Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)
1894-07-22 / nr. 429
ANUL II—No. 429 REDACȚIA la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Mo. 54. Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Goiia No. 54. UN NEMI 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR GOTIDIÄ Director politic G. A. SGORȚESGU. T ,■;*t**?s ><? S»* < ~ 'jpzX\ * =«P ’ l Ü 7 <37 ‘7 ^ »T Abonamentul: Pe an....................t^î*4_ 1 Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentutftțmai de*' ^ jt '} Pentru străinătate se adaugă porta. X Inserțiuni, Reclame și Anunciuri :A_^ V; Pe pagina 1 linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. '. iii 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. VINERI 22 IULIE 1894 FALIMENTUL A ajuns fenomenala starea de destrăbălare a comunelor și județelor noastre, sub guvernul conservator. Pretutindenea, de la un capăt al țerei la celălalt, desfrîul și risipa domnesc. Rari orașe in țara romanească a căror instrație comunală să fi dat admidovezi de capacitate. Dacă n’am considera decat lașul, incă am aveam de ajuns de numeroase exemple izbitoare de dăunătoare neingrijire și incapacitate. Se pare că e un făcut cu comunele și județele noastre. Nu era destul că noile legi ale premierului M. Sale le lovesc fara milă, sfarmăndu-le orice urma de autonomie și luăndu-le orice inițiativă. Au fost apoi date pe mana unor gheșeflari ordinari, oameni fără scrupule, cari au pus mai presus interesele lor personale și ale gaștei lor, de nevoile publice, de bunăstarea concetățenilor lor. Și să nu ni se spuie că nu vina guvernului, dacă primarii cu consiliile lor comunale nu’și împlinesc datoria, ori risipesc banul public , că’l acuzăm zadarnic. Aici nu e vorba de cazuri izolate. E un sistem, corupțiunea s’a intins in toată țara cu foarte puține excepții. lata o pildă elocventă. Comuna Buzeu are deocamdata trei sechestre : I. sechestrul pus de soc. de basalt pentru neplata ratelor după contract; II. sechestrul pus de ministerul de resbel pentru subvenția ce-i datorează primăria ca să intreție serviciul de pompieri. 1 III. sechestrul pus de casa de depuneri pentru plata anuităților datorite de primărie pentru sumele împrumutate de la acea casă. Mai voziți o altă? Luați Babladul unde insuși adepții regimului sunt desgustați de cele ce se petrec la primărie. Un analfabet, pus in fruntea orașului risipește in inepțit averea comunei. Priviți hoțiile din Brăila, găsiți in fiecare zi coloane intregi in ziarele din localitate de matrapaz locurile primăriului si a ciracilor sei. Complectați acum seria puneți vârful piramidei cu primăria capitalei și veți face o ideie de ce vrea să zică administrația comunală in țara romanească. Faptele sunt ingrijitoare, nu sunt cazuri izolate, pentru ca să se poată spune că o îndreptare e lesne. Avem în fata noastră falimentul comunei lor și județelor ruina lor complectă inglobarea lor in datorii pană in gat. Pe unele locuri gheșeiturile celor din frunte, pe aiurea nedestoinicia și stupiditatea lor au adus această stare de lucruri. Vor trebui ani intregi de muncă uriașa pentru îndreptarea acestor rele, vor munci generațiile viitoare pentru a plăti inepțiile și jafurile actualilor administratori. De toate acestea insă nu putem face respunzătorîu de cat pe guvern care a tolerat si patronat hoțiile, care nu a vroit să ție samă de opinia publică, alarmată, de centrele cetățenilor îngrijiți și speriați. Dînsul este marele culpabil, căci dacă nu’l putem acuza pentru greșelile unui funcționar neconștiincios, îl putem insă trage la răspundere pentru menținerea lui. Și aceasta a fost atitudinea guvernului față cu actualii administratori. Falimentul comunelor și celor noastre însă va aduce judefalimentul țerei. Cum vroiți ca statul să prospereze, că nic comunele stau atat de prost, când individul este atât de serac ? Fericirea și bogăția statului nu poate veni decât de la buna starea individuală, la noi insă țeranul moare de foame ori de papagră iar comunele fac faliment. In asemenea condiții se înțălege că falimentul trebue să bată la ușă. Și bate, pentru că pe drumul acesta a apucat țara. Se prăvalean prăpastia pe care i-au săpat-o neghiobia și neputința ciocoiască. A rămas numai să-i sune darabana! Popescu. SILVE IE LOULQU. Ultima «piatră de argint» a muzeului din strada Lăpușneanu. Frumoasă nu numai ca visul unei nopți de vară, dar incă ca acele mostre de fantasie, adorate de dame. O vedeți mai totdeauna stând pe pragul ușei și privind, cu frumoșii ei ochi, lumea care trece. Loulou nu ie numai tipul fetei frumoase, ciînsa ie și tipul pasionatei,vecinie revense. Are multe cunoștiinți in lumea mare, in sexul opus clientelei