Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)
1894-10-14 / nr. 496
ANUL 3—No. 496 m mmt m am VINERI AjECTOMTRI 1394 EVENIMENTUL ZIAR G O T I D i A N ft? BEDACȚIa la tipografia «Evenimentului strada «Golia M». Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. Director politic G. A. SGORȚESGU. Abonamentul: Pe an.........................................................Lei nd— Pe 6 luni 12 lei.—Piața abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul. "'—v. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri : Pe pagina I linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 Ir. pag. UI 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. ---------------------------------------- instrucțiunea obligatorie. Avem de 30 ani o lege care impune obligativitatea instrucțiunei. Un strein, auzind aceasta, ar crede că numerul analfanetiștilor este redus la cel puțin 50 la sută. Ei bine resultatele sunt insă cu mult inferiore. Nu știu dacă numărul celor ce știu seri și ceti este de 10 la sută. Este interesant a examina cauzele acestor nenorocite efecte ale legei de instrucțiune. Natural că in cele de intăi timpuri ale aplicațiunei legei din 1864 nu se putea cere ca să producă tot resultatul dorit. Mai târziu insă, cu drept pretinde să vedem am fi putut opera legea complectă. Din nenorocire insă, nu numai că nu o vedem deja, dar nici nu o să o vedem incă mult timp. In entusiasmul nostru pentru întinderea instrucțiunei, am făcut o lege si am crezut că totul este gata. Incet, incet am început a avea învățători, dar localuri mai de loc și materia didactic nici decum. A trecut timp mult de atunci și lucrurile nu s’au îndreptat. Intr’o statistică a invățâmintului rural din 1891 am văzut, că, la finele anului, numerul absolvenților cursului primar rural era mai mic decât al învățătorilor. Cauza principala a acestei triste stări de lucruri, este lipsa de localuri de scoli. Natural că nu este singură vinovată lipsa de clădiri. Numerul restrâns a școlilor, care nu se găsesc in fiecare comună, lipsa totală de material didactic, numerul cam insuficient al învățătorilor și controlul prea slab, au contribuit, desigur, toate împreună, la rezultatele nenorocite de cari ne plângem. Comunile in sarcina cărora este lasată grija de a procura localul scolei sunt, in mare parte, in imposibilitate de a o face. Speciile de bordee in cari sunt îngrămădiți copii sătenilor, cu dascălul lor, nu pot servi la menirea de casă de șcală. Toată lumea s’a preocupat despre acest lucru, dar tot nu am ajuns la ceva satisfăcător. Noua lege a invățâmintului primar, in loc de a căuta mijloace serioase pentru a remedia zeul, a lasat tot ca comuna sa facă ce va putea. In zadar s’a aratat fie d-nii Poni și Sturza imposibilitatea de a avea scoli in astfeliu de condiții. Tache Ionescu încăpățînat ca orice om fără judecată, nu a voit să Înțeleagă lucrul. Necesitatea răspăndirei instrucțiunei, nu este de interes local. Statul este cel mai interesat in această cestiune. Este drept ca comunele să aibă și ele partea lor de sarcini, dar asta nu insemneaza, că acolo unde mijloacele ii lipsesc, locuitorii să fie condemnați a nu invăța carte. Chiar comunile cari pot anual dispune de o mică sumă, nu sunt in stare a-și clădi un local de scoală, decat după un îndelungat iumer de ani. Statul, care are cel mai mare interes pentru ca poporul să capete instrucția primară, trebuia să facă un împrumut destinat cladirei de scoli rurale. Pentru plata anuităților acestui împrumut, ar fi prevăzut din oficiu in bugetul fiecării comune partea "Șia in cheltueala făcută, " Astfeliu, in doi ani, am fi avut clădire, în mod sistematic, toate localurile necesare școlilor sătești. a » x Așa s’au petrecut lucrurile in Francia. Cănd s’a votat legea obligativităței învățământului primar, statul a contractat un imprumut de 300 milioane, a cărui plată s’a regulat din contribuțiunele comunilor unde s’au clădit școlile. Noi insă ne mulțumim cu vorbe late. Revizorii au grija a spune învățătorilor, ca să nu priimească in scoală decât numărul de elevi ce va încăpea. Să caute insă a-i alege pe cei mai cu aptitudini. Atunci, o dată selecțiunea făcută, a celor 20 de copii aleși se va aplica legea învățământului obligator. Toți ceilalți insă, sunt condamnați la ignoranță, fără speranță de remediare. Așa, am văzut că in județul Botoșani sunt 45000 de copii in etate de a fregventa școala, și localuri nu sunt decât pentru 5000. Astfel nu este situația in toate județile. De abia a treia parte din copii pot încăpea in scoală, și cu tote acestea avem de 30 de ani obligativitatea instrucțiunei la noi. Când s’a modificat legea invățâmintului, cu drept cuvânt ne așteptam la o soluțiune satisfăcătoare a cestiunei localurilor. Dar, din nenorocire, ministrul de culte este un om care nu caută decât a arunca pulbere in ochii lumei. Partidul liberal, prin