Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-11-25 / nr. 528

La aplauze furtunoase se dă cetire memo­riului care este trimes la petițiuni. D. Prezident anunță că sâmbătă va fi la ordinea zilei desbaterea adresei relativă la respunsul pentru mesagiul tronului. Aceasta produce vii protestări in minoritate, care spune că proectul nu s’a distribuit marți, ci mercuri și prin urmare luni trebue să se dis­cute. Dl. Prezident spune că proectul de adresa s-a distribuit la timp și că deci sâmbătă va fi ziua reglementară. Dl.Fiera susține că ace­sta e contra re­gulamentului. Din această cauză se produce mare zgo­mot, mai cu samă când dl Al. Lahovary cere in numele guvernului ca sâmbătă să in­ceapă discuția. Cu toate protestările, dl. pre­zident hotărăște că sâmbătă vor începe des­­baterile adresei, fără a consulta camera. Dl. Pleca înfierează cu energie acest act de arbitraj. Camera a votat proectul de lege relativ la luarea socotelilor statului pe anii 187 - 84 inclusiv. Cu ocasia observațiilor d-lui Em. Ponumbak­l, care a demonstrat că lucrarea se prezintă in nișce condițiuni cu totul anormale, așa că Camera nu poate să dea un vot in deplină cunoștință de causa și că ea trebuia din nou studiată de comisie, d. ministru Gher­­m­ani a afirmat că, in ceea ce privește luarea socotelilor statului, toți miniștrii, liberali și conservatori, au nesocotit prescripțiile consti­tuției. D. Porumbaru­. Liberalii au votat socote­lile statului pe anii 1863—77. Dar conser­vatorii ce au făcut de când sunt la putere ? N'au luat socotelile statului pe nici un an. D. C. Popovici a întrebat ce se votează, căci insuși raportul conchide că nu poate presen­ta o lucrare complectă camerei și face reservele ei. Se votează oare un blam contra Curții de Compturi ? întreabă d sa. D. C. Bobeica, care ține locul de rapor­tor, declară că nu e solidar ca lucrarea că­reia­ ia dat citire și că d-sa nu face de­cât să înlocuiască pe defunctul Epureanu, rapor­torul comisiei. Apoi discuția se închide și legea sa pri­mește in total. SENATUL. La senat, d. Lerendache a presintat me­moriul studenților, depus și la Cameră, și din care vă trimit un exemplar; de­și majorita­­tea voia să audă citirea lui, biuroul a împie­dicat­ pe d. Lefendache să-l citească, trimi­­țăndu-i pur și simplu la comisia de petițiuni. D. Lefendachi, însoțind de Căte­va cuvinte presintarea memoriului, a fost întrerupt chiar de ministrul Poenaru, pe care insă senatorul de Mehedinți l’a pus la locul seu. D. Lerendache. D. Poenaru, care pentru prima oară ia cuvântul, confundă comunica­rea ce ori­ce senator are dreptul să facă, cu interpelarea. S’a proclamat apoi ca senator al colegiu­lui 1 de Fălciu d. State. Apoi, după ce s’au votat câte-va recunos­­ceri și pensiuni, senatul s’a descomplectat­ ziarelor engleze—a patra putere in stat— asupra responsabilitățelor ce li incumbă. Neues Wiener Tageblatt, se ocupă de le­gea in­potriva beției din Viena, care a fost retrimisă in studiul comisiunei,­­pe motiv că mulți deputați au fost de părere de a se respecta libertatea cheiului. Le Petit Journal, tratează chestia alco­olului și a băuturilor higienice și cere a se lua măsuri, pentru a nu se mai debita bău­turi vătămătoare sânătăței. Frunzăreanu. Fraude electorale Sunt câte­va zile de când Curtea cu Juri din Toulouse, se ocupă cu afacerea fraude­lor electorale comise in acest oraș in anul 1893. Sunt compromiși in această afacere o mare parte din oamenii cei mai insemnați. După cererea ministerului