iei. De cate ori trec pe la fereastra ei, îmi aruncă priviri, care se pot traduce cu «pe cînd silueta mea?» A călătorit mult, a fost, zice-se, și dincolo de «marele iaz», la Chicago, de unde a revenit, cu impresiuni puerile, dar mai frumoasă decât era. In general Loulou ie o divină fecioară, o frumuseță care ocupă un loc respectabil, în catalogul mostrelor inșane. Semne particulare . Te taie cu ochii iei, negri ca cerneala. Fecior. Alegerile comunale. Un ziar oficios din capitala anunță că : Alegerile comunale se vor face la 2 Septembre. Regele nu va fi in țară in timpul alegerilor. Partizanii guvernului au și început sa se adune pentru a se consfătui asupra candidaților pe cari-i vor susține pentru viitorul consiliu comunal. Aceasta e caracteristic. Regele nu va fi in țară, care va să zică g.vernul va avea mâna liberă să faca ce-i place și pentru ca să nu-i mai ajunga la ureche plângerile contra mișeliilor ce se vor comite, m. sa va sta in streinătate. Ce-i pasa, dacă țara sufere guvernul să-i reusască ! Vom ști noi insă să-l punem in cunoștință de toate la reîntoarcere și ca să nu uite așa de grabă cummrr’ Pops. ["mrrrr mn Provinciale. Am reprodus epistola primatului cătră cetățenii capitalei, epistolă scrisă apropo de secetă. Astăzi reproducem, după un palid ziar din provincie, următoarea notiță, scrisă tot apropos de lipsa de ploi: Mai mulți comercianți din orașul nostru, vezând că seceta se prelungește, s’au dus la monastirea Adam și stăruind pe lângă maica Stanița, au adus Sfânta în oraș duminică 17 iulie curent, oarele 6 sara. In sunetul clopotelor mai tot orașul cu clerul in frunte a eșit spre intimpinarea sfintei icoane făcătoare de minuni, pe care au depus-o in biserica catedrală Domnească, unde s'au făcut rugăciuni, iar sara preveghere, Blanzy. PUNGĂȘIILE de la Mănăstirea Varatic. Denunțăm in mod formal ministrului instrucțiunei publice, pungășiile ce mai bine de 20 ani sunt sevărșite la mănăstirea Varcdlic de cătră Maica Economă V. Pribaga. Această Maică, a căreia conduită scandaloaseiin tinerețe este cunoscută de Moldova întreagă, atunci când călare urmări flăcăii din sat, a adus in conducerea economatului din mănăstirea Varatic obiceiurile haiducești din viața sa privată. Pentru a arăta furăturele comise de această Maică, vom cita un singur exemplu. Mănăstirea Varatic posedă de mai bine de 20 ani un tamazlâc de 20 vaci cu viței. Ei bine, in acest timp, acest tamazlc n’a mai progresat, ci a rămas tot staționar, nici o vacă n’a mai fătat. Insă de notorietate publică este cunoscut, că in fiecare an neguțitorii au cumpărat junei și gonitori de la mănăstirea Varatic, întrebăm cine le-a vândut și cine a încasat banii acestor vânzuri ? Maica Pribaga, ca econoamă al unui stabiliment public, o funcționară a statului și faptele comise de densa cad sub prescripțiunile legei penale. Cerem dar intervenirea parchetului, precum și o anchetă financiară minuțioasă, care să constate malversațiunile sevărșite de densa. Trebue ca culpabilii să-și primească pedeapsa, potcapul de călugăriță nefiind menit de a ocroti pungășiile și de a scuti de temniță pe cei culpabili de malversațiuni. Denunțul ce-l facem aci este formal, îl adresăm atât ministrului cultelor, mitropolitului Moldovei, cât și parchetului. Cerem o anchetă severă și pedepsirea exemplară a acestei maice pungașe, faptele relatate de noi fiind perfect exacte. Gh. A. Scorțescu, prrnnt roiiurKTrKTrrrrtXTriPirrTrr Fa ceva înalt area sfinte! S’a încheiat. Nu plouă și pace! In luna trecută prea ne indăgise ploile, in luna aceasta ne coacem, au facat izvoarele și pronia cerească nu se milostivește să ne ude rnac,tipăt de căt. Dumnezeu desigur s’a hotărît să ne pedepsească pentru răutățile nóstre cu foc și pară. De-a mai ținea mult că din aceasta ne ducem cu toții dracului. Ca să ne mai remână căteva zile de trăit, rog pe I. P. S. La mitropolitul Moldovei și a Sucevei se intervină pe lângă scaunul ceresc, poate va avea mai multă trecere decât noi păcătoșii. Iar de cumva nu-i tocmai in buni termeni cu dumnezeirea, să scoată vre-o sfântă de undeva. Să aducă pe cea de a Fiorești, facătoarea de minimi, care lăcrămează de jele când vede botățiie omenești, ori pe sfânta Chiri,tchița de la Roman. Fă ceva înalt prea sfinte, că-i rău de noi ! Gavrilaș. De la Varatic la Mănăstirea Neamț5 ■ Plecarea In zorii zilei, la poarta mănăstire, sosiră 2 care, cu câte 4 boi, unul sub conducerea lui Vasile Parlaciu, întovărășit de Ion Sinău, iar celălalt avea de căpitani pe Hieronima Ghiocel și Neculai Haiducii. Proviziile erau grămădite : cognacul se intălnea cu bătrânul Gotnar și vigurosul Nicorești. Puii fripți dădeau o mană frățească cu mușchii, racii s "i