vocile autorizate ale d-lor Sturza și Poni, a aratat soluția preconizată de el și pe care o va face să devină o realitate. Speranța deci este și pentru această reformă salutară, ca și pentru multe altele, tot in partidul care a creat Romania moderna și a pus-o in situația de stat independent. Sirius. SILUETE Un primar Efemer. Un filosof epicurian, un om care, rîzând de toți și toate, și cu toate, a petrecut viața sa pururea intr’o sferă de veselie inteligentă, dându’și perfect seamă cu ea, viața, nu’i decât, o trecătoare de la neant la neant Opintindu-se de a-și face incă din tinerețe o figură volteriană, gravată cu faimosul subs hidos, el oare azi și o arată cu trufia ironică a unui modern Mefistofeles. Cu capul in sus, cu mersul simetric și incotinel, cu o voace cam groasă, trăgănată, sentențioasă, primarul efemer pare, de la prima vedere, un om grece, puțin comunicativ și mult aristocratic. Am zis pare, pentru că nu tocmai este in realitate astfel, mai cu seamă aristocratic, fiind un descendinte al unui părinte cult, de origină rezășească. A ocupat, margreful, o sumă de demnități in statul român, și a dat probe de vastă capacitate și de spirit imparțial și viu. Atras in calabalâcul politic, el n’a voit să joace niciodată un rol marcant, lăsandu-se șters de alții, mediocri, din grupul său junimist, cari au devenit miniștrii, cu toate că i s’a oferit de multe ori un portofoliu pe care l’a refuzat cu ostentație, și că să spune că a fost ministru... trei zile. E un zeflemist cu mult duh, cu duh eminamente francos, duh pur parizian , caricaturist ca diletante, ș’a bătut joc de toți, incepând cu amicii sei, făcându-i un caraghioslâc reușit pe toți. Ca Primar a figurat, n’a funcționat, dar aceasta cu intenție. Semne particulare , in iubirea sa pentru arte și specialminte pentru frumos, a comis pictură , a făcut in culori tabloul celor trei gratii, păstrat după sobă... Fiír aE3^aTön^önmraö33333 Gay[73 Vertei de la Huși. Eri jurații de la Iluși și-au dat verdictul lor in chestia riscalelor țărănești. 31 de teremți din Țifu, Dudești, Băsești și Târnăsești se găseau pe banca acuzaților.n sală puteai vedea o sumă de femei, de copii, cu ochii roși de lacrimi, cari așteptau verdictul curței cu inima sfășietă. De zece luni frații, copii, părinții lor stăteau închiși la pușcarie, acuzați de rebeliune. Desbaterile procesului dinaintea curiei au fost sdrobitoare pentru administrația catargistă. Stăteai uimit, când vedeai cu câtă simplicitate, cu câtă naivitate am putea zice, răspundeau, acuzații, sfărmând prin răspunsurile lor întreaga înscenare mizerabilă a infamului Teleman. aLa asizarea de rebeliune a spraetsrastastasi ș resparadteassa csa simplicitate !» ISa»am adunat pe ptru a trimită jalbă stăpânips în potriva regiei lui Hrassim, câei asa mai avsm de tastele, plăââ și km mai avem de căt piilea de pe naos.» Altid din acuzați, arătăndu-și copii cari stau în sală, arată : «Dacă m’am plaiis, este că copii isinsa mureau de foame ia vatră și ara nădăjduit și aicsi sa ni se facă dreptate, căci naică o dată nu rai s’a făcut» . Aceste răspunsuri atât de simple constituesc întregul istoric al revoltelor țerănești, cari nuu fost decât o înscenare infamă, unde guvernul a profitat de cea dintăia ocaziune, de cel dintăiu pretext, pentru a sdrobi, după plac, sub bătăi, schingiuiri și împușcături orice sentiment de independență in sinul țerănimei. Infamiele cari sau petrecut cu ocazia pretinselor revolte țerănești au întrecut cu mult cruzimele sevărșite in Camerun și cari au înspăimântat parlamentul german. Sate întregi au fost date in prada călăilor. Multe au fost bătute, goale, sub ochii copiilor lor, femei, fete, au fost puse pe spinarea soldaților și bătute cu vergi, sub rîsetul spectatorilor glumeți. Fără provocare s’au făcut adeverate vânători de oameni, sau transformat soldații noștri inucigași. Un prefect, vestitul Teleman, pentru a și esercita măna, a găsit de cuviință să tragă cu revolverul in carne vie. Cănd la ședința curței cu juri din Huși s’a desvălit lungul șir de suferinți indurate de acuzați și cruzimele acuzatorilor, jurații înmărmuriți au respins : acuzații nu sunt vinovați / Verdictul juraților din Iluși, care achita pe țerani, e un verdict de condemnare pentru conservatori. El zice clar și lămurit , că dacă s’a comis o crimă in chestia revoltelor țerănești, această crimă s’a comis de guvernul consevator și de administrația sa. Verdictul juraților hușeni este un verdict mare, care onorează pe cei ce l’au dat Geoge A. Scortesen. aJ LtA AjmüLfd UZ XZJ JTXJLTJJTX »OaOD Un Respuns «Timpul» mă’ntrebă de ce n’am fost invitat la întrunirea convocată de d-1 13. Sturz» la clubul liberal național din Iași. Mă grăbesc a satisface curiostatea confraților de la «Timpul» «N’am fost invitat, fiindcă nu fac parte din clubul liberal-național din Iași. Ajunge, cred. G. A. S.