Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)

1893-11-25 / nr. 241

ANUL I—No. 241 EVENIMENTUL C­O­T­E­S­I­A­NT. REDACȚIA la Tipografia Popovici Strada Veche No. 84. ADMINISTRAȚIA: str. Veche No. 84. );( )­( );( •);(t­rjsi­ector politic: G. A. SCORTESCU I­I Abonamentul: Pe an ... . Lei 24— Pe 6 luni 12 lei.— Plata abonament: înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri­. Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Premii gratii atanjilor „EVENIMENTULUI“ Administrația ziarului EVENI­MENTUL, care își dă toate silin­țele pentru a face înlesnirele cele mai mari abonaților săi, se fericită de a pute anunța că, în urma unui aranjament,poate oferi următoarele premii tuturor per­soanelor abonate la ziarul EVE­NIMENTUL. COMBINAȚIA I. Oferim gratis tuturor abona­ților pe timp de un a.21 să aleagă între următoarele obiecte: 1) U­n pa,2a.a.r de rucl­, pen­tru ceaiu, lucrat în cel mai mo­dern stil, cu pi­cior. Expus În­ vitri­na magaziei de bijuterii ERA­­TU IOSEFSOHN JS 2)­­37xei petrAă.x'u­te de ru­oi­, pentru liqueur. A­ fjr a­devărate*j­vaeruri de ar­­tă și podoabă; de a se­­tistaT minca expuse în vitrina magaziei Iosefsohn. 3) O g­lui-gră de păr de cămilă, de prima calitate, absolut nece­sară pe timpul iernei. Expuse în vitrina librăriei PE­TRU C. POPOVICI strada Mare. 4) O drazimă d­ © Toa­tiste cu vignete colorate. Expuse în vitrina librărie P. C. Popovici. 5) e volume din „COLEC­ȚIA 8 AR­AGA“, care se pot alege, după dorință, din autorii bine cu­­noscuti ca EMINESCU, VLĂRUȚĂ,­­ELIPCEANU, KON­ARI, IORGA, etc. etc. Toate aceste premii sunt oferite ab­solvat gratis tuturor a­­bonaților noștrii pe timp de 1111 an. Administrația ziarului ia simpla înfățoșare ach­itanții de abonament pe un an, va elibera un "tooxi­­premiu, în schimbul căruia a­­bonatul va primi gratis în sus menționatele magazii, obiectul ce­­ va fi ales, dintre acele indicate ca premii. Abonații pe timp de 6 luni vor pu­tea beneficia de acelaș premiu, dând un suplement de 3 lei. COMBINAȚIA II. Abonații pe timp de un a­ni, vor putea obține, la administrația ziarului 1111 ‘toom.­prextn.utr, di­nd dreptul la: UN NU­MĂR 10 BAN!. 1) “O"un inel de ©tar, cu petre adevărate, cu o literă inițială.— ■a după piac, după mo­delul expus în vi­trina magaziei Ura­ții iosefsohn, plă­tind un suplement numai de 4 lei. 2) O cutie pexutx-Q. sa­îxar, i­olt și sticlă colorată, modelul cel mai elegant, adevăra­tă capo de operă a casei Iosefsohn, dăndu-se minimul adaus de 5 lei. 3) TJrx inel cl3.e-ra.il­ ere, în aur, cu petră săpată pen­tru pecete adevă­rat cadou de săr­­bători. Ori­cine îl poate admira în vitrina maga­zinului IOSEFSOHN. Pentru un astfel de inel, abonatul va plăti un adaus numai de 6 lei, și în fine : 4) Taxi inel femeiesc, model de eleganță și grație, în aur, cu literă inițială în petrec dând înmlestnl adaus de 7 lei. Administrația EVENIMENTULUI JOI 25 NO­EM­BRE 1893 Banca agricolă și Cocurile antreposite. Camera, de două zile, este o­­cupată cu discuția proiectului băn­­cii agricole, proiect de care or­ganele conservatoare se fălesc cu atâta zgomot. Constituționalul, cu această o­­caziune, revendică pentru guver­nul conservator monopolul îngri­jirilor cu privire la agricultură. Vom împrospăta memoria ofi­cioaselor și tot­odată vom indica o soluțiune, care, după noi, era chemată a da un ajutor mult mai puternic agriculturei de­cât pa­liativele zgomotoase ale proectu­­lui d-lui Ghermani. Banca agricolă, astfel cum o formulează azi guvernul, cu ca­pitalul său restrâns de 5 milioa­ne, nu va ave nici­odată o înrâu­rire efectivă asupra unei țări a­­gricole, cum e România. Singurul mod de a veni în a­­jutorul agriculturei era de a-­ des­chide calea spre marele nostru