Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)
1893-10-24 / nr. 216
ANUL I—No. 216 UN NUMER IO BANI. DUMINICĂ 24 OCTOMB EVENIMENTUL 7 x anus coTIDIA xr. REDACȚIA la Tipografia Popovici Strada Veche, Io. 84. ADMINISTRAȚIA: str. Lozonski No. 4 ) ( jjírcetor politic: )( G. A. SCORȚESGU Abonamentul: Pe an ... . Lei 24— Pe 6 luni 12 lei.— Plata abonament: înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri. Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Ion Brateanu și Constituționalul se miază că Evenimentul a reprodus cuvintele pe cari Ioan Brătianu, le-a rostit murind: „feriți-vă de rege.com făcut prea mare“. Ziarul junimist, îndeplinindu’și rolul de bun adulator către coroană, găsește îndrăzneala noastră necuviincioasă și într’un acces de lirism, zice că Evenimentul, afirmând că marele liberal a făcut din principe un rege, «comite un fals fundamental și un fals de formă, precum și o necuviință. «Coroana de rege principele Carol și-a pus'o singur pe cap. El a câștigat’o pe câmpiile Bulgariei în resboiul ce l’a purtat, și a putut să-și pună singur și formal Coroana, făcută din oțelul tunurilor câștigate de armata românească pe acele câmpii în resboiul care acoperi țara cu glorie pe capul său, cuminte și vitează. Rolul lui Ioan Brăteanu, după ziarul guvernamental, se mărginește a fi fost nenorocitul negociator, care a perdut Basarabia pe când regele, cu spada sa, câștigase resbelul. Iată intr’adevăr ce ziarul junimist binevoește a zice, relativ la Ioan Brătianu : «Suntem drepți cu el, când afirmăm că a pus în serviciul țarei pe acele vremuri toată energia ființei sale, că a negociat în urma resboiului glorios de pe câmpiile Bulgariei cu puterile streine, însă negocierile lui dovedesc și dânsele, că nu el a pus Coroana de rege pe capul principelui Carol; căci pe când Suveranul țerei câștiga glorios resboiul, miniștrii lui tolerau multe hoții și perdeai Basarabia». Și nenorocitul care a scris aceste rînduri, se plânge că am fost nedrepți față de fetișul seu, M. S. Regele, că am exagerat în privința faptelor !!! Regele cu spada sa a cucerit Bulgaria și Brătianu a perdut basarabia! Nu sunt cuvinte destul de tari pentru a veșteji o asemenea cutezanță, o asemenea îndrăzneală de a falsifica istoria, și mai cu seamă când abea câțiva ani ne despărțesc de aceste fapte, pe cari le cunoaștem cu toții. Trebue să fie cineva nerușinat pentru a mai susținea că am vîndut Basarabia, când, în urma resbelului de la 1870, conferința de la Londra declarase în mod solemn, sfășier tratatul de la Paris, marea Neagră deschisă flotei rusești și Basarabia de drept retrocedată. In virtutea cărui titlu mai puteam noi care conserva Basarabia cînd tratatul de la Paris, care ne o dăduse, se găsea sfășiet cu consimțimântul tuturor puterilor. M. S. și-a făurit singur cu spada, coroana regală . M. S. a făcut resbelul ? Iată un neadevăr la care vom respunde cu fapte. Când a fost vorba de a intra in resbel, am dori să știm care a fost, atitudinea M. Sale ? M. S. a stat ecanic indecis, nedumerit . Brătiam și mai cu samă Roseti, am fost acu, cari ați arătat încredere in țară și în armata ei; lor li revine mentul resultatului obținut. Pentru ce M. S. în consiliul general al tuturor bărbaților de stat, nu a propus participarea României la resbel, și a consimțit numai ? Pentru ce momentele de descurajare din Bulgaria, momente bine cunoscute de toți acei cari erau aproape de M. S.? Cu câteva zile înainte de căderea Plevnei, la Parodien, M. S. descurajat, văzind greutățile ce intimpinam, armata noastră slăbită de boli și de intemperii, își degajase responsabilitatea în fața unei neisbânde pe care generalisimii o prevedea : „first monsieur Bratiano qnia voulu la guerre“, zicea M. S. anturajului seu, ca scuză, frânghiul u șî mânele și plimbându-se nervos, la cartierul seu general. Da Maiestate, Cest monsieur