Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)
1893-12-08 / nr. 251
Santera cetățeni pacinicî, avem baratei nu „chambrée“ și ceia ce cerem ie să nu ne tratezi „en proveneaui"* Să nu te aștepți deci la primiri strălucite, căci Iașanul are alte griji, caută decî de ne procură o sară plăcută pentru ca să-ți putem striga absentul Maurei Fedor iți, anii aligii. De la mitropolie după ce s’au sfărțit cu sfințirea steagului oferit de fetele din Sibiu studenților ieșeni, cortegiul studenților în frunte cu o bandă de lăutari se porni la Universitate unde avu loc întrunirea anuală a ligei. Aula universitățea unde s’a ținut întrunirea a fost plină de public. Ședința se deschide de la oarele 2 p. m. sub preșidenția d-lui A. Densușanu. Cel diriteru care luă cuvântul e studentul I. Micu, care arată că marea mulțime a poporului habar n’are de mișcare națională ; poporul se inculc, pentru a desvolta întrînsul conștiința națională trebue să-i dăm cultură. Ie chiar o datorie a noastră aceasta, și studenții universitari pricepind că aici este puntul de greutate a chestiei naționale, s’au hotărit a înființa societatea de cultură a poporului Datoria. Oratorul crede că studențimea va avea sprijinul tuturor în această grea întreprindere. După d. Micu ia cuvîntul casierul ligei d. Buțureanu care arată slabele puteri de care dispune liga din Iași. Numărul membrior ligei se urca abia la no dintre care numai 15 sunt regulați cu cotizațiile. Bugetul ligei se urcă în acest an la aproape 6000 de lei venituri, cea mai mare parte din acest venit se indirect. Din această sumă s’au cheltuit 5000 de lei, din care 1500 de lei pentru Istria (?) restul pentru luminări, tipărituri, cheltueli de încasare, administrație etc. Se cuvintul apoi d. Xenopol, susținându-și conferența asupra chestiei naționale. D. Burada relatează asupra rezultatelor călătoriei sale la românii din Moravia, d-sareste des întrerupt de aplauzele publicului asistent. Mai vorbește d. Paul care atrage atenția asupra gimnaziului din Blaj, care amenință să fie desființat de unguri. D. Densușianu ține cuvîntul de închidere. Se precede apoi alegerea comitetului sunt aleși dd. Culianu, Densușianu, Climescu, Tanovîceanu, Xenopol, Burada, Casian, Lutz 1, dintre studenții dd. Petreanu, Micu, Pîrgariu, Zarifopol, Averescu și Chirile și d-șoarele Densușianu, Ropală, și Zaharia. -------------------------------------------- girouri militare Consiliul de resboiu este convocat pe zilele de 7—16 curent inclusiv. La ordinea zilei procesele mai mul EVENIMENTUL tor soldați acuzați de dezertări, procesul locotenentului Miclescu, acuzat de insubordonare și dezertare și procesul subiect. Neculau din reg. 25 Vaslui pentru abatere gravă de la datoria de onoare. * * * In ședința sa de astăzi, 7 decemvrie, consiliul de războiuare a judeca următoarele procese : David Aron pentru dezertare din arest. Pădurarii M. pentru călcare de consemn, Băgu St. Gh., Albu Th., Gopciuc Gr., Chirilă D., Cojocariu V., Giosanu P., și A Babei pentru dezertare. Moroșanu D., sergent pentru abuz de încredere. Drăghici A., soldat, pentru furt. „Kereani.“ Habar n’aveți ce ziarie Timpul ! Câte sacrificii a făcut pan’ acum d’au fost deajuns, acum a ajuns să ne dee lecții de ungurește! Polemizănd cu Voința în cestiunea interpelărei .d-lui Moruzzi cu privire la ordinul trimis de subprefectul din Beiuș poliției capitalei, monitorul conservator i trage o adevărată secțiune de ungurește. Erudiți cei de la Timpul, imfami colectiviștii acei cari umblu după putere fără de a ști măcar ungurește. Și grație perfecțiunei acesteea în limba maghiară, confrații de la Timpul au descoperit, că traducerea dată de Voința ie absolut falsă. In scrisoarea trimisă de la Beiuș nu stă «a porunci« ci »Kerémi», pe urmă și aceasta ie și mai grav, domnii de la »Voința» au schimbat cuvântul «a porunci» cu . . . »comandamentul de honvezi.» Cestiunea așa fiind, toată alarma făcută în jurul telegramei d-lui subprefect ungur, se reduce la o minciună colectivistă, dar un lucru reeă din toată această afacere, că conservatorii știu bine limba ungară pe cînd colectiviștii .. iok. Și veți vedea că conservatorii, cari sunt fermi hotărîți a nu se duce de la putere păn’ ce nu vor vedea împlinite toate angajamentele luate față de țară, veți vedea că conservatorii vor sfărși prin a ne invăța limba maghiară......... Hírlap. ------------------------------------- Camei jsedee iar Un proces „nostim“. Vara trecută un domn Saul Bekal, din Botoșani, aflănduse în același vagon cu droghistul Rosenstein din Iași, scoase din geanta acestuia un șip care conținea un liquid de culoarea cognacului și trase câteva gâturi. Lichidul departe de a fi cognac era acid cianhidric și sărmanul Bekal se otrăvise, dar scăpă bine, grație ajutoarelor ce i se dădură la timp. Acum acest Bekal