Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)
1893-08-05 / nr. 151
este, după cum informează «Galații », de pe vaporul Ștefan cel Mare. El a fost transportat la spitalul militar. Starea lui inspiră îngrijiri. S’a înființat pe ziua de erî la Bărboși o stațiune de desinfectare pentru toți plutașii cari se întorc de la Galați la căminurile lor, în diferite localități din nordul Moldovei: Cernavoda-Fetești. Bolnavi vechi 12, bolnavi noui 1, mort 1 Rămași 12. București. Ieri de dimineață a fost adus în capitală și instalat în baracele de la Colentina un mașinist, în serviciul arendașului din Dudesa, care a căzut bolnav, având simptome holoriforme. " ț *■ . Ieri după amiază, un oltean, care umbla cu două gâște de vânzare, a căzut greu bolnav de stomac prin dreptul școalei primare de la Ghenea (culoarea de Negru) și se zice că pănă să ajungă la spital, unde ’i conduceau niște agenți polițienești, nenorocitul a murit. D. dr. Orleanu a visitat ieri pe un domn telegrafist din capitală, anume Țigănișteanu, domiciliat în strada Palestina 2, care se plângea de dureri de stomac și darie. După ziarele oficioase, d. dr. Orleanu ar fi constatat că nu se afla în fața unui cas de holeră ie Aseară se afirma că, din causa holerei, manevrele de toamna au fost contramandate. Alte localități. Se vorbește cum că holera ar fi isbucnit și în orașele Buzau și Călărași. Și consiliul comunal al orașului Buzău, convocat zilele acestea în vederea holerei, s’a ocupat, după cum ne afirmă ziarele din Buzău, cu o costime de chiverniseală, lăsând la o parte salubritatea publică a orașului. Ni se telegrafiază din Bacău că în acest oraș a fost pe ziua de erî un caz de boală suspectă la un plutaș venit din Galați. Autoritățile din Bacău au izolat imediat atât pe bolnav, cât și pe acei cari au sosit împreună cu dânsul în acest oraș. Nu s’a constatat încă dacă cazul este de holeră asiatică. ------■ -------Regelui, toată activitatea de care este capabil. Spune-i să treacă și pe la Iași. Subsemnatul se pune la dispoziția d-rului Felix, Am să’l duc la sfatul orășenesc și' am să-i descopăr niște microbi foarte periculoși care vor să’și stabilească cu orice preț, domiciliul in marele hotel Traian. Am să'l duc, apoi la consiliul județean unde s'au încuibat, cu știrea și consimțământul scumpului d-lale cumnat, G.C. lancu, ispravnicul județului, mai mulți microbi, cari distrug cumplit averea județeană. Am să trec cu d. Felix și pe la Epitopia generală a casei spitalelor Sf. Spiridon, și am să-i prezint microbii de „eră nouă“. Nam să uit să recomand și desinfectarea Creditului fondar urban, căci aici microbii, introduși de un pașnic de la Șcheia, consumă instaațiunea.Am să’l duc, C.C. Lascarache, pe marile desinfectator, să vadă plășile unde ai trimes băeți zdraveni și frumoși. In fine vom vizita și stabilimentul „Patriei Române“ unde desinfectarea se impune grabnic. Și după această inspecțiune sanitară, pe care sper că d ril Felix o va face cu toată conștiinciozitatea, mă însărcinez eu cu redactarea raportului și lumânarea lui d-lor avocați ai statului, și redactori, la „ Era Nouă, “ t—spre publicare. Nădăjduind C.C. Lascarachi că voi fi dea mâni în ,,Monitorul Oficial“ că ai luat concediu, și că în interesul salubrității publice ai dat specială însărcinare d-r ului Felix., de a conduce treburile țârei, începând o campanie de desinfectare, —mă închin și rmn in al d-tale erntasiast, admirator, Rolanii. D-sale Scrisori. D-lui LASCAR CATARGIU Președintei cabinetului M. 8. Regelui Carol I de Hohenzollern. Coane Lascarachi, De ce nu te-ai duce la Golașei? Suntem în august, căldurile sunt mari. Și apoi nu s’ au dus pe la Gastein, Ischl, Paris etc. unul câte unul, sfetnicii MS. ? S’a dus și Regele. Uu-te cucoane, dale și d-la undeva, căci holera fi la Brăila și Galați. Lasă guvernul pe mâna lui Felix și dăi fondurile necesare pentru desinfectare. E ceva putred în regatul român. Lasă deci pe șeful serviciului sanitar superior să’și desfășure, în lipsa cabinetului și a EVENIMENTUL ---....—----- TELEGRAME Serviciul particular al «,Evenimentului Paris, 14 august. •— Starea d-lui Lockroy este satisfăcătoare, o odihnă. Se cred că birjarul Moore este nebun. El nu manifestă nici un fel de căință. Je Martin anunță că d. Robert Mitchell a fost grav rânit cu o măciucă la Réole. D. Drumont primește o candidatură legislativă la Amiens. Saigon, 14 august.— Azi s’a întors escadra plecată în golful Siam. Londra, 14 august. — Agenția renter află din Bombay că răscoala din mahalale se întinde din nou. Până acum s’au făcut 1200 arestări și sunt 50 oameni uciși. Spitalele și străzile, sunt pline cu răniți. S’au chemat trupe de întărire din Poonach. Londra, 14 august.— Standard află din Filipopol că 4 armeni au fost asasinați de kurzii în împrejurimile lui Wan. Londra, 14 august.