Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)
1893-05-04 / nr. 75
ANUL I. MARTI 4 MAI 1893 Abdimmantul Peram...........................24 lei ■ 6 luni............................12 « • 3....................................6 « Pentru străinătate se adaogă portul.EVENIMENTUL NUMERUL 10 BANI ZIAR NATIONAL-LIBERAL. Director politic: G. A. 8 CORȚESCU Redacția și Administrația stabilimentul Grafic „Miron Costin" No. 75 Inserti din Reclame și Anunțuri, Pagina III, linia .... 0,60 • IV,.........................0,25 Abonamentele lunare primesc un scădământ, de 50 la sută. NUMERUL 10 BANI O explicație. Notița publicată, acum câteva zile în «Evenimentul» a avut darul de a ridica în contra noastră o furtună deplină. Deocamdată, vom respunde numai ziarului Adeverul, rezervându-ne dreptul de a respunde Patriei, atunci când vom vedea articolul seu, înainte de tote, din a declara că nu poți să faci pe cineva responsabil decât de faptele sale ; prin urmare, mi se pare stranie teoria, care consistă a pune în gura cuiva cuvinte pe care nu le-a rostit, cu atât mai mult, când aceste cuvinte sunt cristalizate prin pană, sunt tipărite ! Bine-voiască oricine a citi notița ce am publicat în Evenimentul, pe care o reproduc aici încă o dată, pentru a proba cele ce afirm, și să mi se spuie dacă se găsește într’ea sa un singur cuvânt, care să citeze pe Regele Carol al României. Iată articolul incriminat: Primim de la un amic al nostru un studiu din cele mai importante asupra regicidului. In curând vom publica acest studiu, care, în timpurile tulburate de astăzi ale Europei, este, fără îndoială, de o actualitate palpitantă. Vom arăta, întăizi, deosebirea ce există între regicid și un asasinat vulgar. Vom dovedi că regicidul departe de a fi o crimă, nu este decât execuția supremă a unui mandat tacit dat de întrega națiune unuia din fiii săi; nu e decât îndeplinirea unei hotăriri judiciare înalte, glăsuită de către un popor întreg; e ultimul cuvânt al justiției, care lovește pe acela a căruia acte sunt chemate a periclita existența unei națiuni întregi. Vom arăta că regicidul e un drept cetățenesc, drept care a fost exercitat în diferite moduri, din timpurile cele mai vechi ale istoriei și până astăzi. Vom arăta că regicidul constituie chiar o datorie cetățenescă. Vom arăta că atunci când un Rege, care nu e chiemat la tron decât ca mandatar al unei națiuni, își calcă mandatul său nesocotind poporul care i-a dat puterea , când rămâne surd, nevroind a asculta pe acel pe cari poporul l-a delegat pe lângă densul pentru a i se plânge de durerile și neajunsurile sale , când el caută, în mod vădit, a’și însuși personal drepturile ce nu i s’au încredințat decât ca mandatar, când el, în fine, lucrând, în interesul streinilor, pericliteza întréga existență națională și economică a poporului seu, acest Rege, prin însumi faptele sale se face pasibil de pedepsa poporului, oricare ar fi modul ei de aplicare. Vom dovedi în fine că atunci când existența unui popor întreg este amenințată, prin faptul unui singur om, care prin rea credință, își calcă datoriile sale, suprimarea lui devine o necesitate de Stat și execuțiunea ei devine un act meritoriu pentru acel care scapă patria de pericolul ce o amenință. Acest schelet de articol, după cum oricine vede, nu conține decât o teorie generală, teorie care, — să-mi deie voie dl. A. V. Beldiman, — dacă nu este nouă, nu există mai puțin. O poate ușor găsi d-sa atât in Garnier-Pagés, cât și in Blanqui, Louis Blanc, F. Pyat autori nu tocmai atât de demonetizați, și pe cari, C"**> V morfiri CACO 11 1 tv O tm O iiili JÜLICH CCIA JLO'OvO'O 11X C.U.J n’am făcut, in parte, de