Evenimentul Zilei, mai 2011 (Anul 20, nr. 6171-6196)
2011-05-04 / nr. 6173
EVENIMENT „Alo, aici comuna Deveselu, Air Force One!“ 19Ï3;Militil După ce au aflat că vor găzdui scutul, cetățenii din Deveselu (Olt) s - au împărțit în două tabere inegale : cei mai mulți cred că va fi bine, însă câțiva tremură îngrijorați Vlad Odobescu vlad Odobescu@evz.ro Nici nu și-a încheiat bine președintele Traian Băsescu anunțul privitor la amplasarea scutului antirachetă, că la Deveselu au și început să descindă americanii Era și timpul: printre plăcile de beton care compun pista unități din localitate și-au făcut loc buruieni groase. Baza militară a intrat în conservare în 2002, piloți au fost obligați să iasă la pensie și, în scurtă vreme, s-a pus praful peste această bucățică de Oltenia Ieri după-amiază, ceva cere se schimbase în acest peisaj dezolant: pe câțiva zeci de metri din fosta bază, iarba era proaspăt cosită. In dreptul zonei curățate a fost așezată o scenă micuță, înconjurată de steaguri românești și americane. Mai încolo, simetric față de scenă, au fost montate două corturi militare, în care se puteau servi cafele, apă minerală și sucuri. Perpendicular pe scenă, șiruri de uniforme verzi, negre și albastre, în așteptarea unui moment solemn. O traducere stângace Și au venit americanii. Au coborât din elicoptere militare și din limuzine negre și au înaintat către scenă. Ce-i drept, n-au fost foarte mulți deocamdată. Când a luat cuvântul, generalul locotenent John Gardner, comandantul Forțelor SUA în Europa, a vorbit despre importanța momentului: „Suntem încrezători că Deveselu este locul cel mai potrivit pentru ca acest scut să-și atingă scopurile“. Dintr-o regretabilă eroare, traducerea alocuțiunii sale a sunat așa: „Suntem neîncrezători că Deveselu...“. In rest, a fost frumos la ceremonie: s-a vorbit despre cooperare, despre strategie, steagurile românești au fluturat maiestuos alături de cele americane, la sfârșit s-a aplaudat, în zgomotul elicopterelor, primarii din Caracal și din Deveselu au dat interviuri la foc rapid. „Este bine pentru comunitatea din Deveselu. Față de alte localități, am avut avantajul infrastructurii: unitatea a fost înființată în 1953 și a fost una dintre cele mai mari din țară“, a precizat mai-marele comunei, Gheorghe Beciu. O reporteriță dorea să afle dacă domnul primar i-a așteptat pe americani. „Dacă ar fi să glumim, ar trebui să zic că i-am așteptat de mult. Dar noi suntem obișnuiți cu mi J uetele din zona îi așteaptă cu brațele deschise pe americani.“ lutari în zonă, deci nu va fi o schimbare prea mare“. între două răspunsuri, cei doi edili își șopteau și zâmbeau: „Uite cum am ajuns vedete!“. Se plimbau mândri printre microfoane, aveau și de ce, cu o seară înainte fuseseră convocați la Cotroceni, președintele însuși le-a dat vestea cea mare. La ieșire, grosul mașinilor de la presă au făcut stânga, spre inima satului, în căutarea unor cetățeni care să-și dea cu părerea despre scut și despre cum le va schimba viețile. Din redacție li se ceruse culoare locală, așa că prima oprire a fost la cârciumă. Buimăciți de atâta forfotă, unii săteni s-au dat la o parte, spre marginea drumului GHEORGHE BECIL primar comuna Deveselu DELACER LA pământ. în timp ce americanii au aterizat la Deveselu cu elicopterele, militarii români au debarcat dintr-o rablă DUPĂ 10 AnI. BÜ militară de la Desen (Olt) a revenit iein viață FOTOGRAFII: CODRIN SFFAR OPINII „Sunt obișnuit cu pericolele, restul nu știu“ Pentru că lumea e împărțită momentan între baza militară și cârciumă, în primărie cam bate vântul. Tudor Nemeșteanu, funcționar la Starea Civilă, e totuși la datorie. Și e într-o stare de spirit foarte bună. „E sărbătoare, normal că e sărbătoare! E mare lucru pentru noi!“, exclamă el. Vorbește despre zilele bune ale comunei, atunci când unitatea militară era încă funcțională, ține minte nume de aviatori și le înșiră. „Despre comuna noastră se vorbea...“ Mai zice că vestea despre scutul antirachetă n-a picat chiar ca un trăsnet: se auzise câte ceva prin primărie, dar secretul era secret și trebuia păstrat. „Când suna telefonul, îmi venea să răspund: «Alo, aici Primăria Deveselu Air Force One !» “. Dar s - a abținut. Funcționarul Nemeșteanu privește pe geam, iar pe geam nu se văd doar acoperișuri pricăjite, copaci și dâre de fum, ci mult mai mult: „Avem o speranță acum. Eu sunt acum trecut de 50 de ani, dar copilul meu face colegiul. N-aveam de gând să -l mai țin în facultate, pentru că-s vremuri grele, voiam să-l las să se ducă la muncă în Italia sau în Spania. Dar mă gândesc acum că poate o să învețe și o să aibă și el o șansă aici: îngrijorarea unui fost pilot Parca vezi soldați americani în uniforme impecabile, cum se plimbă pe ulițe. Vezi fete de țară zâmbindu-le de după garduri, primarul chiar glumea ieri, zicea că partea feminină a comunei îi așteaptă cu brațele deschise, îl vezi și pe domnul Rodh, văzându-și de treabă la cârciumă, la aceeași masă ca acum Când s-a așezat pe scaun și a cerut halba asta de lichid roșiatic de proveniență incertă, habar n - avea că atâta lume vrea să-i cunoască opinia. O să fie bine, în orice caz. „Așa am crezut și cu Uniunea Europeană“ se bagă în vorbă o tânără doamnă aflată în trecere. Circumspect e și Valerică Jumugă, fost pilot, actualmente pensionar, „copil al acestei unități“, așa cum îi place să se considere. „Un ochi râde, altul plânge“, spune el. Din punct de vedere economic, o asemenea mutare nu poate fi decât benefică, va exista un flux de bani înspre bugetul local. Problema e însă că un astfel de scut implică și riscuri majore: „Eu, unul, sunt obișnuit cu pericolele, de restul nu știu. Și mă simt trădat de conducerea acestei țări, pentru că nu ne-a întrebat dacă noi vrem acest scut. Ne atragem ura vecinului de la Răsărit. Nu vreau să fiu înțeles greșit, sunt pro-european convins“. Consideră că ajungea o bază de tranzit, acolo. Lumea se bucură însă, dacă e american, înseamnă neapărat că e de bine. 2 I Miercuri, 4 mai 2011 I Evenimentul zile