Evenimentul Zilei, ianuarie 2017 (Anul 26, nr. 7899-7919)

2017-01-13 / nr. 7907

Rareș Bogdan_______________________________________________ Scoateți PNL la concurs! F­ie că sunt născuți la Melbo­urne, în Paris sau lângă Ca­lafat, politicienii au doar două posibilități: să intre în istorie sau să intre în rahat. Cu vari­abila că în România există opțiunea de a deveni soprane de tubulatură. Cu regret trebuie să o spun, liberalii au ratat istoria contemporană, ares­tarea nu depinde de propria lor de­cizie, iar singura consacrare, chiar dacă se află la antipozii măreției, ră­mâne aceea de a se mulțumi cu ipos­taza de actori pentru categoria „ra­hat din culpă“. Ca într-o romanță celebră: „Tu nu te-ai priceput“. C­u câte o mică victorie a lui Flo­rin Cîțu, o postare pe facebook a Andreei Paul, aruncată de pe un loc eligibil într-o măreață sindro­fie a nesimțirii fostei conduceri a PNL, și un tablou din care un Bră­­tianu ar scoate limba, dacă ar pu­tea, spre urmașii atinși de o inadec­­vare comparabilă cu mania grando­rii, PNL va dispărea.....Nu va avea nici măcar șansa de a lua în bancuri locul lui Bulă, deoarece acolo sunt sancționate fapte. Iar mișcările po­litice ale PNL pot fi catalogate ori­cum, de la manele la­ude ale nefe­ricirii, dar nu fapte! In aprilie spu­neam că PNL riscă să o ia pe urmele PNȚCD și am fost spurcat cu mânie proletară de „Găinușa“ PNL. U­ltima acțiune liberală, ace­ea de a contesta la CCR abilita­tea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, considerată mare găselniță, la fel de mare ca aceea de a bloca mandatul de parlamentar al lui Liviu Dragnea, s-a izbit de un ridicol sublim. Ce mai trebuie să se întâmple în acest par­tid, câte eșecuri mai trebuie să înre­gistreze aorta tot mai subțire a PNL ca să ia cineva o decizie radicală? V­ă propun eți una, stimați libe­rali, scoateți partidul la concurs! Plecați în munți, plecați la coafor, plecați la vaci și anunțați că toa­te funcțiile, de la președinte la ulti­mul șef de BPN sunt vacante. Faceți un congres extraordinar, schimbați statutul și anunțați la Mica Publi­citate că acest partid, odată glori­os, odată reformist, odată național este vacant. Asumați-vă eșecul, chiar dacă habar nu aveți care este definiția acestuia! Ați avut ocazia de a auzi glasul poporului la alege­rile locale, dar ați ratat-o! Au venit parlamentarele, dar ați acționat ca la Loz în plic, mai trage o dată! Ei bine: NECÂȘTIGĂTOR! Riscați să păreți tâmpi, nu doar inadecvați. D­acă n-aș trece drept nerod și eu, aș îndrăzni să afirm că aveți o datorie. Numai că­­ veste proas­tă! - datoria e față de țară, de co­piii noștri, de înaintașii acoperiți de glorie, de tinerii care și-au luat țara individuală în spate și au ple­cat departe, să-și închirieze alte pa­trii. Sunt categorii pe care le-ați go­lit de conținut, deoarece ați cre­zut că domnitorii care au apărat țara cu paloșul au făcut-o ca să le laude amantele erecțiile! Virtutea e nasca­­lă, căci insinuează necesitatea devo­tamentului, patriotismul și mai na­sul, căci constrânge, iar patria e doar un slogan nefericit pe care l-ați uti­lizat ca să smulgeți voturi. D­oar că nu le-ați smuls! Milioa­ne de români au preferat să-și bage picioarele în ele de alegeri, de­oarece ați priceput că simulați! Dacă ați avut vreodată un centimetru de obraz, vă rămâne un singur lucru de făcut: plecați! Scoateți PNL la con­curs! Să vină alții, copiii de 18 ani cărora nu le-a trecut prin minte că votul poate fi o datorie de onoare (și e vina voastră!). Să vină cei din te­ritoriu, care s-au luptat atunci când voi, „cei de la Centru“, v-ați plecat sau ați trădat! Copii și oameni de ca­litate, care să înființeze subrutine sănătoase pentru clădirea unui par­tid nou, curat, al oamenilor care mai cred în România! Un partid cu bla­zon, F­­ara o opoziție puternica - ea poate fi construită în 2 ani - , Ro­mânia va glisa într-un cerc al stângii din care n-o va mai scoate nimeni. Căci nu e o stângă progresistă, ci una care cunoaște o singură rețetă a gu­vernării: suntem mulți, ne este to­tul permis! U­SR? îmi vine să casc. E încă o glumă, o frecție, un grup de ti­neri excepționali înconjurați de mult mai mulți vârstnici care au pri­ceput foarte repede cât de aducă­tor de belșug e sistemul. Păcat de ei! Sunt frumoși, au inimă, au stu­dii, sunt simpatici, (le-am dat și eu votul!) dar nu au încă nicio șansă. Sunt abulici, stau prea mult cu ochii pe Cioloș ca pe un salvator. Româ­nia are nevoie de opoziție. Nu de sal­vatori. Nu ca să manipuleze senzații pentru câștigarea alegerilor, ci pen­tru a oferi visătorilor o speranță. A consolida democrația. E găunoa­să, știu, dar e singura lume posibilă. Nu există un sistem politic mai bun. Scoateți PNL la concurs! Să câștige cel mai bun luptător, omul care se poate bate, care poate răzbate. PNL trebuie salvat, dar fără contribuția celor de acum și a acoliților lor. Sau, dacă vreți, cu una singură: demisia în bloc! Opinii 13.01. 