cât a-i reproduce. Am zis și o repet, că regii, cari comit cutare și cutare fapte de trădare cătră națiunea lor, merită osânda justiției poporului. Ași voi însă să știți, unde am desemnat într’această notiță pe regele Carol al României , căci d-sa care pune in discuțiune persoana regelui cu ocaziunea acesta, arată că șeful statului român întră in cadrul tiranilor la cari se referă notița mea. Eu n’am afirmat aceasta și nici nu am vroit să pun in discuțiune un lucru la care nu m’am gândit un singur moment. Am făcut o teorie generală, care se poate aplica tot atât de bine la Cairo cât și la Berlin ori Asio-de-Janeiro. La mine a fost o doctrină ; d-sa vrea s’o localizese la țara noastră. Aceasta me face să declar încă odată că resping localizarea ce directorul politic al Adeverului face, căci n’am împins lumea la asasinate. De asemenea înlătur aprobările și dezaprobările ce mi se aduc. Am făcut o doctrină, am exprimat o ideie generală și nimene n’are dreptul de a’mi atribui cuvinte pe cari nu le-am rostit. De altmintrelea faptul de a fi publicat articolul asupra regicidului e faptul meui personal. Acesta publicațiune apărută sub iscălitura mea proprie într’un organ de publicitate, care nu e al partidului liberal-național, nu legă întru nimic acesta grupare politică, din care fac parte. Acum pentru a termina, încă o declarațiune. Să binevoiască dl. Beldiman a crede că dacă n’am aplicat teoria expusă, țezei mele, e că n’am găsit că se pute aplica pentru moment. Intrega serie de articole publicate in Evenimentul arată că noi, în criza acută ce traverseza regatul, considerăm pe Rege mai mult ca o victimă decît ca un factor conșcient și ca atare nu i s’ar putea aplica nici o pedepsa. Diferența între mine și dl. Beldiman este că d-sa e antidinastic din convingere, pe când eu din contra cred că Regele strein, fie actualul, fie succesorul său constituțional, este, pentru moment, o necesitate care se impune țezei, ca atare sunt dinastic. Acesta însă nu me împiedică, dacă respect instituțiunea, a ataca fără milă pe acei cari o aplică rev. George A. Scorțescu In ziua de 10 mail se va ține în capitala o mare întrunire publică la care vor lua parte delegați din județe. Locul și ora intrunirei vor fi fixate, mai tărdut. In această zi, în care guvernul boeresc se va mândri cu munca a doue generațiuni de liberali, cetățenii din întreaga țară vor protesta în contra legilor reacționare și despotice, cari amenință să ruineze țara și să surpe instituțiunile ei democratice. A se vedea pe pagina III-a ultimele telegrame. SNCIBSIB E. O. «Nici năntură, nici scurtură, numai bună de drăguță.» Cap de camee cu nările puțin deschise, cu ochii mari, verzi, — să nu-i mai crezi. — Bustul și trupul semená răpite din atelierul lui Phidias. Făcută pentru seducere , totul în ea încântă, uimește, farmecă privirea și inimă. Voce argintie de o dulcâță nespusă. Ți se infățișază vecinie cu grațiile și duioșia unei adevărate sirene. Parfumul său favorit e violeta de Varma. Cartea ei de predilecție : Eros. Deviza sa neschimbată, încă. Semne particulare , când o cunoști, o tot iubești. Mefisto. TELEGRAME Serviciul particular al «Evenimentului» Londra, 12 maiű. Camera comunelor a adoptat cu 309 voturi contra 207 paragraful întărit al bilului de Homerule. Radicalii au votat pentru, cu condițiunea ca supremația imperiului să fie salvgardată și prin textul legei. D. Gladstone a declarat că menținerea deputaților irlandezi nu făcea de loc parte din planul primitiv al guvernului care nu se consideră ca angajat. El primește declarațiunile naționalităților in numele poporului irlandez ca niște angajamente care îi leagă.