Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)

1894-06-10 / nr. 396

Manifest socialist. Partidul socialist din Norvegia a lansat un apel in 25,000 de exempla­­re, prin care invită pe muncitori de a lucra singuri in alegerile generale pentru stormhing, de a-și pune can­didați in orașele unde sunt mai nu­meroși și de a se abține de la vot, in locurile unde nu vor fi siguri de reu­șită. Certa guvernamentalilor locali Candidații de primari Resboiu civil la centru, rasboiu ci­vil la periferie, răsboiu civil in toată tabăra guvernamentală. Legea comună incă nu’i promulga­tă, și deja o luptă inverșunată s’a incins pentru ocuparea postului de primar. Sunt aci 16 candidați conservatori: V. Pogor, V. Sculy, Al. C. Cuza, N. Ceaur Aslan, Gr. Cogălniceanu, Că­pitan Mavrodi, Eugeniu Ionescu, Ab­­gar Buici­u, Dr. Philipescu, Sturza Scheia, Bradea, Ghițescu, etc. etc. Fie­care șef de bandă are partiza­­nii sei convinși, fie­care ’și are titlu­rile sale. Marți a avut loc la cc. Iancu Ven­tura sfatul decisiv in care s’a hotă­rât primarul. Sculy Primar I Cc. Vasilică Sculy a fost de astă­­dată, fericitul muritor căruia s’a hără­zit primăria de Iași, cu consimțimăntul chiar al junimiștilor. Eugeniu­ Prim. Eugeniu Ionescu s’a declarat mul­țumit, dacâ’și vede realisat visul seu de aur, apoteosa vieței sale politice , numirea sa de primn ajutor (intoc­­mai ca și Lipan). Toți cei­l­alți candidați sunt furi­oși și au declarat pe față că nu vor­­ vota lista guvernamentală. Ruptura De altă parte, putem afirma in mo­dul cel mai cert că d. Gr. Cogalni­­ceanu, cu numeroșii sei amici, vor pu­ne o listă conservatoare deosebită, cu Gr. Cogălniceanu in frunte. D. Cogălniceanu a declarat, in mod hotărât, că nu va ceda nimănui locul de primar. El crede că 25 ani de serviciile cele mai des interesate date causei conservatoare, merită cel pu­țin această compensare onorifică. Huiban și Cogălniceanu in oposiție D. A. D. Huiban, cu epitropia, va susținea lista d-lui Cogălniceanu. Atitudinea d-lui Cogălniceanu și a prietinilor sei pare foarte hotă­râ rată. Ei se rădică mai cu samă cu putere in contra a ceia ce numesc Era Grecilor. Afirmă ca le e de ajuns la prefec­tură ciocul lui Ventura, pentru a mai avea la primărie barba in evantaii a lui Sculy. Nu voesc nici in ruptul capului să audă de lista guvernamenta­lă pe care­ o botează de cosmopolită, greco -armano ungaro -jidovească. Plecarea prefectului Prefectul, zăpăcit, a plecat la Bu­curești, căutând o nouă chichiță, căci­­ toate trucurile sale sunt astă­zi epui­­zate. Administrația pură e consterna­tă și nu știe unde să deie cu capul. Se zice Scepticii afirmă că presentarea lui Sculy, ca viitor primar,de­și primită oficial de amândouă grupurile din lo­calitate, nu e serioasă, cc. Iancu lu­crând pe sub mână pentru acceptarea acestui post de cătră cumnatul seu Sturza-Șcheia. Se știe că pentru mo­ment, amândoi acești eminenți băr­bați de Stat sunt certați, tocmai din causa refuzului lui Sturza-Șcheia de a primi candidatura la primărie. Cc. Iancu lucrează din răsputeri pentru a face să se respingă candi­datura lui Sturza Șcheia ca guverna­tor al bancei agricole, pentru a’l sili ast­fel să rămăe ca primar in expec­tativă Mâne vom da amănunte nouă. Hip. Hip. ----------------­ ---------­ EVENIMENTUL Statutele cercului Pă­­curărenilor. Prin stăruințele lui cc. Sandu Răș­­canu s’a înființat in Iași o societate pentru sprijinirea intereselor genera­le ale dispăru­iei I. Titlul ne-ar arăta un­deajuns care­ este destinațiunea societăței. Totuși nobilii societari, cu prea nobilul pre­ședinte, au găsit de cuviință să ne explice și mai bine, printr’un capitol special,—­din broșură,—care este sco­pul acestui cerc. La aliniatul 1 din art. 1 găsim un adevăr că societatea este obligată să fee parte prin delegațiuni la înmormân­­tarea membrilor decedați Dacă n’ar fi și alte aliniate, am a­­vea tot dreptul să credem că cc. Sandu a înființat o societate de pompe fu­nebre, in care dânsul, ca președinte, ar fi antreprenorul general, un