Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)

1894-06-25 / nr. 409

I ANUL II—No. 409 ÜN Nüu­l 10 BANI Director politic G. A.SGORȚESCU. ÎAÎ Abonamentul: Pe an......................t . . . . . Lei 24—­­ U Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte > Y ■> Pentru străinătate se adaugă portu­­ |a­­ Inserțiuni, Reclame și Anunciuri . Pe pagina I linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. I­­ III 50 b, pag. IV linia garm­ond 25 b. REDACȚIA: la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Bro. S4. Pentru inser­ții și reclame redacția nu respunde: Í ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. Abonamente de vilegiatură Administrația «Evenimentului­» perntru a face o înlesnire ci­titorilor sei, primește: abso­­namente de wis­c­graftură cu următoarele prețuri d in țară pentru o lună... lei 3. » 15 zile.... » 1.50 in străinătate pentru o lună.... lei 4. 50 « 15 zile,.... « 2. 25 Ori-ce cereri de asemenea acostamente freb­uesc a fi în­tovărășite de costul lor în timbre sau mandata poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute prîntr’o cartă poștală. Am făgăduit in numărul nostru de ori că vom da amănunte, cu acte in mână, despre o potlogărie sevărșită de corectul nostru mi­nistru de instrucțiune publice, d. Tak­le Ionescu. Ne ținem de cuvînt. Se știe că sub ministeriele d-lui Dimitrie Sturze, la instrucțiune publică, in anul 1885 s’a înfiin­țat o comisiune cu însărcinare de­­ a verifica cărțile didactice apte pentru acest scop. Această comi­siune, după o lungă cercetare a declarat care sunt cărțile proprii pentru invățămîntul public și care sunt cărțile rase, periculoase, cu desăvârșire impropri pentru a­­cest scop. Monitorul oficial a publicat a­­ceastă listă la finele anului 1886 sub 170, sau 198. Vom publica mane numerul exact. De altmintrelea trebue se re­cunoaștem că cea mai mare parte din aceste cărți esecutate de co­misiunea ministeriului instrucțiu­­nei publice din 1885 fusese de mult osindite de opinia publică, deșteptată de criticele drepte a­­părute in Contemporanul. t ă Intre cărțile esecutate de aceas­ca misiune se găseau in pri­mul loc faimoasele cărți a lui B. Neaneanu, publicate in editura Soccec, sub titlu de : Studii de științi naturale și fisice. Contemporanul din Iulie 1881 făcuse legendară această carte, una din cărțile didactice cele mai pros­te, cu greșeli mai grosolane, cu erezii de științe scandaloase. «l Eclipsele inelare de lună» fă­cuse celebre cunoștințele cosmo­­grafice a profesorului Naneanu pre­cum și «Calul rătăcit intre pa­ciderme»], arată valoarea zoologis­­tului. Ce să mai zicem de «maiul» și de «rărunchii», cari—ne a­­firmă d-nu Neaneanu—servescu la mistuire, de teoria «Curcubeu­lui­» (pag. 131), de «paserile cu dinți» găsite de eminentul savant (pag. 137), de « Arsenicul metal», de «descrierea insectelor» etc. etc. A cita toate enormitatele ce se găsesc in această carte, ar fi lu­cru plictisitor. E destul de a cita numele de Naneanu, pentru a ști că e sinonim cu ignoranță crasă, de imbecilitate. Când comisiunea de la 1885 a declarat rele și netrebnice cărțile d-lui B. Neaneanu, ea n’a făcut de­cât a înregistra verdictul dat de mult de Întregul corp profe­soral, de întreaga lume didactica. Această carte declarată impro­­prie de comisiunea instrucțiunei pu­blice a fost interzisă in scoli și resultatul acestei interziceri se tra­ducea pentru editorul Socec și autorul B. Naneanu, printr-un stoc considerabil de cărți rămase ne­­văndute și care nu se mai puteau desface de­căt cu chilogramul. O carte de 3 lei și jumătate nu mai putea valora de­căt cel mult 20 bani. Era clar o pagubă enormă pen­tru autor, pagubă pe care nu pu­tea să aibă nici o speranță de a o îndrepta vreo­dată. Cu toate aceste omul nostru nu descopera. Au trecut ani de atunci și el a păstrat prețios vechiturile sale in podurile lui Soccec, zican­­du-si : că totul e posibil la D-zeu și la romăni ! Și in adevăr a trebuit să vie un Tache Ionescu la ministeriul ins­trucțiunei publice, inconjurat de un Laurean și un Dame, pentru a se vedea sfruntată nerușinare de a se trimite ca premiu la toate școlile din țară această carte mize­rabilă, ridiculizată de opinia pu­blică, veștejită de toți, esecutată de Contemporanul și de comisiu­nea de la 1885. S’au cumpărat cu prețul editu­­rei pentru 10—20.000 lei de aceste cărți netrebnice și fără de valoare 9­­5 și diferență de la 20 de bani, va­loarea reală, la 3 fr. 50, a fost impărțită intre potlogarii ministe­riului instrucțiunei publice, întrebăm pe ori­cine ce