Bratianu qui a voulu la guerreo respundem și noi. Dar dacă i-ați asvărlit aceste cuvinte ca o acuzare, atuncea cînd ve temeați, lasați-i azi, meritul acestei vroinți cînd faptele i-au dat dreptate și cînd isbînda a încoronat opera sa. Ne rămâne acum o întrebare de făcut , unde se găsea în acele timpuri, d. Lascar Catargiu, șeful partidului conservator? Când toți bărbații de stat au fost chemați la sfatul hotăritor, unde se discutau destinele și viitorul acestei țări, unde era d. Lascar Catargiu ? D. Lascar Catargiu era absent, ascuns la Golășei, nevoind să se compromită. Această absență, în momente grele, când fiecare își dădea contingentul pentru patrie, când femeile, când babele chiar, contribueau, cu munca și devotamentul lor, făcând seamă pentru răniți și căutând bolnavii, această absență a șefului conservatorilor, constituia o dezertare- George A. Scorțescu. SILUETE. VIRGINIA. ■“M. ansamblul trăsăturilor sale este ceva care arântă și atrage, atât de de naivă și de simplu. Privirea ei se dulce și clară ca a unui cop.; părul ei negru și mătăsos încadrează admorabil fruntea ei albă, ca laptele. Buzele carmine nu se deschid decât pentru a lăsa să iasă o vorbă alintătoare sau un zimbet încântător. Palidă, de acea paloare care dă fisionomie, o puternică expresiune de melancolie. Și totuși, în această fermecătoare creatură se ascunde inima cea mai depravată: în afară o superbă vegetațiune, nici un pic de suc înlăuntru. Deși a nenorocit, materialicește, sute de oameni, ea traește intr’o stare vecină cu mizeria, fiindcă n’a cunoscut niciodată valoarea banului. Devisa ei: Une jolie femme ne pent donner que ce qu'cile a. Lectura de predilecție : Bouche close. Parfumul favorit: «Sarah Bernhardt». Semne particulare: Are o alunică pe frunte: Mephisto. Regele dl. Leon Ghica,—de a’și schimba prin urmare camarila. Se crede că înlocuirea aceasta nu ar fi decât o simplă ceartă de familie. Câțîva an grațiațî ai prefectului de poliție ar fi montat intriga, cu scopul de a înlocui actuala șleahtă. Farsa a fost jucată bine însuși dl. Costea Balș iar fi convins că trebuie să-și schimbe sateliții. Hi Se vorbește totuși că actualul prefect va părăsi poliția lașului, pentru o prefectură de județ. Lucrul revine tot la o displatiare și cu toate desmințirile oficioaselor rămâne bine constatat că dl. Costea Balș se duce. Intre alți succesori la postul d-sale, acum de curând s' a ivit unul nou, dl. Grigore Holban, de la Dorohoiîi. Candidați și iar candidați l D înșii nu lipsesc nicîodată, cu sau fără pretenții fiecare post în țara românească are tot atâți râvnitori la onoarea de dl ocupa câți politiciani numeră pătura dominantă. Ceia ce ne lipsesc însă,—o constatăm cu regret,—sunt oamenii capabili de a îndeplini cu demnitate o misiune oarecare în statul român. Ca la 1101 la nimeni ! Corpul profeyin Laf, pare a fi cuprins de cea mai teribilă amorțire. Vlaga, cărei caracteriza odinioară, s' a stins. Nu sa găsit nimeni printre ei care să fie inițiativa unei întruniri de protestare contra calomniilor ce dl. inspector Vârgolici le-a adresat Mai de mult corpul profesoral ieșan era în fruntea tuturor mișcărilor, astăzi frica de inspectori i-a cuprins pe toți. E vremea de a cânta cu poetul : „S’a stins viața falnicei Veneții...“ Hm. Se zice... ■ Astăzi pare a fi un lucru absolut sigur faptul că dl. Costea Balș rentăm, pentru moment, la postul său. Ministrul de interne ar fi consimțit al menținea pentru câteva săptămâni numai, cu condițiunea de a se împăca cu Divan și Divan! Ședeam culcat pe divanul meu, instalat ad-hoc în îngusta-mi odăiță. Și cum stăteam așa lungit, întră curierul și-mi aduce Voința Națională, căci, deși dorm pe divan, totuși plătesc abonament la Voința. La jumătatea coloanei a doua, din pagina I-a, dau de o scrisoare a domnului Sturdza către directorul Voinței Naționale, îmi sare în ochi cu-