fel de Deliu sau Pincu, iar ciocii prea cu­cernicul diacon P. Vârlănescu și mult bărbosul consilierii­ Gh. Stamatopol. Societatea insă are și un scop po­litic, acela de a susține pe membrii ei la representațiunea comunală sau ju­­dețiană. Ce insamna aceasta, dacă nu că gu­vernamentalii lucrează din răsputeri pentru organizarea măhălălilor pe că­prarii. După societatea tătârășană, a­­vem acum pe cea din Păcurari, cu un președinte căruia îi este încredințată autoritatea supremă,—art. 23 din stat tute,—cu sub-șefi cunoscuți agenți e­­lectorali și membri, intre cari remar­căm directori de prefectură și func­ționari din primărie. O întreagă org­anizațiune făcută in scop politic,­­ in vederea viitoarelor alegeri, cari bat la ușă. Sufletul tu­turor acestor Întreprinderi este cu­noscutul giambaș electoral, schimban­­cul far­ă scrupule, cc. Land. Lui i s e încredințată pregătirea măhălălilor Ia­șului pentru viitoarele lupte. De ace­ia, toate aceste preparative, pentru ca la momentul deciziv legioanele de agenți să deie asaltul la urnă. Ajutarea membrilor bolnavi, — fe­rească dumnezeu !—înfrățirea genera­lă, îmbunătățirea despărțirei, etc. sunt mofturi. Scopul, adevăratul scop, ținta urma sunt alegerile. ★ Se vede ce fac guvernamentalii. Da­că nu’s indiscret ași putea să întreb, ce face opoziția in vremea aceasta! Șandor. Colegiul féranilor. Cu toate că alegerile județiene n’au o însemnătate capitală, totuși de la aceste alegeri din Buzeu, guvernul conservator se poate ușor convinge că căderea rușinoasă îl a­șteaptă în a­­legerile generale. Cu toate ingerințele cele mai murdare, cu toate că pre­fectul a dat ordin armatei să defileze pe strade, pentru a băga spaimă și teroare in cetățeni, lista liberală a e­­șit triumfătoare și la colegiul al S-lea. Acest fapt are însă o deosebită in­­semnătate. Se știe, în adever, că co­legiul al 3-lea e mai în­tot­deauna în mările guvernului. Aci guvernul, prin amenințări, știe în­tot­deauna să­­-și creeze o majoritate, și bieții săteni, înfricoșați și îngroziți, merg orbește la vot, duși pe c­iprării de sbirii po­liției. De astă dată însă săteanul a înfruntat totul, și amenințarea și tor­tura, pentru a nu’și aminti de­cât că venit momentul, pentru ca la rîndul seu să respundă regimului de tot zeul ce i l’a făcut. E o poliță pe care săteanul român o datorește regimului nefast, care în contra voinței poporului, deține des­tinele sale. Și fie siguri guvernanții noștri, că ziua resplatei a sosit Și, ca la Buzeu, ori­unde se vor prezintă, ei vor că­dea sdrobiți sub disprețul și ura să­teanului român. rus. O încercare de psih­olfie. Când «Lupta» — organ democrat radical—se epuizează in­ descrierea în­grozitoarelor amănunte despre «lup­tele­ cu contrabandiști», sau face niște aspre reproșuri liberalilor, sau sub forma de «independență» propune­ so­­luțiuni în unele chestiuni,, cari cu­ ra­dicalismul se potrivesc ca inca in pe­rete. Astfel, in unul din mimerile sale, ocupându-se de greva ofițerilor supe­ i­riori,­ organul democrat-radical cere ț aspre măsuri pentru a reaminti aces­­­­tor ofițeri consciința datoriei lor. — 1j Aceasta a propus ca macar­m­ul să­­­ primească «ministeriul de­ resboiu» , sub Lascar Catargiu.— ț Ce-i drept, «Lupta» nu ne spune cari sa fie acele măsuri severe­­, con­silii de disciplină, degradarea, pedepsa, cu­ moarte, le lasă cu­ totul la aprob­a­­rea guvernului. Lumea înmărmurită însă,, se’ntreb­z­i cum se face, că «Lupta»- și numai ea, nu’­și poate explica cansele- cari au provocat această grevă, precum și ce e de făcut pentru a remedia acest zeu. Se poate oare ca organul radical să nu știe că în armată, s’a introdus un­­ sistem de favoritism desgustător, că Julie­ta Belle a produs în armată o adevărată anarh­ie,, și că cc. Lascar e cu desăvârșire neputincios de a re­media răul. Mai mult, că față cu sta­rea în armată și in urma încurcături­lor produse prin demisiunea ofițerilor de rezervă, e cât se poate de natural faptul că se găsește cu greu «un o­­fițer» care să primească