Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)
1893-11-25 / nr. 241
ANUL I—No. 241 EVENIMENTUL COTESIANT. REDACȚIA la Tipografia Popovici Strada Veche No. 84. ADMINISTRAȚIA: str. Veche No. 84. );( )( );( •);(trjsiector politic: G. A. SCORTESCU II Abonamentul: Pe an ... . Lei 24— Pe 6 luni 12 lei.— Plata abonament: înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri. Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Premii gratii atanjilor „EVENIMENTULUI“ Administrația ziarului EVENIMENTUL, care își dă toate silințele pentru a face înlesnirele cele mai mari abonaților săi, se fericită de a pute anunța că, în urma unui aranjament,poate oferi următoarele premii tuturor persoanelor abonate la ziarul EVENIMENTUL. COMBINAȚIA I. Oferim gratis tuturor abonaților pe timp de un a.21 să aleagă între următoarele obiecte: 1) Un pa,2a.a.r de rucl, pentru ceaiu, lucrat în cel mai modern stil, cu picior. Expus În vitrina magaziei de bijuterii ERATU IOSEFSOHN JS 2)37xei petrAă.x'ute de ruoi, pentru liqueur. A fjr adevărate*jvaeruri de artă și podoabă; de a setistaT minca expuse în vitrina magaziei Iosefsohn. 3) O glui-gră de păr de cămilă, de prima calitate, absolut necesară pe timpul iernei. Expuse în vitrina librăriei PETRU C. POPOVICI strada Mare. 4) O drazimă d © Toatiste cu vignete colorate. Expuse în vitrina librărie P. C. Popovici. 5) e volume din „COLECȚIA 8 ARAGA“, care se pot alege, după dorință, din autorii bine cunoscuti ca EMINESCU, VLĂRUȚĂ,ELIPCEANU, KONARI, IORGA, etc. etc. Toate aceste premii sunt oferite absolvat gratis tuturor abonaților noștrii pe timp de 1111 an. Administrația ziarului ia simpla înfățoșare achitanții de abonament pe un an, va elibera un "tooxipremiu, în schimbul căruia abonatul va primi gratis în sus menționatele magazii, obiectul ce va fi ales, dintre acele indicate ca premii. Abonații pe timp de 6 luni vor putea beneficia de acelaș premiu, dând un suplement de 3 lei. COMBINAȚIA II. Abonații pe timp de un ani, vor putea obține, la administrația ziarului 1111 ‘toom.prextn.utr, dind dreptul la: UN NUMĂR 10 BAN!. 1) “O"un inel de ©tar, cu petre adevărate, cu o literă inițială.— ■a după piac, după modelul expus în vitrina magaziei Urații iosefsohn, plătind un suplement numai de 4 lei. 2) O cutie pexutx-Q. saîxar, iolt și sticlă colorată, modelul cel mai elegant, adevărată capo de operă a casei Iosefsohn, dăndu-se minimul adaus de 5 lei. 3) TJrx inel cl3.e-ra.il ere, în aur, cu petră săpată pentru pecete adevărat cadou de sărbători. Oricine îl poate admira în vitrina magazinului IOSEFSOHN. Pentru un astfel de inel, abonatul va plăti un adaus numai de 6 lei, și în fine : 4) Taxi inel femeiesc, model de eleganță și grație, în aur, cu literă inițială în petrec dând înmlestnl adaus de 7 lei. Administrația EVENIMENTULUI JOI 25 NOEMBRE 1893 Banca agricolă și Cocurile antreposite. Camera, de două zile, este ocupată cu discuția proiectului băncii agricole, proiect de care organele conservatoare se fălesc cu atâta zgomot. Constituționalul, cu această ocaziune, revendică pentru guvernul conservator monopolul îngrijirilor cu privire la agricultură. Vom împrospăta memoria oficioaselor și totodată vom indica o soluțiune, care, după noi, era chemată a da un ajutor mult mai puternic agriculturei decât paliativele zgomotoase ale proectului d-lui Ghermani. Banca agricolă, astfel cum o formulează azi guvernul, cu capitalul său restrâns de 5 milioane, nu va ave niciodată o înrâurire efectivă asupra unei țări agricole, cum e România. Singurul mod de a veni în ajutorul agriculturei era de a- deschide calea spre marele nostru institut de