a dat judecăței pe droghistul Rosenstein, pe motivul că l-a ales cu o boală de stomac în urma otrăvirei și că, pentru a se lecui, a fost nevoit să plece în Italia. Bekal pretinde ca despăgubire suma 30.000 lei noi Tribunalul a numit ca experți pe doi doctori Riegler și Russu, cari, după cât aflăm se vor pronunța în favoarea lui Rosenstein, deoarece boala de stomac de care sufere Bekal, nu-i a provenit în urma otrăvirei. Vedic’ Fireapole, d'le Bekal, e poi mori. ti: *ti: De la cartea cu juri. Sâmbătă s’a judecat procesul privitor pe P. Gărdea, acuzat pentru omor. Curtea sa condamnat la munca ■silnică pe viață ; această sentință, absolut nedreaptă, a produs o penibilă impresiune. # * * Astăzi se judecă procesul primarului de la Voinești acuzat de omor. Dezbaterile promițând a fi foarte interesante vom face o amănunțită dare de samă asupra întregului proces. ------------------------------------ De pretutindeni Tot Americanii practici. Un jurnal din Michigan povestește serios că într’ufl orășel a acestui stat, mai mulți locuitori fiind bolnavi de friguri intermitente, fix la două oare din zi clopotele din biserici avertisează locuitorii de a lua chinină. * De la universitatea din Paris, Zoia trecută și-a inaugurat la facultatea de știință cursul său de Geografie comercială de Marcel Dubois. Această nouă catedră ține de ministerul coloniilor și nu de ministerul de instrucțiune publică. ------------------------------ Revista externă. Din camera Franceză. Discuția cea din urmă din camera franceză a fost una din cele mai importante. I era vorba de grevele minerilor din Nord. Dacă ar fi intervenit atentatul anarhiștilor, discuția acestei chestiuni, ar fi adus pe tapet din nou un vot de blam guvernului. ■jl Michidevăr la cârma statului se afla Casimir Pérer, unul din cei mai mari acționari ai companiei de ruine, și totodată unul din cei mai vașnici apărători a companiei. Be altă parte înrudirea dintre actualul guvern cu fostul minister Dupuy ar fi făcut direct responsabil pe cabinetul Périer pentru atentatele contra libertatii comise in timpul grevei de Dupuy Atacul iera combinat în toată regula. Bassy deputatul minerilor ar fi cerut o anchetă cum a cerut-o și acum, Millerand ar fi expus amestecul odios al ofițerimei în grevă, cariii erau ospătați, și îmbuibați cu bani de către direcția minelor. Goblet radical-socialistul ar fi intervenit apoi arătînd că singura soluțiune a chestiei minerilor ie naționalisarea minelor. Radicalii în corpore susținând ancheta propusă, ar fi raliat în jurul lor o majoritate care, la refuzul guvernului de a admite ancheta ar fi votat căderea lui. Acest atac a fost derutat însă de majoritatea pe care împrejurările, i-au adus ca să se grupeze momentan in jurul guvernului. O dată atentatele anarhiste uitate și guvernul dăndu-și pe față reacționarismul ceia ce ie imposibil să n’o facă, majoritatea această inoportună lângă oportuniști se va desface. Gil. Teatru.—Muzică,—Arte. Duminică societatea dramatică a reprezentat Bomba cu apă fiartă. (La boulie), comedie în 4 acte de Meilhac și Halévy. Succesul a fost desăvârșit. In genul acesta de comedii actorii noștri oferă un ansamblu excelent. Aplauze și rechemări au fost în abundență acordate tuturor interpreților dintre care vom cita pe bo: Ionescu, Ardeleanu, Rădăescu, Constaritinescu, Penel, Dimitrescu și pe d-nele Pruteanu, Almăgeanu, Micșunescu, Niculcea, Dimotis, etc. Public, ceva mai mult în galerie și mai deloc in staluri și totuși spectacolul putea să amuzeze excelent o sală plină. Pentru ce atâta dragoste, pentru tot soiul de boșcărie și atâta condamnabilă nepăsare pentru o instituție națională ? Cetitorii, să se gândească 1 * Serata dramatică pe care dl. Mihail N. Belador avea s’o deie in astă seară se amână pentru o dată, care se va fixa ulterior. t Jci societatea dramatică joacă Școala bărbaților de Moliére și Klephte. Frédéric Febvre In zilele de 15, 17 și 19 ianuarie 1894, lașul va putea admira pe unul din cei mai iluștrii comediani moderni, pe Frédéric Febvre. Talentul acestui comedian e perfecția însuși, are corecțiunea supremă a atitudinei și gestului, o frumusețe a fizionomiei care se prefază de minune nuanțărei pasiunelor ; voacea sa e tânără și mișcătoare flexibilă și muzicală; arta dramatică întreagă e reunită într-un general talent. E destul să spunem că la reprezentația de retragere dată în beneficiul său, rețeta întrecu suma de 41.000 lei și cadourile date lui Febvre valorau 80,000 lei, pentru a da dovadă de ce reputație se bucură vice decanul comediei franceze. Trupa Febvre numără artiști din cei mai reputați. Reprezentațiele vor fi 3 la număr. Se vor juca picesle: 1) Demi monde de Dumas fils 2) Pire prodigue de acelaș autor și 3) Amico Fritz de Erkman-Chatrian și Le cas de conscience de Octav Beuillet. Culis. ----- — ——