE are în plan să constituie un corp de 700.000 de cerce­tători până în 2010. Cu toate acestea, investițiile într-un cercetător sunt destul de mari pentru că nu vorbim numai despre trei ani de facultate, ci și doi de masterat și alți trei de doctorat. De aceea, tinerii se îndreaptă spre facultăți care le garantează un job imediat du­pă absolvire. Pe piața forței de muncă din România, trendul arată că absolvenții de IT se angajează încă din facultate, dar profitabile vor deveni și Administrația Publică, Admi­nistrația Afacerilor și limbile străine. Chimia amintește de „fabrici și uzine“ Specializările cum ar fi cele de la Chimie, Fizică sau Biologie sunt încă legate de marea industrie chimică, precizează Ecaterina Andronescu, rectorii Universității Politehnica din București, în aceeași categorie a facultăților fără prea mari șanse după absolvire pot fi încadrate și Istoria,­­ Geografia Asta, în condițiile în care cei care termină se angajează în învățământ, ca profesori, o meserie ce s-a dovedit a fi ne prea bănoasă. Pe de altă parte, din domeniile Chimiei, Fizicii se pot dezvolta destul de facil afaceri private, după cum adaugă rectorul UPB Multe universități, puțini studenți Pentru că nu-i atrag pe tineri, specializările neprofitabile vor fi eliminate posibilii candidați vor opta pentru instituții de învățământ superior din alte state UE, rectorii univer­sităților românești afirmă că este posibil să renunțe la specializările neprofitabile. „în anii următori nu vor mai fi studenți pentru toate facultățile, cum ar fi cele de Matematică, Fizică, Biologie. Ce se va întâmpla cu aceste domenii?“, se întreabă rectorul UBB. Pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană, cerințele cele mai mari în acest moment sunt pentru ingineri, după cum spune Ecaterina Andronescu, rectorul Universității Politehnica din Bucu­rești (UPB). De asemenea, domenii precum Medicina și Arhitectura au un ritm constant, în timp ce în privința Științelor Economice și a Dreptului se observă, de câțiva ani, o scădere a cererii. în ceea ce privește facultățile de științe exacte, cum ar fi Fizica, Mate­matica, Chimia, Biologia, dar și Istoria sau Geografia, viitorul lor este neclar. Nu vorbește nimen despre o desființare a lor, ci poate doar despre o reducere a numărrii de locuri în cadrul acestor facultăț care nu prea mai au căutare pe piață muncii din România, dar și din Europa. „Numărul candidaților care aplică pentru învățământu superior este mai mic, cu un nive de pregătire mai scăzut, iar econo­mia românească nu are capacitate­ de a prelua toți absolvenții de învă­țământ superior din domeniile în care sunt formați aceștia“, conclu­zionează rectorul Universității Maritime din Constanța. Licența se ia cu : Proiectul legii învățământulu superior, dezbătut ieri de rectori nu face referire exactă la domeniile care vor avea cerere pe piața muncii, dar anunță o regulă care ar putea să-i încânte pe studenți Ministerul Educației și Cercetări (MEdC) a propus, în actu normativ, ca nota minimă de admitere a licenței să fie 5, și nu 6 cum este în acest moment. Dumitru Miron, secretar de stat pentru învățământul univer­sitar, a precizat că raționamentu pentru care MEdC propune scă­derea notei de admitere a licențe este pentru unificarea sistemulu de învățământ. „Dacă tot sistemu de învățământ din generală și până la sfârșit prevede acordarea de note de la 1 la 10, iar nota de trecere este 5, nu văd de ce nu ar fi și la licență Linia de demarcație între admiși­i respinși trebuie lămurită și bazată pe criterii de evaluare, nu pe capricii subiective“, a spus Dumitru Miron. Președintele Consiliului Național al Rectorilor Ecaterina Andronescu, nu a fost de acord cu această propunere ; MEdC. „Noi trebuie să creștem exigențele, nu să le scădem“, a spus Andronescu. Pășește într-o lume noua Apartamentul tău în centrul orașului, pe Șos. Colemina Viziteazâ-ne la biroul de vânzări Rose Garden 2 I Sâmbătă, 25 noiembrie 2006 ! Evenimentul zilei PUBLICITATE BTAER nobila pantru familii ItlANilll­ht IAN: .Aht Al.­­M­îtILUI Al BUM Mark­ 28 noiembrie ora 15:30, Sala Sporturilor Tulcea Miercuri 28 noiembrie ora 18 30, Cana­le Cultura a Sindicatelor Constant­ JOI 30 NOIEMBRIE ORA 16:00, ÎNTÂLNIRE HOLOGRAF ȘI FANI LA MAGAZINUL STAER DIN CADRUL COMPLEXULUI COMERCIAL CAREFOUR COLENTINA MAHTI S DECIMișHIc , ORA ’8 30 K­ALA PÛtiv At fc N­i A bUCpBL$t­io țara pilițiare ea .jaaeec ra O pe »pix­i*»i.i,i­uretti Unareia ts ia­­ia AL­A POL tv Al-a re * A ia Al A PAL A i­UL. ol MAuAviHUt MUZtl f MAuAZINUt [* AHdl­­ MtmAHlA fcMiMtVIC MU^jtfc. MAuAVINUt yteiöWA Imrfv ro Europ­ie« «tas Uns# »inet» sfo­ "M » diverta C ", un turneu susținut de EVeillTh­eiltÏÏI

Next