Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-07-22 / nr. 429

ANUL II—No. 429 REDACȚIA la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Mo. 54. Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Goiia No. 54. UN NEMI 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR GOTIDIÄ Director politic G. A. SGORȚESGU. T ,■;*t**?s ><? S»* < ~ 'jpzX\ * =«P ’ l Ü 7 <37 ‘7 ^ »T Abonamentul: Pe an....................t^î*4_ 1 Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentutftțm­ai d­e*' ^ jt '} Pentru străinătate se adaugă porta. X Inserțiuni, Reclame și Anunciuri :A_^ V; Pe pagina 1 linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. '. iii 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. VINERI 22 IULIE 1894 FALIMENTUL A ajuns fenomenala starea de destrăbălare a comunelor și jude­țelor noastre, sub guvernul con­servator. Pretutindenea, de la un capăt al țerei la celălalt, desfrîul și risipa domnesc. Rari orașe in țara romanească a căror instrație comunală să fi dat admi­do­vezi de capacitate. Dacă n’am con­sidera de­cat lașul, incă am a­­vea­m­ de ajuns de numeroase e­­xemple izbitoare de dăunătoare ne­­ingrijire și incapacitate. Se pare că e un făcut cu co­munele și județele noastre. Nu era destul că noile legi ale pre­mierului M. Sale le lovesc fara milă, sfarmăndu-le ori­ce urma de autonomie și luăndu-le ori­ce inițiativă. Au fost apoi date pe mana unor gheșeflari ordinari, oameni fără scrupule, cari au pus mai pre­sus interesele lor perso­nale și ale gaștei lor, de nevoile publice, de bună­starea concetă­țenilor lor. Și să nu ni se spuie că nu vina guvernului, dacă primarii cu­­ consiliile lor comunale nu’și îm­plinesc datoria, ori risipesc banul public , că’l acuzăm zadarnic. Aici nu e vorba de cazuri izolate. E un sistem, corupțiunea s’a intins in toată țara cu foarte puține ex­cepții. lata o pildă elocventă. Comuna Buzeu are de­o­camdata trei se­chestre : I. sechestrul pus de soc. de basalt pentru neplata ratelor după contract; II. sechestrul pus de ministe­rul de resbel pentru subvenția ce-i datorează primăria ca să intreție serviciul de pompieri. 1 III. sechestrul pus de casa de depuneri pentru plata anuităților datorite de primărie pentru su­mele împrumutate de la acea casă. Mai voziți o altă? Luați Bab­ladul unde insuși adepții regimu­lui sunt desgustați de cele ce se petrec la primărie. Un analfabet, pus in fruntea orașului risipește in inepțit averea comunei. Priviți hoțiile din Brăila, gă­siți in fie­care zi coloane intregi in ziarele din localitate de matra­paz locurile primăriului si a cira­cilor sei. Complectați acum seria puneți vârful piramidei cu primăria ca­pitalei și veți face o ideie de ce vrea să zică administrația comu­nală in țara romanească. Faptele sunt ingrijitoare, nu sunt cazuri izolate, pentru ca să se poată­­ spune că o îndreptare e lesne. Avem­­ în fata noastră falimentul comune­­i lor și județelor ruina lor complectă inglobarea lor in datorii pană in gat. Pe unele locuri gheșeiturile celor din frunte, pe aiurea nedes­­toinicia și stupiditatea lor au a­­dus această stare de lucruri. Vor trebui ani intregi de muncă uriașa pentru îndreptarea acestor rele, vor munci generațiile vii­toare pentru a plăti inepțiile și jafurile actualilor administratori. De toate acestea insă nu pu­tem face respunzătorîu de cat pe guvern care a tolerat si patronat hoțiile, care nu a vroit să ție sa­mă de opinia publică, alarmată, de centrele cetățenilor îngrijiți și speriați. Dînsul este marele cul­pabil, căci dacă nu’l putem acuza pentru greșelile unui funcționar neconștiincios, îl putem insă trage la răspundere pentru menținerea lui. Și aceasta a fost atitudinea guvernului față cu actualii admi­nistratori. Falimentul comunelor și celor noastre însă va aduce jude­fali­mentul țerei. Cum vroiți ca sta­tul să prospereze, că nic comunele stau atat­ de prost, când individul este atât de serac ? Fericirea și bogăția statului nu poate veni de­cât de la buna starea individuală, la noi insă țeranul moare de foa­me ori de papagră iar comunele fac faliment. In asemenea condiții se înțăle­­ge că falimentul trebue să bată la ușă. Și bate, pentru că pe dru­mul acesta a apucat țara. Se pră­­vale­an prăpastia pe care i-au să­pat-o neghiobia și neputința cio­coiască. A rămas numai să-i sune darabana! P­opescu. SIL­VE IE LOULQU. Ultima «piatră de argint» a muzeului din strada Lăpușneanu. Frumoasă nu numai ca vi­sul unei nopți de vară, dar incă ca acele mos­tre de fantasie, adorate de dame. O vedeți mai tot­deauna stând pe pragul ușei și privind, cu frumoșii ei ochi, lumea care trece. Loulou nu ie numai tipul fetei frumoase, ciînsa ie și tipul pasionatei,­­vecinie revense. Are multe cunoș­­tiinți in lumea mare, in sexul opus clientelei iei. De cate