Evenimentul Zilei, noiembrie 2018 (Anul 27, nr. 8359-8380)
2018-11-09 / nr. 8365
Evenimentul zilei • Adresa: Romexpo (intrarea B), Pavilionul 64, bd. Marăști nr. 65-67, sector 1, cod 011465, București; e-mail: officeredactie@evz.ro aalliii'jialiliitiiLimimil Mififijn] Rlv/1 R]Mp@[nl5l [■ ^)aAc;l ! 1 l(oU 1 1 ‘-J 1 m J m 11 J I T ■ J I 1 I i ^ 1 J W Hm W3 1 I P I 'n 1 mlSKwF^Ë P \ i P m I » 1 p *r à c® Iii i Iii—.*..JL. JL„JhcL^ ..A.-jCfff ••« » v .> I-* • ,Â-7T^A^ s V -rffl £; gțj Um ° liaiii IJUt aut r *'v' Florian Saiu florin.saiu@e Să le luăm pe rând. Mergem întâi la biserică, la Sfântul Ilie, apoi la Căminul cultural, lângă liceu. La final, te duc la Vila Scena“, sintetizează domnul subțirel și amabil din fața mea, Vasile Georgescu pe numele lui, fost profesor de istorie în târg, ocazional călăuza mea la Techirghiol. „Ce treabă să fi avut Constantin Tănase cu Sf. Ilie?“ mă strâmb, coborând capul în piept. Fostul dascăl, deprins cu fandoselile zecilor de generații de elevi, ghicește nedumerirea mea obraznică: „Biserica Sf. Ilie a fost ridicată prin 1907, din banii oamenilor. Avea piatră la temelie, cărămidă în sus. In timpul Primului Război Mondial era ciuruită de gloanțe, vai de zidurile ei“. Bani pentru restaurarea bisericii Sf. Ilie „Bine, bine, dar cu Constantin Tănase, cu actorul, care-i treaba?“, coboară, în rafale repezite, nerăbdarea mea. îngăduitor, profesorul Georgescu renunță la acolade: „După război, Tănase a dat bani mKdi mulți pentru renovarea Jm bisericii, pentru picturi. Era deja un nume aici, pe malul ghiolului. El a deschis lista subscripției. Multe personalități i-au urmat exemplul“ Cetățeanmodel.ce mai! „Să știi că așa e! “ mă pironește cu privirea dascălul. Trage cu poftă dintr - o țigară cu filtru, apoi comandă cu vocea spartă: „Ia-o în sus,pe strada aceea!“ Valiez în căutarea unui loc de parcare, printre perechile de prichindei ce se țin de mână odată scăpați din coresetul grădiniței. „Aici eu mă anunță domnul Georgescu. în stânga mea se ridică o casă mare, albă, fără firmă. „E Căminul cultural. A fost ridicat tot grație lui Constantin Tănase. El exista în acte, ca asociație culturală, încă din ’36, dar n-avea clădire. Tănase a inițiat ți această subscripție, la o bere, la o șuetă”. Idealurile se aseamănă cu stelele: nu poți ajunge la elei, în schimb te poți orienta 1 CONSTANTIN TĂNASE, actor Opt familii pe urmele lui Birlic Marele Constantin Tănase nu a pus umărul doar la restaurarea bisericii sau la ridicarea unei case a culturii în Techirghiol. Cum nu era vară în care să nu descindă cu actorii sub soarele ghiolului, dând viață scândurii și încălzind cu inima sa inimile altora, comedianul a construit și un mic palat, Vila Scena - cum a rămas în istoria orală -, loc de odihnă și relaxare pentru artiști. Privesc în sus, spre pereții viguroși ai căsoiului din fața mea, vopsiți astăzi în galben. „Căutați pe cineva?“ mă abordează, curios, un domn, locatar la „Scena“ cum aveam să aflu imediat. „Sunt pe urmele lui Constantin Tănase“ îl lămuresc, căutând, totodată, să prind un instanțan, neu foto cu întreaga clădire. „Ați nimerit bine. Aici e. Eu stau chiar în vilă, alături de alte șapte familii. Opt suntem în total“ calculează, isteț locatarul. „Să știți că nu sunt camere chiar așa mari. Din contră. Dar ce mai chefuri se dădeau aici pe vremuri! Constantin Tănase petrecea cu Birlic, cu Maria Tănase...”, îmi face cu ochiul, zâmbind, cu trimitere, probabil, la nopți muzicale destrămate în orgii necunoscute românilor în salopete. Apoi, visează brusc, probabil descurajat de privirea mea: „Uitați, am întreținut bine vila. Am avea nevoie și noi, locatarii, de un gard ca lumea. Ăsta mai stă așa, într-o zână. Bine ar fi să ne ajute primăria”, îl las pe om agățat de trotuarul crăpat, în dreptul fântânii înviate tot de bunul Tănase. Dacă ar mai fi trăit, probabil c-ar fi ridicat și un gard nou în jurul iubitei lui „Scene“ și dincolo de tânguielile sterpe ale prezentului. La 40 de ani, Constantin Tănase (1880-1945) și-a îndeplinit cel mai mare vis: propriul teatru. A închiriat locul din Grădina Academiei și a înființat aici Teatrul „Cărăbuș", care și-a deschis porțile pe 2 iulie 1919 . □ Vila Scena, Tcurbușorul de pe •■ - malul ghiolului al lui Constantin Tănase iar Evenimentu special *Ww.pvz.îcw.ftAw rt _ox U Biserica Sf. Ilie din Techirghio □ Misterul risipit al morții In 1945, Constantin Tănase a urcat pe scena Teatrului „Cărăbuș" cu ceasuri pe ambele mâini și cu o pendulă pe burtă, dând glas unui cuplet periculos pentru acele vremuri (roșii): „Am început cu der, die, das/ și-am terminat cu davai das./ De la Nistru pân’ la Don/ Davai cias, davai palton,/ Davai cias, davai soție,/ Harașo tovărășie...”. La nici o zi după acest sectacol, Tănase ar fi fost convocat la Comandamentul sovietic, unde ar fi fost interogat și bătut cu bestialitate. Avea să se sfârșească, potrivit legendei de atunci, la trei zile după „tratamentul” aplicat de ruși. La ani distanță însă, Virginia, soția regretatului actor, a dezumflat acest mit, dezvăluind că Tănase murise din cauza unei boli. O amigdalită rebelă - cum se sepculează în continuare -, provocată de o bere rece, IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII ...... Vlnwi, 9 notemi)rie201Â. □ Un nepot a revendicat vila In tulburii ani ’90, un nepot al lui Constantin Tănase a venit la Techirghiol pentru a revendica vila ridicată grație inițiativei neobositulu său înaintaș. „Casa a aparținut, din câte știu, sindicatului actorilor. Apoi, statul comunist a dat-o în chirie. Nepotul acela n-a avut acte de proprietate, așa că s-a dus cum a venit. Cu mâinile goale”, ne-a explicat un alt locatar. □ învățător, telegrafist, actor Deși adolescentul Tănase visa să devină actor, în 1896 s-a înscris la liceul militar din Iași. A fost respins la examenul medical, reorientându-se spre un liceu din Brăila. Pe care l-a abandonat însă din lipsă de bani. A ajuns învățător la țară, iar după ce și-a pierdut slujba de învățător (din cauza unor neînțelegeri cu conducerea școlii), Constantin a luat drumul Capitalei. Și al gloriei scenei. Nu înainte de absolvirea unei școli de telegrafiști și a Conservatorului de Artă Dramatică