califi­cativ merită un aseminea ministru ? Nu aducem aci o acuzațiune pasionată de politician. Putem ci­ta adresele diferitelor licee și scoli din țară, unde s’a trimis această carte ca premii. Iar in ceia­ ce privește gheșeftul ce rezultă din cumpărarea și dis­tribuirea acestei cărți fără valoare nu credem să se găsească cine­va a-i lua apărarea, a încerca să-l ex­plice in mod cinstit. Faptele vorbe­sc de la sine, și strigă că ne găsim in fața unei a­­devărate pungășii. George A. Scorțescu ----------------------------------------­SILVEI­E­ STAMATIADE. Königlicher Rumänischer Konsul in Czernowitz. La Paris, ne spune Sion de la Bacău, era secretarul unui Conte de Vrana. In Cernăuți e „Königlicher Rumänischer Konsul.“ D. Laho­­vary a descoperit in el un mare și șiret di­plomat. De alt­fel și fisicul trădează calitățile sale. Pe căt de scurt, pe atăt de rotund, mus­­teți negre ateniane, ochi ageri, cu unul la slă­nină și cu altul la făină. Organizează recepții diplomatice la zile mari și invită băeții romăni de pe la gimnazii și școala reală. Când apare vre-un „fericit eveniment“ la noi, scoate trico­lorul. Cu Românii nu poate să facă diploma­ție, de aceia fuge de ei cu dracul de tămâie. Cu jidanii cari vin la pașapoarte are de furcă și le explică pe franțuzește ca să aducă la „K. K. autoritățile de la austriaca“ atestate vizate de „K.K. Bezirks­hauptm­an,“ că nu e hoț. Alt­fel nu dă pașaport. O singură dată a ținut să se arate diplomat față cu George Sion și’și - a găsit beleaua iu .,Romănul“. Telegrafic a im­plorat „Timpul“ sa’l apere. Semne particulare : De la 7—8 seara cetește in balconul consulatului, in admirațiunea tre­cătorilor, pagina IV-a din „I­ndépendance­“ von TANASĂ, ționari de ai creditului urban, pentru culegerea procurilor. Am azista parecă la o alegere de cameră, pentru colegiul al treilea, cu singura deosebire că aici nu primarii și agenții ad­ministrației fac ingerințele, ci funcționarii creditului din Iași și oamenii lui Sturza Șcheianu. Toate aceste opinteli și neru­șinate presiuni le face guvernul in scopul de a transforma banca agricolă intr’o citadelă conserva­toare, împănată de sus până jos cu creaturile sale. Ea va fi cu atăt mai puternică, mai inex­pugnabilă, cu căt averea pro­prietarilor de pământ va fi in minele ei. Prin ea se vor exer­cita presiuni asupra celor cari se vor arăta indocili și se vor păstri favoriții, banca având dreptul, după lege, de a vinde moșiile amanetate. Ne putem închipui, de pe a­­cuma, persecuțiile ce se vor face. «Votul sau te vând» și proprie­tariul, căruia i se va pune ast­fel sala in coastă, va trebui să se execute. Dar dracului ideile și principiile, când este vorba de existenta ta proprie. Avea până acuma guvernul funcționarii statului. A ingenun­­chiat dăunăzi pe profesorii cur­sului primar și clerul, l­emăse­­seră proprietarii, astăzi îi va ținea in mână și pe aceștia cu banca agricolă ! F­I3S O potlogărie la ministerul instrucțiunei publice, Guvernatorul Băncei Agricole La 3 iuliu viitoriu acționarii băncei agricole sunt convocați pentru tllegerea consiliului de administrație, și a guvernatorului. Se știe că persoana dezignată pentru acest inait post este dl. Sturza Șcheianu, actual director al creditului urban din Iași. Toate măsurile au fost luate, pentru ca candidatura sa să fie asigurată Agenți siguri colindă orașul pentru a culege procurile subscriitorilor, in vederea alege­­rei.Cei care se arată read­­itranți, sunt amenințați, mulți din ei a­­vănd amanetate casele la credit. Același lucru se petrece și in alte orașe, ca in Vaslui, Bârlad, Huși, unde au fost trimiși fune­ SÂMBĂTĂ 25 IUNIE 1894 ----------------------------------------------------------------------------------------------—■ Alegerile in Serbia La alegerile comunale ce vor avea loc in curând, liberalii, in manifestul lor, spun că se abțin de la luptă. Ra­dicalii nu s’au pronunțat incă. In unele provincii din Serbia s’a ivit o nouă sectă religioasă, sub con­ducerea unui anume Ristic, fost cân­tăreț de biserică. Ristic meditează azi, in temniță asupra deșertăciunei din lumea asta. .II-II­.R Iute, colonie. Am intrat ieri în acea sală a curței care se chiamă «comitetul permanent». Să vă descriu acea sală ? Inchipuiți-vă o odaie spațioasă plină de scriitori, de acei scriitori cari sunt seci ca con­tul unui neguțitor și brutali ca por­tăreți Se scrie la dreapta, se scrie la stînga, iar într’un colț pierdut o su­medenie de evrei scriu din stînga la drepta. ]n mijlocul acestei lumi unde se scrie, am zărit un «demi-vieillard»

Next