ori trec pe la fereastra ei, îmi a­­­runcă priviri, care se pot traduce cu «pe cînd silueta mea?» A călătorit mult, a fost, zice-se, și dincolo de «marele iaz», la Chicago, de un­de a revenit, cu im­presiuni puerile, dar mai frumoasă de­cât era. In general Loulou ie o divină fecioară, o frumuseță care ocupă un loc respectabil, în catalogul mostrelor inșane. Semne particulare . Te taie cu ochii iei, ne­gri ca cerneala. Fecior. Alegerile comunale. Un ziar oficios din capitala a­­nunță că : Alegerile comunale se vor face la 2 Septembre. Regele nu va fi in țară in timpul alegerilor. Partizanii guvernului au și început sa se adu­ne pentru a se consfătui asupra candidaților pe cari-i vor susține pentru viitorul consiliu comunal. A­ceasta e caracteristic. Regele nu va fi in țară, care va să zi­că g.­­vernul va avea mâna libe­ră să faca ce-i place și pentru ca să nu-i mai ajunga la ureche plângerile contra mișeliilor ce se vor comite, m. sa va sta in strei­­nătate. Ce-i pasa, dacă țara su­fere guvernul să-i reusască ! Vom ști noi insă să-l punem in cunoștință de toate la reîn­toarcere și ca să nu uite așa de grabă­­ cum­mrr’ Pops. ["mrrrr mn Provinciale. Am reprodus epistola primatului cătră cetă­țenii capitalei, epistolă scrisă apropo de secetă. Astăzi reproducem, după un palid ziar din provincie, următoarea notiță, scrisă tot apro­pos de lipsa de ploi: Mai mulți comercianți din orașul nostru, ve­­zând că seceta se prelungește, s’au dus la mo­­nastirea Adam și stăruind pe lângă maica Sta­­nița, au adus Sfânta în oraș duminică 17 iulie curent, oarele 6 sara. In sunetul clopotelor mai tot orașul cu cle­rul in frunte a eșit spre intimpinarea sfintei i­­coane făcătoare de minuni, pe care au depus-o in biserica catedrală Domnească, unde s'au fă­cut rugăciuni, iar sara preveghere, Blanzy. PUNGĂȘIILE de la Mănăstirea Varatic. Denunțăm in mod formal mi­nistrului instrucțiunei publice, pungășiile ce mai bine de 20 ani sunt sevărșite la mănăstirea Varcdlic de cătră Maica Economă V. Pribaga. Această Maică, a căreia con­duită scandaloasei­in tinerețe este cunoscută de Moldova întreagă, atunci când călare urmări flă­căii din sat, a adus in condu­cerea economatului din mănăs­tirea Varatic obiceiurile haidu­cești din viața sa privată. Pentru a arăta furăturele co­mise de această Maică, vom cita un singur exemplu. Mănăstirea Varatic posedă de mai bine de 20 ani un tamazlâc de 20 vaci cu viței. Ei bine, in ace­st timp, acest tamazl­c n’a mai progresat, ci a rămas tot staționar, nici o vacă n’a mai fătat. Insă de notorietate publică este cunoscut, că in fie­care an ne­­guțitorii au cumpărat junei și gonitori de la mănăstirea Va­ratic, întrebăm cine le-a vândut și cine a încasat banii acestor vân­­zuri ? Maica Pribaga, ca econoamă al unui stabiliment public, o func­ționară a statului și faptele co­mise de densa cad sub prescrip­­țiunile legei penale. Cerem dar intervenirea par­chetului, precum și o anchetă fi­nanciară minuțioasă, care să constate malversațiunile sevăr­șite de densa. Trebue ca culpabilii să-și pri­mească pedeapsa, potcapul de călugăriță n­efiind menit de a ocroti pungășiile și de a scuti de temniță pe cei culpabili de malversațiuni. Denunțul ce-l facem aci este formal, îl adresăm atât mi­nistrului cultelor, mitropolitului Moldovei, cât și parchetului. Cerem o anchetă severă și pe­depsirea exemplară a acestei mai­­ce pungașe, faptele relatate de noi fiind perfect exacte. Gh. A. Scorțescu, prrnnt­ roiiu­rKTrKTrrrrt­XTriPirrTrr Fa ceva înalt area sfinte! S’a încheiat. Nu plouă și pace! In luna trecută prea ne ind­ăgise ploile, in luna aceasta ne coacem, au facat izvoarele și pronia cerească nu se mi­­lostivește să ne ude rnac,ti­păt de căt. Dumnezeu de­sigur s’a hotărît să ne pedepsească pentru răutățile nós­­tre cu foc și pară. De-a mai ținea mult că­ din­ aceasta ne ducem cu toții dracului. Ca să ne mai re­mână căte­va zile de trăit, rog pe I. P. S. La mitropo­litul Moldovei și a­ Sucevei se inter­vină pe lângă scaunul ceresc, poate va avea mai m­ultă trecere de­cât noi păcătoșii. Iar de cumva nu-i tocmai in buni termeni cu dumnezeirea, să scoată vre-o sfântă de unde­va. Să aducă pe cea de­­ a Fiorești, facătoarea de mi­nimi, care lăcrămează de jele când vede b­otățiie omenești, ori pe sfânta Chiri,tchița de la Roman. Fă ceva înalt prea sfinte, că-i rău de noi ! Gavrilaș. De la Varatic la Mă­năstirea Neamț5 ■ Plecarea In zorii zilei, la poarta mănăstire­, sosiră 2 care, cu câte 4 boi, unul sub conducerea lui Vasile Parlaciu, înto­vărășit de Ion Sinău, iar celălalt avea de căpitani pe Hieronima Ghiocel și Neculai Haiducii. Proviziile erau grămădite : cogna­­cul se intălnea cu bătrânul Gotnar și vigurosul Nicorești. Puii fripți dădeau o mană frățească cu mușchii, racii s "i

Next