Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-08-05 / nr. 441

ANUL II—No. 441 DN NOMAR 10 BANI VINERI 5 AUGUST 1894 Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SGORȚESGU. Abonamentul: Pe an............................... Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina 1 linia garm­ond 4 fr. pe pag. II III 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. REDACȚIA la tipografia «Evenimentului» Strada Golea no. 54. Programul nostru comunal lașul, sub punctul de vedere al paragiului, este unul din orașele cele mai bine înzestrate. Concesiu­nea asfaltului a costat, ce-i drept, foarte scump, dar a fost de un mare ajutor pentru a da orașului nostru un aspect occidental și al garanta din punctul de vedere al higienei și al salubrităței publice. Din nefericire insa, numai o parte din oraș a beneficiat de a­­ceastă îmbunătățire, cea mai ma­re parte din străzi sunt astăzi incă condamnate la antideluvianul Cal­darâm, ca sistem de pavagiu. Tre­­bue să fie administrația comunală din Iași, pentru a nu’și putea da seamă căt de costitor e acest pa­vagiu, sub aparența sa de estină­­tate. Pentru a-l întreține, chiar in străzi puțin fregventate, trebue reparațiuni bisanuale, incăt un administrator bun, făcând soco­teala de cheltuelile de întreținere, se convinge că caldarâmul e in realitate de două ori mai scump. Diferența de prețiu intre cal­darâm și pavagiul cubic, que­­nast, Tarcău, sau piatră de Dobro­­gia, este aproximativ de 8—I­ franci la metrul patrat. Dar a­­ceastă diferență este compensată prin durata pavagiului cubic, care poate resista aproape fără repa­rațiuni doi și chiar trei ani. Este de datoria unei bune ad­­ministrațiuni comunale, de a în­locui cât mai curând pavagiul an­­tideluvian de astăzi, cel puțin in străzile principale precum strada Romană, Păcurari, prin pavagiul cubic, Sărărie etc. Caldărămul cu care sunt astăzi pavate aceste străzi, ar putea servi pentru pa­­varea mahalalelor îndepărtate, as­­astăzi cu desăvârșire părăsite. Fermele modele lașul, ca toate orașele din Ro­mânia, posedă pe lângă popula­­țiunea sa citadină, o numeroasă populațiune rurală, toți oamenii muncitori de pământ, cari trăesc din agricultură și cari posed un număr însemnat de vite. Este o datorie pentru comună de a nu neglija interesele acestei însemnate părți a populațiunei sa­le. Cu o mică cheltuială s’ar pu­tea înființa pe terenul moșiilor co­munale, 2—3 ferme model, un­de locuitorii ar găsi cu îndemâna­re, in schimbul unei mici taxe, buhai, berbeci si harmasari de rasă pentru reproducerea vitelor lor. Suntem siguri că aceste ferme, sub o administrațiune onestă și inteligentă, ar subveni singure la cheltuelile lor. Rezultatul insă ce l’ar da fer­mele modele pentru îmbunătățirea sistematică a vitelor locuitorilor din suburbii ar fi imens. Bulevardurile Ori­cine vine in Iași, este lovit de starea cotigită a stradelor sale. Acest zeu, precum Tara arătat in­tr’un precedent articol, e datorit faptului că nu posedăm incă un plan complect de aliniarea al o­­rașului. Lărgimea și aliniarea stră­zilor unui oraș nu sunt necesare numai pentru înfrumusețarea sa, ci sunt cerute in mod imperios de știință pentru salubrietatea și higiena publică. Bulevardurile plantate de co­paci, care să transforme aerul vi­ciat din strade, sunt necesare ori­cărui oraș cu tendinți de progres din punctul de vedere al higienei. N’avem de căt a arunca o o­­ch­ire pe harta lașului, pentru a vedea cu câtă înlesnire am putea croi trei bulevarde, care ar trans­forma cu desăvărșire aspectul o­­rașului nostru, aducând pretutin­deni lumina, aerul, și ventilația. Primul bulevard se poate cu înlesnire trasa, fără multe cheltu­­eli, prelungind strada Carol până in strada Moțoc și sf. Andreiu, pe din dosul casei Valter, tăind prin acest nămol de infecțiuni, cari compun aglomerația fără numeai caselor mizerabile, deservite prin­­tr’un șir de ogrăzi nepavate, intre penitenciar și casele Caufman, Wal­ter etc. Este Înspăimântător de a vedea pericolul ce aduce pentru sănăta­tea întregului oraș mizerabila a­­glomerație îărâi nume din această parte a orașului, nestrăbătută de nici o stradă, de nici­ o stradelă. Primăria din Iași poate perfect de bine expropria pe o bază de 70 —100 metri adâncime, toate a­­ceste bordeie, cari n’au azi