public, procesul s’a amânat, pentru a se face un supliment de instrucție. Don caprice. ZIARE ȘI REVISIE Voința Națională. Una din forțele cele mai puternice ale regimului pentru a face presiuni in alegeri—zice organul liberal-na­­țional- este magistratura. După ce dovedește ace­sta cu multe exemple, ziarul termină: „Trebue insa pus un fier roș pe această ra­nă socială, căci altfel mergem cu pași repe­zi câtrâ selbătăcie. Adevărul, afirmă că proectul de răspuns la mesagiu al d­lui Maiorescu va remănea ca o lucrare faină de....meșteșug avocățesc. Timpul crede că conservatorii au respec­tat prea mult libertatea in alegerile de la.... Dragușani. Naționalul reamintește câte­va fapte isto­rice, cu privire, mai ales, la streinii din Ro­­mănia. Constituționalul urmează cu studiarea legei minelor. Neue Freie Freise se ocupă de cele pe­trecute cu ocasiunea deschiderei parlamentu­lui italian. Le Temps, relevă avertismentul dat de lordul Roseberg—cu ocazia unui banchet— EVENIMENTUL De ale tribunalelor. O consoartă drăguță. La unul din tribunalele de provincie s’a presentat un proces pe cât de nostim, pe atât de curios. I D-na X era acuzată că a încercat să-și otrăvească bărbatul, care scăpa să grație vi­­i grijiiilor medicale și asista la ședință in cali­­­­tate de martor. —Ce aveți de spus pentru apararea d-voas­­tră? întreabă președintele pe vinovata soție. —Sunt cu desăvîrșire nevinovată, răspunde aceasta, și pentru a o dovedi, cer, să se proceadă imediat...Za autopsie, lup­ii fii. Iu fine Odobescu ș’a dat demisiunea. Studentul pălmuit, Drăgănescu, a înaintat o petițiune decanului facultății de științe, ca­re după lege are direcția, conducerea supe­rioară a facultăței și acesta convocănd profeso­rii, d uiile lor s'au intrunit in cancelaria uni­versități. Mai toți profesorii au fost unanimi in a blame, a veșteji purtarea fanfaronului ramo­lit, in a dezaproba ultragiul adus studentu­l­lui Drăgănescu.­­­i Atunci, unul din prietinii d-lui Odobescu,­­ văzând că se îngroașă treaba, scoate din bu­zunar, unde o ținea in rezervă, demisiunea a­­cestuia, demisiune, care de altmintrerea a și fost primită de Take Schwalb. Rem­âne ca acum studenții să ceară darea sa in judecată, CRONICA ZILEI Direcția căilor ferate române a scos in licitație pentru ziua de 16 ianuarie executarea clădirilor de gări, remize de mașine, etc., de pe linia cea nouă Do­­rohoiu-Iași. Lucrările din secția I sunt evaluate la 450 mii lei, cele de pe secția II la 630 mii lei, cele de pe secția III la 470 mii lei, cele de pe secția IV 650 mii lei, cele de pe secția V 510 mii lei și cele de pe secția VI 320 mii lei. Valoarea in total a lucrărilor este de 3,030,000 lei.­­ Strada Banu, ce leagă străzile Arcu și Lăpușneanu, au ajuns aproape in­­practicabilă. Se­­ știe că această stradă e in mijlocul orașului. 3C Circul sub apă Cetim in „Adevărul“ : Circul Hubert Cook, care trebuia să sosească alaltăeri la Galați, a suferit un naufragiu pe marea Neagră, pe când venea de la Odesa. Furtuna era așa de mare și vaporul era in atîta primejdie, nn ci­ toți caii circului au trebuit să fie aruncați in mare.