credit, de a-i face accesibilă banca națională. Dificultatea, un asemenea caz, ie problema de a găsi o formulă împăciuitoare. Partidul liberal, de la 1883 deja găsise acea formulă. Rocurile și antrepozitele n’aveau altă menire decât de a face accesibile agriculturei noastre capitalurile imense de care se bucură banca națională, prin mijlocirea docuiilorvarante. Camerele liberale votase această lege. La 1887 s’a votat chiar creditele necesare înființărea lor. De ce guvernul conservator, a cărui organe arată azi atâta durere pentru agricultură, n’au aplicat, pur și simplu, legile votate? Lucrul era cât se poate de ușor. Legea docurilor prevedea înființarea de jocuri și antrepozite în toată țara: la Brăila, la Galați, la Constanța, la Craiova, la București și la Iași. Fiecare din aceste stabilimente erau destinate a respunde la nevoile centrurilor respective. Galațul și Brăila trebuiau să fie alimentate de districtele Tecuci, Brăila, Tutova și Huși, docul Bucureștirespunde nevoilor Bărăganului, docul Craiova Olteniei, Constanța Dobrogiei și lașul întregei Moldove de sus. Fiecare din aceste docuri erau destinate a înmagazina întreaga producție de cereale a regiunelor respective și, prin mijlocirea varanțelor și a băncii naționale, a le transforma în capital mișcător. Niciodată nu s’a putut mai bine aprecia utilitatea docurilor decât în momentele de criză prin care trecem. Conservatorii, în înalta lor îngrijire și iubire de agricultură,au găsit bun de a nu aplica, în totalitatea ei, legea votată de camerele liberale și de a înființa numai docurile de la Brăila. Ce s’a întâmplat? In căteva zile aceste docuri au fost umplute numai cu productele din Tutova Covurlui și Brăila. Fericiții agricultori care au parvenit la timp, au mobilizat imediat, cu un procent redus, produsele lor, putând astfel să înfrunte criza teribilă prin care trecem și prețurile ridicule ce se oferă astăzi pentru cereale Dar agricultorii din județele mai îndepărtate ? Fostau ei victimele nepăsărei guvernelor ce de cinci ani incoace s’au succedat ? Dar mai mult decât aceasta chiar acolo unde docurile au existat, la Galați și Brăila guvernul conservator au avut slăbiciunea de a nu putea duce la respectul lege institutele ce depind de dînsul. Banca națională a refuzat la Galați scontarea docurilor varante și find-că dl. Teodor Rossetti se găsea guvernator, guvernul n’a găsit nimic de zis și n'au chemat banca la respectul legilor, la esecutarea îndatoririlor sale ; agricultori au fost siliți să se adreseze la bănci private care leau scontat varantele. Oare dacă legea din 1887 se aplica in totalitatea ei, o sumă de județe și de centruri agricole n’ar fi fost ajutate în cazul de față, găsind capital, la vndremână, in mod lesnicios, în loc de a fi nevoiți să-și disfacă grăul la speculanți evrei cu 7 -800 lei vagonul? Cunoaștem o sumă de agricultori care au trimes grâul lor la Galați, la docuri, și negăsind loc, au fost siliți a plăti chiar la hambare particulare și cartajuri uzurate la comisionari, astfel că nu le-au remas, mai nimica, pentru produsele lor. Să asculte dar, guvernamentalii noștrii, aprecierele și judecata agricultorilor și apoi să revendice titlul de apărători exclusivi ai agriculturei. Noi credem că cu ocaziunea discuției legei băncei agricole, să va ridica un glas in parlament, care să arate soluția cea mai ușoară, cea mai naturală, pentru a veni in ajutorul agriculturei mari: aplicarea pur și simplu a legei din 18S7, înființarea de docuri, și antrepozite in toate centrele agricole, astfel că, la un moment de criză, această instituție să poată fi de un real folos. George A. Scorțescu.