—• Times află din Alexandria că d. Moreton, consulul general al Spaniei, a fost numit judecător la tribunale mixte. Această numire a fost primită in general în mod favorabil. Filadelfig, 14 august.—Se întărește opiniunea că congresul nu va primi suprimarea fără condițiuni a bilului Schermann, însă că va accepta un compromis oarecare,agiul asupra aurului scăzând mereu. —----------------------------------- Cota valorilor române c3.ia.pst. cTo.rs-u.1 pieței IE'U.ca.rești, pe ziua de 3 august 18p3. Casa de bancă B. Wecsler. Fonduri: Londra 3 luni 25.15 25.17 L, »■ cec. 25.40 25.4272-Paris 3 luni 99.65 99-75 » cec. 100.25 100.35 Berlin 3 luni 122.65 122.75 » cec. 124. 124.10 Viena 3 luni 200 200\!2 » cec. 20174 202’/4 Li. r. vech. Fin- ■ ■ 81'/8 P. perp. 1"/0 . . .IOI —101 7./ R. amorf. 5%. • • 95 V*— 953/4 Oblig. rur.GalQ . . . 10P/4—IOI 7a Fonc. Jur. 5% • • 95 — 95 V4 « urb. 7"/„ ■ ■ • 102 —103 » « 1 °/o • • • 90- 90% « lați FI„ • • 78 t6 - 79"U Banca Naț. . . . 1590— 1600 Catulle Mendes Amorul serac. Pentru a cumpără iacest buchet, el, bietul amorezat al frumoasei comediane, se lipsise o lună întreagă de pâinea dejunului,și vinduse haina sa neagră, cele câteva cărți, amanetase la Muntele de pietate singura saltea a patului său de fer, împrumutată de pe la diferiți camarazi, a renunțat cu desăvârșire la deserturi. Atât de slăbit, ajunsese după nopți fără somn și hrană împuținată—și mai slab. Dar, ce-i păsa, a putut cumpăra buchetul—un buchet de 150 lei, «nu se comandă unul mai frumos» a zis vânzătoarea , predarea în loj a actriței de către lojmaistra, încă 10 lei. Acum frumoșii trandafiri, deschiși, semănând cu gurile frumoaselor uriașe, înfloreau aproape de adorata. In fiecare seară, de trei sări încoace, venea la teatru, întrebând dacă n’are vre-un respuns. Căci nu se mărginise a trimete numai flori, pusese sub trandafiri, o scrisoare... nebună, în care se exasperau toate dorințele lui. Prima seara, când lormaistra îi spusese : «nici un respuns», nu fusese mirat. Frumoasa femeie n’avusese timpuil, de a scrie nici un cuvânt. A doua seară, nemic! A treia, nemic! Se îndepărtă cu capul plecat, cât pe ce să plângă. Ce n’avea ea milă,de el? Nu fusese ea mișcată de istorisirea atâtor suferințe, de atâtea rugăminți umile.? Și cu toate acestea cerea atât de puțin . Câteva cuvinte: «Vă plâng» sau «nu muri». Cum era de crudă pentru el, nenorocitul. Visa —suind strada Martirilor—spre odaia sa friguroasă, cu patul fără salte, vecini, singuratec. Dar nu, nu trebuiea să fie tot atât de bună pe cât era de frumoasă. N’a respuns azi, dar poate să respundă mâni. Desigur că i va scrie, două-trei linii. Cu câtă recunoștință ar acoperi cu sărutări scumpa scrisoare parfumată. Da, da, mâine. Nu trebue să dezespere. O, nu va regreta deloc că și-a vândut haina, că s’a împrumutat, că a răbdat foamea, că e atât de serac, atât de slab, deoarece, grație trandafirilor cumpărați, va avea incomparabilă bucurie de a fi mângăiet de ea! Cum trecea bulevardul exterior, o florăreasă ieși dintr o berărie, una din acele femei ce servesc cafele la masă, la ușele cupolelor, flori vândute cu preț scăzut de latmaistrele micelor teatre. Scosese un țipăt veștejit, trist, era buchetul sau. Ii recunoscu și-l cumpără—ultimul franc !—și lângă un felinar cu mânile tremurânde și ochii umpluți de lacrimi, găsi scrisoarea, pe pe care n’a cetit’o, între trandafirii pe care nu i-a respirat! Pipo. ---- Măsuri contra holerei în urma cererei d-lui medic primar al orașului, s’au închis tonspălătoriile și văpsitoriile, care funcționeză în raionul orașului, în contra regulamentului industrielor insalubre. * De aseminea s’a cerut închiderea cu desăvârșire a tuturor cărămidărielor și tăbăcărielor aflătoare în lăuntrul orașului. * . O dispoziție a consiliului sanitar interzice introducerea fructelor crude pe la bariere. Agenții cari nu vor aplica riguros această dispoziție, vor fi imediat destituiți, fructele coapte se vor pune în consumație numai în piețele publice pentru înlesnirea controlului sanitar. Introducerea castraveților cruzi e absolut oprită. f se va permite introducerea numai a castraveților murați. Introducerea harbujilor și zămoșilor e deasemenea cu desăvârșire interzisă. * * La 1 septembre întră în vigoare noul tarif stabilit de consiliul comunal al Iașului pe baza legei maximului. * ■ * % la privința morței subite a femeei Profira Lazăr din numărul nostru de morți, 3 august, s’a strecurat o informație care avea nevoie de mai mult control, deoarece punea în îndoială actul medico legal, dresat cu această ocaziune. Este și rămâne bine constatat că autopsia cadavrului a dovedit că moartea acestei femei a provenit dintr’un anevrism. Rectificări clar. • ■ * ifr ’ % Primăria urbei Huși a început construcția bulevardelor și trotuarelor de asfat pe stradele principale ale orașului. Concesiunea