13 Evenimentul zilei, vineri, 13 ianuarie 2017 Observație în chestia găurii.. A­bia a preluat guvernarea pe care poporul i-a oferit-o cu generozitate, că dl Dragnea și ai lui încep jelania „grelei moșteniri“ - refren știut bine în politica românească de ani mulți. Ca să pricea­pă tot prostul, dl Dragnea zice pe șleau: Cioloș a lăsat „o gaură“ la bugetul sta­tului de 10 miliarde de lei. Mai intîi, aș vrea să dau un context sumei: în 2015, întregul PIB al României a fost de 710 miliarde de lei. Precizînd că Produsul Intern Brut reprezintă suma valorii tu­turor produselor și serviciilor destinate consumului unei țări, adică o sumă cu mult mai mare decît suma tuturor ve­niturilor și cheltuilelilor bugetului de stat, rezultă că dl Dragnea a descope­rit că tehnocrații au lăsat o gaură de mai bine de 1,4 % din cît produce întreaga Românie într-un singur an. Acuma, dl Dragnea nu-i prost și își știe electoratul. Cînd spui poporului că Cioloș a lăsat „o gaură“ de 10 miliarde, poporul înțelege că Cioloș și ai lui au șterpelit o grăma­dă de lovele. Și să vezi nenorocire, erau tocmai lovelele din care dl Dragnea vro­­­ia să fericească norodul. Șmecher și, vorba unui procuror cu care a avut de - a face, onctuos, dl Dragnea știe că „o ga­ură“ înseamnă pentru popor că banii erau acolo, la vistene, și ca tehnocrații lui Cioloș i-au palmat cumva. Știm în politică nu contează adevărul și nici măcar ce cred politicienii că e adevă­rat, contează doar ceea ce crede poporul că e adevărat! Iar poporul român este atît de obișnuit cu jafurile de miliarde ale tuturor guvernanților, încît este nu­mai bine frăgezit să creadă că guvernul Cioloș a furat din visteria pe care, om bun, dl Dragnea vrea să o deschidă că­tre caliciune. Dar acum, ce să mai des­chidă. .. Spre deosebire de cei mai mulți comentatori, eu nu cred că guvernul dlui Dragnea se pregătește cu aseme­nea vrăjeli să explice de ce nu poate să­­și țină promisiunile electorale. Eu cred că pe cele mai multe le va ține, și vă po­vesti nu doar că a fost generos, ci și pri­ceput, deși Cioloș a lăsat „gaura“ Drag­nea tot ne-a dat. C­a de obicei, tehnocrații lui Cioloș și aliații lor politici se apără prost, anemic, stîngaci. Ca de obicei, pro­paganda pesedistă funcționează fără adversar. Mă doboară deja gîndul că opoziția anti-pesedistă este cu totul lipsită de calități politice, că nu are vi­goare, idei, imaginație politică, elan, energie. Parcă i-a strîns Dumnezeu pe toți nevolnicii la PNL! De la USR n-am mai așteptat, oricum. D­ar, un comentariu politic ti­pic dîmbovițean vreau eu să fac aici, întreaga tevatură din jurul „gă­urii“ de 10 miliarde mi-a adus amin­te de ceea ce mi-a spus unul dintre cei mai interesanți oameni cu care am avut ocazia să stau de vorbă în viața asta. Shimon Peres. L-am cunoscut pe fos­tul președinte al Israelului prin 2001, în America. Fusesem la o conferință a lui și, după, cineva m-a prezentat. Peres era grăbit și asaltat de lume, așa că am putut schimba doar cîteva vorbe. L-am revăzut, apoi, tot în America, doi ani mai tîrziu, tot cu ocazia unei conferințe. De data asta, am fost și eu invitat la o cină organizată de niște prieteni de - ai lui, unde Peres a fost oaspete de onoa­re, dar nici acolo nu pot spune că am stat pe îndelete de vorbă­­ la cină, par­ticipau peste 50 de invitați și toți vroiau să-i spună ceva, să-l întrebe ceva, să-l asculte. Totuși, îmi amintesc că i-am pus o întrebare îndrăzneață (dacă Israe­lul are sau nu arme nucleare - cunoscă­torii problemei au priceput, desigur, de ce i-am pus tocmai lui această întreba­re), iar el a răspuns rîzînd, cu umor, ca în bancurile cu rabini vagi, înțelegînd bine unde bat... în fine, abia la a treia întîl­nire, care a avut loc prin 2011, cu oca­zia unei vizite oficiale pe care o făcea în România ca președinte al statului evreu, am avut ocazia să vorbesc mai pe înde­­­tele cu el. Printre altele, am vorbit des­pre criza economică globală care toc­mai ne lovise pe toți (mai puțin pe is­­­raelienii). L-am întrebat pe el, un om cu opțiuni mai degrabă socialiste, dar ajuns la un stadiu de înțelepciune poli­tică transideologică, ce părere are des­pre ideea că dificultățile economice ale băncilor sau ale diferitelor industrii se pot depăși cu injecții de bani de la stat. Atunci, Shimon Peres mi-a spus așa: una dintre marile erori pe care le fac toți oamenii, inclusiv politicienii, este ace­ea de a crede că guvernele au bani. In re­­­alitate, guvernele nu au bani, ci au bu­gete. Și este o enormă diferență între a avea bani și a avea buget. Una sînt banii, alta e bugetul! [î­i'L'j I il-Ll? i_ f­m. * i ’ 1 Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor

Next