Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)
1893-10-01 / nr. 197
ANUL I—No. 197 AN NUM ÉR 10 BARI. VINERI I OCTOMBRE 1893. ZIAR COTIDIAN NATIONAL-LIBERAL. REDACȚIA la Tipografia Popovici Strada, Vecine So.4. ADMINISTRAȚIA: str. Lozonski No. 4. )( )( H):(b ):( director politic: )( G. A. SGORȚESCU « » Abonamentul: Pe an ... . Leî 24— Pe 6 luni 12 leî.— Plata abonament, înainte Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțintii, Reclame și Anunciuri. Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b Criza banii Fără îndoială zgomotele unei crize ministeriale iau, din zi, in zi, mai multă consistență. însuși oficioasele încep a se înregistra. K independance roumaine, în revista de astăzi, se ocupă de eventualitatea unei schimbări ministeriale. Ocaziunea i-o dă articolul din Kölnische Zeitung, cu privire la situațiunea politică în România. Ziarul lahovarist spune, că această corespondență a foaiei române nu are o origină liberală : «ea parc, continuă l’Independance, inspirată de un personagiu din partidul conservator, în curent cu cele ce se petrec.». Și lasă să se întrevadă printre linii că inspiratoriul ei, dacă nu chiar autorul, nu poate să fie altul decât d. P. P. Carp, deoarece «apreciațiunile confratelui nostru german nu diferă de loc de modul de a vedea al ministrului domeniilor». Când am anunțat că junimiștii sunt ferm deciși a se retrage din ministeriu, am spus că dânșii sunt cu totul nemulțumiți de mersul general al afacerilor statului, în special administrațiunea detestabilă a țerei i-a îngrijit și-i îngrijește cu deosebire. Astăzi Gazeta de Colonia ne face cunoscut, că viitoriul reformelor proiectate și a celor pe cale de execuțiune provoacă și mai mult neliniștea miniștrilor junimiști. Cu deosebire reforma impozitelor, la care aceștia țin mult, este obiectul îngrijirilor lor. Renume dar bine constatat că nemulțumiri în sinul cabinetului există. Ele nu sunt nici de azi, nici de ieri; ele s’au ivit încă din ultima sesiune, de când cu veleitățile de disidență ale d-lor general Manu și Gr. Păucescu. Dacă n’au avut nici un rezultat atunci, ele au accentuat însă și mai mult deosebirile de vederi și de principii dintre unii membri ai cabinetului și majoritate și se manifestă astăzi sub o formă consacrată, aceia a zgomotelor de criză, cari au de bază tocmai aceste nemulțumiri. Independența merge chiar până a le justifica. Traficurile politice și concesiunile pe calea ideilor, spune dânsa, n’au nimic atrăgătorii pentru oamenii politici de valoare și ea înțelege perfect neliniștea și deziluziile ce au cuprins pe dl. Carp, cu privire la soarta viitoarelor sale proiecte. Dacă acest moment critic pentru partidul conservator a sosit, astfel după cum suntem autorizați a crede după aparențe, continuă organul francez, socotim că dl. Carp nu va avea nici o părere de rău, ca să vadă realizându-se eventualitățile prevăzute de Gazeta de Colonia. Iată clar criza ministerială recunoscută în mod oficios. Și să nu ni se zică că răspândim o știre de senzație, când vom afirma încă o dată mai mult, că o criză ministerială este foarte probabilă. Victoria, și cel mai apropiat, va dovedi că aprecierile nóstre au fost juste. ------------------------------ ---V. SILUETE. COANA CASSUCA. «Cea mai primă femee din mahalaua lăutarilor». Și nu se o reclamă deșartă aceasta, căci, de fapt, coana Cassuca, grație educației ce îi au făcut haiducii lui Popescu, ocupă primul loc în mahalaua ei. Viața ei, pănă la mărățiș, a fost o lungă poemă de dragoste și aventuri nostime. Crescută în curtea lui c. c. Vie Scântei, Cassuca a dus o viață «știi cum petreci în curți boerești». La urma urmei boerii n’o mai alintau și «cu despre mine, 'mi era lehamete de viața asta de azi pe pe mani». Atuncea Casuca făcu un hop teribil. Din saloanele boerești unde «avea mare trecere», ajunsese a-și căuta un bărbat legitim, prin sat. Și după puțină vreme, Cassuca respunde «da» ofițerului stârci civile, și ajunse femeea lui Stan lăutarul, «glas de stigler». In mahala coana Cassuca «stă bine». Seara dacă vin femeile oamenilor pe la dânsa, Ilacă se duce dumneaei pe la ele, și Cassuca «le citește romanuri». Coana Cassuca are pană și un trecut politic. A sfeclit-o rea, în această materie, din causa deșertărilor de la o partida la alta. In mahalaua lăutarilor, în acest imperiu de voturi indirecte, candidatul favorit era acel susținut de dinsa. La început era socialistă și aceasta grație lui loan Nădejde la care Casuca ținea foc și pară. Pe urmă «trecu «la iștialakî» și de acolo la cei «alghî» până ce ajunse la filosofii cu conclusie «că brava! pare că eu nu-l cunosc, toți’s răi». In materie de musică, coana Cassuca adoră composițiile lui «Stana neu» cari sunt în stare să scoale morții din morminte. Lectura de predilecție : «Codău cel cu o mână». Devisa ei: Feriți-vă de boerî. Semne particulare : |rei dughme, trei lulele Capul plin de socotelet. Mephisto. ---------raSSHSCS»--------- o mai dreaptă distribuire a sarcinelor, spunând proprietatea fondată și capitalul la un imposit mai ridicat decât pană acum, și cum acest proiect se lovește de ostilitatea majorităței parlamentare, e foarte posibil ca înaintea deschiderea sesiunei parlamentare să izbucnească o criza guvernamentală. Și deoarece în acest caz încercarea unei remanieri nu e tocmai practică, după toată probabilitatea nu va mai fi vorba de o simplă schimbare de persoane, ci de o schimbare de regim » --------------------a»——— Scrisorea Gazetei de Colonia" ți Dăm, in traducere, pasagere importante, relative la criza ministerială, din scrisoarea pe care Köniieke Zeitung, o primește din București : « ...... totuși această defecțiune a unor deputați conservatori și junimiști n ar prezenta nici o primejdie pentru existența ministerului Catargi Carp, dacă o înțelegere deplină ar domni între membrii cabinetului. Cazul se prezintă însă astfel cu, cu tot acordul perfect dintre d-nii Catargi și Carp, leaderil celor două grupuri din guvern. Opinia publică desemnează în special pe dl. Al. Lahovary, ca personagiul din minister, care consideră creșterea înrîurirei junimiste ca o primejdie pentru propria sa candidatură la preșidenția consiliului de miniștri, și dl. Lahovary, nu va suporta o astfeliă de preponderanță, decît atunci cînd ea ar fi absolut indispensabilă. Se știe, din sorginte autorizată, că d-nii Catargi și Carp sint hotărîți să convoace, chiar înainte de deschiderea parlamentului o întrunire a majoritatea și a nu păstra frânele puterei, decât atunci când nu ar ave destule garanții că reformele proiectate și cele în curs de aplicare vor putea fi duse la un bun sfîrșit. Printre aceste, reforma imposibilul ocupă primul rang. Dar, cum este vorba de a se ajunge la Unde-s mulțumiți!? E știut că Constituționalul are momente de lirism, mai mult sau mai puțin atingătoare. Pe ziua de azi a cugetat puțin la lumea ideală, la perfecția relativă, la mulțumirea deplină, aducăndu-și, bineînțeles, aminte de originaea sopenhauriană.E știut că numai în lumea ideală există perfecțiune, și că în cea reală nu se află decât perfecțiune relativă sau perfectibilitate. Mulțumire deplină nu poate fi pe pământ, cu toate acestea o găsim, mai mult sau mai puțin mare, ori de câte ori suma binelui covârșește suma răului». Constituționalul, deși descendent direct a lui Lopenhauer, rămâne fidel acestuia numai în extazele sale literare , în viața de toate zilele însă visătorii junimiști, mai ales când sunt la putere—vai, ce ironie , visători la putere!—declară «țara mulțumită»—notați că nu zice că « Țara» ci chiar «țara mulțumită». Și pentru ce, mă rog, mulțumită ? Pentru că, scrie « Constituționalul», « poporul român, în limitele în care îi putem satisface dorințele de ai îmbunătăți soarta, se poate socoti ca fiind mulțumit». Scurt și cuprinzător! „Se poate socoti ca fiind mulțumit» / Prin urmare n’aveți decât să socotiți că e mulțumit și pace ! Gluma îa o parte însă. Pe cine crede că înșală Constituționalul? Când ne spune că «legea jandarmeriei rurale va asigura avutul țăranului și atunci acesta va fi și mai mulțumit», ce să zici? E o amară batjocură sau o stupidă îngâmfare ? Și cu un aseminea limbagiu, care vă tradeaza prin fiecare cuvânt gândurile și aspirațiunele, voiți să sămănați mulțumire în țară ?