­­ Directorul Cook n’a sosit la Galați de cit. numai Iu personalul. I . Picherul comunelor: Podu­ I Ioaei, Po­pești și Sin­ești, d. Culea, prietenul cel mai bun și tovarășul de vânătoare a lui c. c. Iancu Barbișon, luni intregi nici nu pălește pe la serviciu. Ba incă mai mult, leafa o primește acasă din ordi­nul amicului seu. După cum vedem, sărmanele comuni sunt­ condamnate a da pe apa sâmbetei 1 2400 fr. pe an. 30 jr Ni se atrage atențiunea asupra fap­­­­tului, că la serviciul tehnic al comunei, pe lângă că majoritatea inginerilor și conductorilor sunt italieni și nemți, dar și supraveghetorii de pe la toate lucră­rile, cea mai mare­ parte sunt streini. Oare nici pentru aceste­ servicii nu se găsesc Români?... Un foc de revolver Aseară, pe la ora 8, d. Teodor Să­­vescu, blanar din str. Stefan-cel-Mare, a tras un foc de revolver in stradă din ușa prăvăliei, strigând că evreii i-1 pradă. Imediat s’a adunat o mulțime de lume, sergentul abia a putut a-i lua revolve­rul din mâni, căci cu nici un preț nu vroia a’l da. Parchetul a fost sesizat și azi va veni d. Prim-procuror a cons­tata faptul. Teodor Săvescu sufere de mai multă vreme de mania persecuției.­­ O parte din parapetul podului de pea­­tră de pe apa Bahluiului numit „Podu­ Roș“ este dărâmată pană aproape de fa­țada trotuarului, așa fel că lesne poate da loc la accidente regretabile. Comi­sia interimară va lua oare măsuri de indreptare? ‘X Secretând Primăriei Postul de secretar al comunei Iași, va fi incredințat. d-lui Cananău, nepotul lui c. c. Iancu Barbișon, actualul șef al eclerajului. Am anunțat la timp declararea in stare de faliment a firmei Ch. Rotten­berg. Pentru a evita insă ori­ce neîn­țelegere, trebue să declarăm că nu trebue confundat cu firma Avigdor Rot­tenberg, strada Ștefan cel Mare 21, despre a căreia solvabilitate nimeni nu se poate indoi. 30 Criza agricolă. In vederea crizei agricole ce bănuie întreaga țară și mai cu seamă județele din partea de sus, un immer de agri­cultori din Botoșani convoacă pe agri­cultori la o consfătuire, pentru a aviza la măsurile practice ce sunt a se lua. Întrunirea va avea loc in localul ca­merei de comerciu, in ziua de dumi­nică 27 noembrie, ora 2 p. m­. Convocările sunt iscălite de d­nii: Dr. C. Bucșanescu, A. I. Țaranu, S. Dobrowsky, G. Ciomac, I. G. Gr. Kapri, M. Rosetti, Em. Chr. Ciolac, Ma­nea, Berman luster, M. Manoliu. X Polițe protestate. Dragașani infamiele regimului con­tinuă fără nici o rușine. S’au făcut mai multe arestări printre liberali. Ad­ministrația ’și pune toate silințele să depună și pe d. D. Gr. Simulescu, fost prefect sub liberali. X La Distinsul sculptor și profesor de desemn la școala normală de institu­tori din București, d. Hegel, a fost nu­mit inspector pentru desemn la școalele secundare din țară. X Prefectul de Prahova a pus pe câți­va alegetori să protesteze alegerea co­munală pe luni, la care au reușit liberalii. 30 19 noembre. 3C S. H. Leibovici Verești Albert Brill Iași Feiga Levensohn, Herta I. H. Ghelerter, T.-Frumos­a­n A. Rosențveic, Botoșani » » fi H. B. și Simon Grimberg, Galați I. H. Gelerter, T.-Frumos Isaac Becker și Moses Kreps Iași, a­n­ii Marcu Mihai T. Ocna, Șmil Marcus Podu-Turcului 8. N­. Gelerter T. Frumos Israel Kuperman, Iași O. Preiss, Iași Mărci Nisen Rosen, Iași A. Rosențreic, Botoșani 926 03 301 10 600 00 626 60 700 00 456 80 569 50 4000 — 350 25 328 15 1220 15 1964 96 553 90 1000 — 161 70 176 60 600 — 946 40 Studenții in drept. Primim următoarea scrisoare pe­­ care o publicăm cu plăcere in coloanele ziar­­ului nostru. Domnule Director. Asară a avut loc a doua întrunire a stu­denților de la facultatea de drept, pentru a se constitui in societate. Constituirea defini­tivă este astăzi un fapt indeplinit și o comi­­siune a fost insarcinata pentru elaborarea proectului de statut. Cu această ocaziune, pentru a pune capăt unor calomnii