portofoliul de răsboi. Și iarăși foarte natural și lo­gic se impune și leacul. Trebue ca guvernul, care a produs această stare de perturbare, care e cu totul com­promis în ochii soldaților, care s’a a­­rătat și se arată incapabil de a reme­dia zeul, trebue ca acest guvern să se ducă, pentru ca un altul, dând sa­­tisfacțiune dreptelor nemulțumiri ale armatei, să restabilească ordinea. Cum dar se face că toată lumea le știe aceste, numai «Lupta» nu? Răs­punsul la aceasta ni-ar putea da nu­mai un studiu psih­ologic și nu pu­tem de­cât recomanda specialiștilor studiul: influența «anunciurilor epi­­tropicești» asupra unui ziar democrat­­radical, Glou. Cronica Zilei. Prin un decret regal s’a hotă­rât a se acorda căpitanului Theo­­dorovici Constantin, fost in arma cavaleriei și reformat prin inal­tul decret No. 1777 din 1894, pentru infirmități incurabile, pensiune de lei 149, bani 27 pe o lună, cu începere de la 1 maiu, 1894, pentru 20 ani de serviciu. Astăzi, vineri 10 iunie, curtea cu juri va judeca pe Alecu Căra­re și Maria Maxim Doinita, pen­tru tăinuire. Rechizitoriul va fi pronunțat de d-nu Manu, prim procuror, iar apararea va fi sus­ținută de d-na A. A. Bădarău. Eri, curtea de Apel secția I a primit apelul comunei Galați, con­­demnând pe Gh. Telega și Iorda­­che Brudin a­flați comunei Ga­lați sume de 28.477 lei daune, provenite din faptul de complici­tate a acestora, ca funcționari va­mali, la introducerea frauduloasă in Galați de mari cantități de spirt de cătra vestitul V. Șvabb. Ni se spune ca Prutul a inun­dat până la Vlador­i­a. In județele Dorohoiu și Boto­șani locuri întinse, acoperite cu semănături și fănețe sunt acope­rite sub apă, așă că recolta de pe ele e cu desăvârșire perdută. — STILI ȘCOLA RE. CSRCursuri.— Examene. — Cursuri libere. — Localuri noi. — Numiri. — Concursuri La 15 iuniu viitoriu se va ținea la universitatea din Iași concurs pentru ocuparea catedrelor de l. română de la liceele din Botoșani și Ploiești și de la gimnaziul din Tărgoviștea. Candidații înscriși până acuma sunt d-nii N. Apostol,­ R. Ionașcu, C. Rizu și C. Iacobii. * Astăzi la 2 oare primul oral la con­cursul pentru catedrele de istorie. Subiectul: N­ichelim și Ludovic al XIII. ★ Mone sară al II-lea și ultimul oral. Duminică 22 iunie au loc la liceul nou de domnișoare de sub direcțiunea d-rei Cali Varlam următoarele exa­mene : cl. I și II geografia ; cl. III și IV matematica ; cl. V limba franceză și croitul ; cl. VI științele. Examenele se țin de la 8­ li­vre a.m. și de la 2—5 ore p.m. Cursuri libere. Ni se comunică că dl. căpitan dr. C. Miclescu, oculist, a obținut autori­­zațiunea consiliului facultății de me­­dicină pentru a ține un curs liber de oftalmologie. Cu începerea viitorului an școlar dl. dr. Miclescu va inaugura acest curs. Localuri noi. In ziua de 15 iulie viitor, se va ți­ne la ministerul instrucției licitație pentru construirea halelor de gim­nastică de la gimnazile din Fălticeni, P.­Neamțu, Caracal și Vaslui. Numiri. D. ministru al instrucțiunei publice a numit pe d. Dinicu, profesor la con­servatorul de musică și declamațiune din Bucureși, inspector pentru musi­­că la scoalele secundare de băeți și fete, cu remunerariu anual de 2.000 lei. Direcțiunea generală a telegra­felor și poștelor face cunoscut că, in urma unor noi disposițiuni, mandatele poștale pentru străină­tate trebue sa aibă suma ce se trimite scrisă in moneda fetei de destinația, iar nu in lei și bani ca pană acum. Astă­zi, joi 9 iunie, are loc la Grădina Tivoli, a 3-a represen­­tație dată de trupa franceză. Se vor juca operetele Le célèbre Aer­­­ geot și la Chanson de Fortunio. In antracte Concert, dat de d-rele Noely‘ Constance și Bonis, și de d-nii Reboul, Burgat, Ferand etc. Bogatul spectacol, nu ne în­doim, va atrage un public nu­meros. $ mm ;* m­am» mm Qkmm­mm Petreceri locale la fie­care seară o orchestră cisila la beră­ria Zimbru, foasta Mall, strada Păcurari. Gră­dina din nou aranjată, splendot ilumin­ ti in fie­care joie și duminică musica militară.

Next