aproa­pe nici o valoare. Defalcând din acest teren acei 30 de metri ne­cesari pentru bulevard îi remăne de vânzare de o parte și de altă a stradei câte 35 de metri adânci­me teren, care prin faptul bule­vardului, va câștiga de 30 ori va­loarea primitivă. Această diferență de valoare, încasată de casa comunală, va fr­ec­peri cheltuelile necesit­­re prin crearea bulevardului. Ne am intins asupra acestui punct, pentru că fie­care cunoaș­te locul, și astfel iși poate da sea­mă cu câtă ușurință s’ar putea e­­fectua o lucrare, care n’ar avea numai de scop înfrumusețarea o­­rașului, dar care ar fi de un pu­ternic ajutor pentru salubritatea și higiena publică. George A. Scorțescu In joc de siluetă DECRET. Am spus-o de mult: cea mai frumoasă zi a vieței mele va fi aceea, când voi citi și eu in «Evenimentul» : redactorul nostru a plecat la băi. Sî dorim călătorie sprincenată. Această zi, a sosit în fine. Cu acceleratul de mani plec. Trenul va cărăbări repede, repede osemintele mele, cari au nevoe de puțin răgaz, după o luptă de un an cu tipuri de ambele sex. Dar plecarea mea nu poate lasa gazeta vă­duvă de siluete, de această rubricii, care ori ce s’ar spune, ie gustată bine de lectori. Iată pentru ce am autorizat pe prietinul Fo­dor să îngrijească, în lipsa mea, de siluete. Ii dau deplină putere să fie crud cu omeni­rea, să execute ce merită a fi executat și să lau­de tot ce are ochi frumoși și per mătăsos. La toți de față sănătate și Kelemet. Nr. 1' ’ KIX. Dat în castelul «Thierer­» ----------------------------------------­ Stmajulcupic. De aceea rog pe confrații oficioși să bine­­voiască a fi mai puțin guvernamentali in bu­letinele asupra holerei. Iaste ori nu iaste? La astă Întrebare să res­pundeți adevărat, absolut adevărat. Așa să vă ajute d-zeu ! Blanzy. Alegeri noi in Bulgaria. Decretul pentru disolvarea Sobra­­niei este deja gata și va fi peste câ­­te­va zile semnat de prințul Ferdi­nand. Noile alegeri vor avea loc la 11 septembrie viitor. rrrryy.rrrTirii^w^nrrrry?0­yrr Provinciale. Iaste ori nu i­a­s­t­e. «Am onoarea a ve întreba dacă știrile cu privire la lățirea holerei, sunt adevărate ori ba ? «Un cetitor regulat al «Evenimentului», ne pune această Întrebare și așteaptă un respuns urgent, în numărul cel mai apropiat a onor­ nostru ziar, la poșta Administrației. Trebue prin urmare să cerem administrației detaliile cuvenite: Iaste ori nu iaste ? Ziarele guvernamentale a căror stăpâni manuesc acest teribil flagel sunt echivoace in această chestie. In adevăr, ciuma aceasta dispare cu cursive în ediția I a ziarelor «cari stau bine» pentru a reapărea cu compacte în ediția II. Azi s’a stins, mani reinvie, ieri a fost stă­tătoare, astăzi s'a intins.—Ce ve jucați cu ho­lera, lre ? HOLE­R­­A. Informația noastră de ieri, cu privire la izbucnirea holerei in Basarabia, se confirmă. Epidemia a izbucnit in trei localități, după cum află «Tim­­­pul», la Botin, și in comunele Lepanos și Pargovici. La Botin s’au constatat pănă acuma. 14 cașuri, din care opt letale. Aseminea 12 case­i letale din diferitele sate de pe malul Pru­tului. Guvernatorul provinciei a fă­cut cunoscut, in mod oficial, con­sulului nostru din Odesa exis­tența holerei in Basarabia. «Timpul spune că sau luat dispozițiuni ca un cordon mili­tar să păzească granița despre Basarabia și să împuște pe ori­cine ar căuta pe furiș să străba­tă in România. IN BUCOVINA. Știrile cari ne sosesc din Bu­covina ne anunță că epidemia se întinde tot mai mult, apropiin­­du-se de granițele noastre. La Suceava, lângă gr­nița nos­­tră, au fost in ziua de 2 au­gust 6 cazuri de holeră. k Ce face consiliul sanitar al Iașului, dacă nu suntem indis­creți ?­­ ---------m"*neoog>Qccec«F 1 ---------- 78 de cisine. 78 de cisme, acesta este titlul care se cuvine de drept mult trombonatei jandarmerii rurale, secțiunea Iași. Adică cu alte cifre, numărul jan­darmilor rurali pentru tot județul Iași ie de 39. Asta se curat armata lui Ferenț. Cu 39 de inși­ne. Lascar vrea să facă educația politică și socială la cine știe câte mii de țărani ! Și dacă a veni o dată vorba­la adică intre educători și elevi, vom ceti resultatul final în «Monitor.» Se vor vinde prin licitație 39 de perechi de cisme și profitul tot al ministerului de interne va fi: Pedagogia lui Catargi­u Sper.

Next