institut de credit, de a-i face ac­cesibilă banca națională. Dificultatea, un asemenea caz, ie problema de a găsi o formulă împăciuitoare. Partidul liberal, de la 1883 deja găsise acea formulă. Rocurile și antrepozitele n’aveau altă menire de­cât de a face accesibile agri­culturei noastre capitalurile imen­se de care se bucură banca na­țională, prin mijlocirea docuiilor­­varante. Camerele liberale votase acea­stă lege. La 1887 s’a votat chiar creditele necesare înființărea lor. De ce guvernul conservator, a cărui organe arată azi atâta du­rere pentru agricultură, n’au a­­plicat, pur și simplu, legile votate? Lucrul era cât se poate de ușor. Legea docurilor prevedea înfi­ințarea de jocuri și antrepozite în toată țara: la Brăila, la Galați, la Constanța, la Craiova, la Bu­curești și la Iași. Fie­care din a­­ceste stabilimente erau destinate a respunde la nevoile centrurilor respective. Galațul și Brăila trebuiau să fie alimentate de districtele Te­cuci, Brăila, Tutova și Huși, do­cul București­­respunde nevoilor Bărăganului, docul Craiova Olte­niei, Constanța Dobrogiei și lașul întregei Moldove de sus. Fie­care din aceste docuri e­­rau destinate a înmagazina în­treaga producție de cereale a re­­giunelor respective și, prin mij­locirea varanțelor și a băncii na­ționale, a le transforma în capital mișcător. Nici­odată nu s’a pu­tut mai bine aprecia utilitatea do­curilor de­cât în momentele de criză prin care trecem. Conservatorii, în înalta lor în­grijire și iubire de agricultură,au găsit bun de a nu aplica, în to­talitatea ei, legea votată de ca­merele liberale și de a înființa numai docurile de la Brăila. Ce s’a întâmplat? In căte­va zi­le aceste docuri au fost umplute numai cu productele din Tutova Covurlui și Brăila. Fericiții agricultori care au par­venit la timp, au mobilizat ime­diat, cu un procent redus, produ­sele lor, putând astfel să înfrun­te criza teribilă prin care trecem și prețurile ridicule ce se oferă astăzi pentru cereale Dar agricultorii din județele mai îndepărtate ? Fost­au ei vic­timele nepăsărei guvernelor ce de cinci ani in­coace s’au succedat ? Dar mai mult de­cât aceasta chiar acolo unde docurile au exi­stat, la Galați și Brăila guvernul conservator au avut slăbiciunea de a nu pute­a duce la respectul lege­ institutele ce depind de dîn­­sul. Banca națională a refuzat la Galați scontarea docurilor va­­rante și find-că dl. Teodor Ros­setti se găsea guvernator, guver­nul n’a găsit nimic de zis și n'au chemat banca la respectul legilor, la esecutarea îndatoririlor sale ; agricultori au fost siliți să se a­­dreseze la bănci private care le­­au scontat varantele. Oare dacă legea din 1887 se aplica in totalitatea ei, o sumă de județe și de centruri agricole n’ar fi fost ajutate în cazul de față, găsind capital, la vndremână, in mod lesnicios, în loc de a fi nevoiți să-și disfacă grăul la spe­culanți evrei cu 7 -800 lei vagonul? Cunoaștem o sumă de agricul­tori care au trimes grâul lor la Galați, la docuri, și negăsind loc, au fost siliți a plăti chiar la ham­bare particulare și cartajuri uzu­­rate la comisionari, astfel că nu le-au remas, mai nimica, pentru produsele lor. Să asculte dar, guvernamentalii noștrii, aprecierele și judecata a­­gricultorilor și apoi să revendice titlul de apărători exclusivi ai a­­gr­icul­turei. Noi credem că cu ocaziunea discuției legei băncei agricole, să va ridica un glas in parlament, care să arate soluția cea mai u­­șoară, cea mai naturală, pentru a veni in ajutorul agriculturei mari: aplicarea pur și simplu a legei din 18S7, înființarea de docuri, și antrepozite in toate centrele agricole, astfel că, la un mo­ment de criză, această instituție să poată fi de un real folos. George A. Scorțescu.

Next