Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)

1893-06-10 / nr. 106

Dar apoi, afară de excitația ce s’a născut în­potriva sa prin legi a­­păsătoare și nelegiuiri de tot fe­lul ce a comis, nu cu puțin va contribui la resturnarea lui, vân­tul democrației care suflă cu pu­tere în Europa. Când poporul nostru aude de progresele ce se fac în apus, râvnă și dor de luptă se naște întrân­sul, căci omenirea are vecinie un ideal! Privim cu dragă inemă trium­fal ce serbează democrația din Europa apus că și dorim din su­flet ca acel triumf să oțelească și pe poporul nostru la luptă con­tra ultimelor resturi ale boierime privilegiate contra politicianizmu­­lui care-1 abate de la calea cea dreaptă. Sa luptăm și față cu un cu­rent atât de sănătos ori­ce ana­chronism va dispare. M. TELEGRAME Serviciul particular al « Evenimentului­), Brünn, 19 iunie. Eri­sară mai mul­te mii de lucrători au împresurat lo­calul unde trebuia să aibă loc o a­­dunăre, care fusese interzisă. Cava­leria a împrăștiat mulțimea, care o ataca cu pietre. Trupele au șarjat mulțimea și au restabilit ordinea la 10 oare și jumătate. In alte locali­tăți nu a fost nici o încercare de a se ține întruniri. Londra, 19 iunie. Daily News a­­flă din Constantinopol, în privința procesului tulburărilor din Cesarea, că tribunalul din Angora a condam­nat 17 Armeni, între cari doi pro­fesori la colegiul din Mersivan, la pedeapsa de moarte, 6 la 15 ani în­FORȚA c EVENIMENTULUI» Joi 10 Iunie 18p3. EVENIMENTUL dhispare și 18 de la 7 la 10 ani. 15 au fost achitați. Paris, 19 iunie O notă a ziarului Le Temps susține că alegerile pentru Cameră vor avea loc la 20 August. Figaro crede, din contra, că data cea mai probabilă pentru alegeri este acea de la 24 Septembre. Cladine, 19 iunie. Greva scade. Sunt numai 350 greviști. Cei­l­alți au reluat lucrul azi dimineață. Paris, 8 iunie.­Contele de Haus­­sonville a pronunțat un discurs la banchetul presei monarh­iste a pro­vinciei. El a expus programul elec­toral al monarh­iștilor. El a atacat cu violență regimul republican și a făcut aluzie la oamenii politici repu­blicani implicați în afacerea Panama tratând procesul de comedie. D. de Haussonville a declarat că monarh­iștii trebuie să ap­e­re siste­mul fără scrupule de astăzi liga oa­menilor onești. Monarh­iștii nu vor putea să se mulțumească, ca raliații, cu un mi­nimum de revendicări politice și re­ligioase, ci trebue să menție neatin­se scopurile lor. D. Vlădescu, inspector școlar a sosit ori în Iași. Se vorba că d-sa să iee parte la esamenele pentru bacalaureat. D. Șt. Vergolici, inspector șco­­ar, a plecat a­seară in provincie, pentru a asista la esamenele ge­nerale. D. M. Deșliu, secretarul gene­ral al ministerului de interne, după o ședere de cîte­va zile în orașu nostru, s’a reîntors a­seară în ca­pitală însoțit de d. C. P. Balș, prefectul de poliție. Pe peronul gărei staționau toți comisarii de poliție, directorul prefecturei și . . . și popa Vărlă­­nescu care se întreținea cu d. Grossmann, simpaticul administra­tor al «Patriei Române», asupra decadenței în care se află școalele noastre primare. Prin o telegramă espediată eri președintelui comitetului executiv din București, d. Șt. Șendrea, în numele clubului național-liberal din Iași, al cărui președinte este, s’a asociat la regretele exprimate cu ocazia aniversărea morței ilustru­lui patriot Dimitrie Brătianu. In vedere că la 20 a curent ei se împlinesc doi ani de când a mu­rit Mihail Cogălniceanu, Clubul Național­ Liberal din Iași este con­vocat la 12 a. c. pentru a se o­­cupa cu organizarea unei pana­­chide în amintirea marelui bar­bat de stat și patr­iot român. Astăzi urmează a se judeca de c­ătră curtea de apel secția­ I pro­cesul d-lui M. Schwartz fabricant de hârtie de țigară din localitate cu firma Frații Braunstein. Des­­baterile promit a fi interesante. Din eroare s’a strecurat în zia­rul nostru cum că D-na Natalia Suțu face parte din Comitetul Organisator al unei reprezentații teatrale ce se va da joi sub pa­­tronagiul d-lui Albert Ghica. Suntem rugați a rectifica ști­rea și o facem cu plăcere. Din Cernăuți ni se scrie că trupa de operete din Craiova, a sosit acolo, pentru a da o serie de representații. Eri a venit înaintea înaltei Curți de casațiune procesul suc­­cesiunea Eug. Alcaz. Procesul a fost amănat pe după vacanții. D. C. P. Balș va merge din București la Divonnes-les-Bains (Franța) Iată numele noilor membri a Camerei de comerț din Iași, și numărul voturilor ce au întrunit: 1. Buzenchi I. Dim. 35 voturi 2. Chirila C. C. . .35 , 3. Motăș N. I. • • 35 ,, 4. Șerban D. Gh. .33 ,, 5. Han Hugo. . . 34 , 6. Ananiu Gh. . . 34 ,, 7. Zbisevski Leon .34 ,, 8. Zaharia loan . 34 ,, 9. Ropală Gh. . 