nedemne, răspăndite de niște persoane interesate se vede in chestiune, ținem a da cea mai formală desmințire svo­­nului cum că studenții s’ar constitui numai pentru viitoarele alegeri și pentru a face po­litică. Nici odată in spiritul promotorilor acestei societăți n’a intrat o atare combinație. Credem­­ și suntem convinși că nu aparține tineritului universitar de a face politică. Protestăm dar cu tot dinadinsul in contra calomniilor ce se aduc nouăi formațiuni u­­ni­versi­tare. Departe de agitațiunile politice, de ches­tiile de partidă, noi voim să ne căutăm de nevoile noastre, de progresele facultății de drept, fără a da nici o atențiune luptelor po­litice și de aceea in statut se va menționa expres acest punct. Să se înceteze odată cu aceste calomnii și să se știe causa și bazele constituirii noa­stre. Mai mulți studenți de la facultatea de drep . Carnetul petrecerilor de la Teatru Pastia MULȚUMIRE Societatea „Albina“ a lucrătorilor tipografi din Iași, aduce viile sale omagii tuturor d-nelor, d-relor și d-lor ce au bine-voit a ne da concursul d-urilor atăt in obiecte pentru bazar căt și in bani. Suntem foarte mult recunoscători persoanelor ce nu ne-au refu­zat apelul și cererea noastră. Deci, credem ca de a noastră datorie a a­­rata și bilanțul acelei serate dansante din sara zilei de 19 curent. Venitul balului 1.341 lei La cheltueli 485 „ Remas neto 856 „ N.B. Rugăm onor, public pentru a nu ne uita din memoria d-lor și in viitor și antici­­panda remănem recunoscători. Lucrătorii tipografi ,,Albina“­ Icul palat universitar. Sosirea arhhitectului Blanc.—Instalarea labo­­ratoriilor.—Cancelariile facilitatelor.— D-uii Poni și Stravolca.—Sala de lectură.—Un inconvenient, dii 23 a. c. a sosit in orașul nostru numai dl. Arhitect Blanc. (Dl. Râmniceanu fiind bolnav n’a putut veni) care împreună cu d-nii directori ai laboratorilor de pe lângă univer­sitatea din Iași și dl. Stefan A. Drăghici din partea d-lui Rector, au procedat de pe la oa­rele 9 a. m. la lucrările și studiile privitoare la apropriata instalare a tuturor laboratoriilor precum și a distribuirei tuturor satelor pen­tru cancelariile facultăților respective, acele ale rectoratului, consiliului universitar, bib­­liotecei etc. In general aproape toate laboratoriile sunt perfect de bine plănuite și distribuite față cu toate cerințele moderne, cu mici exepțiuni pentru modificarea laboratoriilor de Botanică, Morfologie, Fiziologie și Mineralogie cele­l­­alte pană la complect sunt foarte bine pro­­ectate și aranjate in planuri explicative de simpaticul arhitect Blanc, care cu o neobo­sită stăruință s’a pus la disposiția domnilor profesori dându-le toate lămuririle la fie­care in parte, in special putem spune ca d-nii Pony și Stravolca au rămas pe deplin satisfăcuți de laboratoriile lor. Sala de lectură a bibliotecei va fi intru­cât­va schimbată după cerințele bine motivate ale cunoscătorului nostru actual director al bibliotecei d-nn Caragiani. O observație generală a tuturor d-lor pro­­fesori a fost aceea, de a arăta d-lui Blanc ca ferestrele aproape de prin toate șalele sunt­ prea înalte de la parchet și tot odată prea înguste, ceia ce natural ar impedeca lumina și mai ales acea absolut necesară laborato­riilor unde are a se lucra sub microscop di­ferite piese științifice. Acest inconvenient recunoscut și de către dl. Blanc neputând fi satisfăcut prin o schim­bare in planul ferestrelor, de­oare­ce sun deja instalate, a fost aplanat prin intima in Camerile de locuit.

Next