34 ,, 10. Cerchez C. C. . 23 ,, 11. Spituzu P. ... 23 12. Cincinn Vasile . . 23 ,, Au mai întrunit d-niî Popovici P. 13 voturi, Volanschi Al. 12 voturi și Ostapovici N. 12 voturi. Nerușinata prostituată al bir­­tașului de la Exposițiea din Pa­ris,m-am numit murdara forță gu­vernamentală «Timpul»,­­ publică o informație cu totul eronată și închipuită la adresa ziarului no­stru. Știind prea bine din ce feliu de indivizi se compune redacția acestui poreclit ziar, căruia­­ i-am aplicat deja epitetul ce merită de pamflet infect, nu găsim de demnitatea Cronica fisicali. Producțiunele Conservatorului. Conservatorul nostru de musică și declamațiune a fost înființat după cum se știe la 1860, dar, iarăși după cum se știe, numai în 76 i s-a adău­gat clase de instrumente de suflare, prețuindu-se câte un profesor pentru mai multe instrumente și nici pănă azi nu s'a înființat toate clasele ce se proiectase la început. Nu tot așa s’a petrecut lucrurile la București, unde vedem o mare pro­­fusiune de profesori, unde vedem creindu-se catedre ce nu există de­cât în 2 sau 3 din cele mai bogate conservatoare europene, unde vedem figurînd cîte 2 profesori pentru 3 elevi ! Dar, cine are pînea și cuțitul, îm­parte cum vrea, puțin se pasă de pro­­veniența pînei, și Bucureștii sînt în Valahia, Iașii în Moldova. Dar să revenim la Conservatorul nostru, căci dacă nu ne-am interesa noi de iei, mulți, nu se interesază. Obiceiul producțiunilor musicale și dramatice după terminarea examene­lor și cu ocasia împărțirea premiilor se luase de mult și cu mai bine de 15 ani în urmă vedem asemenea pro­­ducțiuni. Dacă ierau lucruri de zis în privința alegerei bucăților cîntate, protestațiuni de făcut în privința cla­sicismului unor composițiuni, sau a­­supra modului de interpretațiune, a­­ceea iera altă­ceva, și masa publi­cului primea praful în ochi fără a clipi și fără a prea simți că-1 prime­ște. De altmintrelea, pentru a putea spune că un tablou se urît, trebue a fi văzut altele în acelaș gen frumoase ; pentru a zice că o clădire e rea, tre­buie a cunoaște regulele unei clădiri. Ori­cum însă aceste producțiuni se succedau pot zice anual și pen­tru a nu mă îndepărta prea mult, la 83 vedem producțiunea conserva­torului cu un program destul de bogat. Numai clasa de citit, fără a vorbi de celelalte, ne presenta pe d-nii D. Dimitriu, I. Dimitrescu, G. Vasiliu, și pe d-șoarele M. Tomasiu și Ma­tilda Vasiliu. Mai toți acești elevi, i-am văzut și în alte ocasiuni de­cît la producțiuni. Dl. D. Dimitriu, gra­ție studiilor sale teoretice de unul din cei mai buni profesori gimna­­siali ce avem de musică ; dl. I. Di­mitrescu, după ce a studiat în Bu­curești și Italia ține pare cu succes roluri de tenor pe scenele străine ; d-r G. Vasiliu­­ am vezut câteva săp­­tămîni în urmă în opereta craioveană ; d-ra M. Tomasiu am vezut-o în di­ferite representațiuni de operete date în romînește, dar actualminte nu știu dacă să mai ocupă sau nu cu mu­­sica. Singur pe d-ra Matilda Vasiliu nu-mi aduc aminte s’o fi auzit aiu­rea de­cît la conservator , la pro­­ducțiunile din 84 și 85 a cîntat ase­menea, luînd totdeauna premiul I de cint ; de atunci am lipsit din Iași și acum n’aș putea spune nimic de de vocea d-sale. Dar de la această dată producțiu­­nile încep a cădea din importanța lor aparentă și în 91 (4 Iulie) Ade­vărul publică următoarea dare de samă despre­ împărțirea premiilor la Conservato­rul de musică și de declam­ație din Iași. «Sala teatrului național »era lite­­ralminte plină în ziua de 28 Iunie, de­și afară domnea o căldură tro­picală, care de­sigur a împiedicat pe mulți a veni să asiste la frumoasa serbare ce se dădea. Era producți­unea și împărțirea premiilor la elevii și elevele Conservatorului de musică și declamațiune din Iași. «Solemnitatea se începu cu un Imn, cântat de elevii Conservatorului îm­preună cu corurile întrunite a Mi­tropoliei și a S-tulul Spiridon ; urmă uvertura din Do?i Juan, cântată de orchestră, diferite soluri de piano, cânt, violină, apoi ansambluri între care o melodie de Bebiot executată cu un ansamblu admirabil de 8 vio­line, concertul în la minor de Humei pentru piano cu acompaniament de orchestră, sextetul de Lucia, solo, cor și orchestră, în fine mai multe fragmente declamate de elevii și ele­vele clasei de declamație complectau frumoasa producțiune». «In urma unei dări de seamă des­pre mersul școalei, elevii și elevele premiați își primiau resplata în mij­locul aplauzelor prelungite ale publi­cului entusiasmat». «Sera în 1885 !» «Mica sală a Conservatorului, abia mobilată de câteva scaune, ocupate de câteva eleve premiate, și de un piano mut, presenta un aspect cu to­tul jalnic în ziua de 29 Iunie. In a*

Next