Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)
1895-01-04 / nr. 559
cură oarecare, să se duca undeva la bai și numai după ce ’și-ar fi căpătat destule puteri, să se fi apucat de scris. Poate că s’ar mai fi întărit o leaea și in gramatică și n’ar fi scris: „puterile nu m’a slujit“ ci m’au slujit, nici „se pocitej sch volume întregi’, ci se pot scrie etc. Dar prefața ca prefața. Adevărata valoare a cărței stă in cuprinsul ei. Autorul ne vorbește intăi și ’ntăi de Virtutea militară și scopul ei. Pană acum nu știam că virtuțile au scopurile lor — In acest capitol, după ce definește disciplina, începe să povestească ce tăceau Egiptenii, ce mâncau Grecii și cum se culcau Romanii. „După ce se asimilau perzănduri armele atunci se contopeau cu indigenii Adică înțelegeți altceva,e a se asimila și altceva a se contopi. Trecem la capitolul al II-lea: Cum se menține virtutea militară ? Aci găsim alte definițiuni ale disciplinei și anume: „Ea este primul simțiment al omului“ și iacă ceva de care pun rămășag că n’ați auzit până acum „disciplina e imaginea națiunei“ prin urmare, nici n’apucă bine să se nască omul și se gândește la disciplină. Și dacă se întâmplă că unii copii necinstesc scutirele din capul locului, asta nu înseamnă că n’au simțimentul disciplinei dar n’au destulă... virtute militară. Priviți cum stau recruții aliniați in front, din sbor, o muscă se așează drept pe nasul unuia din ei. S'ar scărpina săracul, aida din mână ca să alunge musca dar disciplina îl oprește, așa incăt grozav se strîmbă din nas, din gură, priviți, este imaginea națiunei! Dar să ne oprim aici căci am intrat in noul an și „ Virtutea militară" a d-lui Leonte State trebue lasată la o parte ca toate vechiturile. Un singur sfat autorului: Dacă n’ai vreme și, mai cu seamă, dacă nu te iartă puterile, nu mai scrie, că nu te roagă nimeni. Lumea e sătulă de virtuțile militare de care au dat probe Filostrat, Poenaru et comp. Í _____ Pique. " Lozinca. Zilele aceste o întrunire intimă a avut loc la clubul radical. Cu multă plăcere membrii au constatat că visul lor merge spre o deplină realizare. D. Grigorovici e căpătuit. Va aproba sau nu cc. Lascar alegerea d-sale, deocamdată d-sa gustă provizor din dulceața bugetului. D. Nicolaide face parte intr'o comisiune. Remăne acum ca aici d-mi Bădărău să nu remăe pe dinafară. Și in unanimitate s’a adoptat resoluțiunea de a se lucra din răsputeri pentru ca și d-sa, pe langa altele, sa se înfrupte cu ceva de la comună. Până la realisare lozinca radicala este: Hop și eu Cu Bădărău ! Trufala. ZIARE ȘI REVIZIE Voința Naționala: Cu ocazia zilei de 1 ianuarie mai mulți cetățeni din Câmpu Lung au adresat d-lui D. Sturza o telegramă de felicitare. Biuroul central telegrafic a refuzat ca ea să fie remisă d-lui ttturza. Cu toate aceste telegrama nu conținea nemic care să tulbure pacea și liniștea guvernului M. Sale. Cap de Cezianu! Adevĕrul .* Iată conclusiul*lui Anton Rașcalbașa. Din articolul seu de azi, intitulat Anul nou: Disprețuim cfitoromul lăsînd scepticismul pe seama celor cu sufletul pustiu de aspirații mari, trecând prin balta politicianilor fară sa fim atinși de miasmele bolnăvitoare, noi să ne îndreptăm toate gîndurile și toate puterile către dezrobirea țaranimii, care trebuie să fie temelia reală și solidă a unei democrații luminate. î»Și poate că atunci va începe cu adevărat , un an nou. Timpul vorbind de succesul liberalilor la colegiul 11 din Brăila zice că se datorește bandelor de bătăuși. Timpule nu vorbi de furie in casa spânzuratului. Constituționali!!. Cetim : Viitoarele mai întări in armată se vor face pe ziua de 8 aprilie, odată cu exercițiul noului budget, care prevede un spor de 86 de căpitani de infanterie și mai mulți căpitani de cavalerie și artilerie. Românul.Cu privire la alegerea din Brăila, organul democrat zice: incontestabil că ultimele loviri ce au primit conservatorii, le arată simpatia de care se bucură prin țară, le arată că e aproape ziua in care vor trebui să se retragă și să facă loc liberalilor, cari câștigă simpatii pe zi ce merge. ”o Temps aduce știrea că deputatul socialist Hercante va compărea la 4 februarie ioaintea cutiei cu Juri, acuzat de a fi instigat sudații la revoltă. Franz Cireanu EVENIMENTUL Cu adâncă durere anunțăm cetitorilor noștri încetarea din viață a amicului nostru d. Theodor Canari, unul din cei mai distinși și mai iubiți membri ai baroului ieșan. Regretatul nostru prieten s’a stins astănoapte, pe iarna 4 și luni, după o scurtă dar grea suferință. Nu sunt clone luni de când se căsătorise și nimenea n’ar fi putut prevedea atunci, cât de scurtă treimea să fie fericirea sa. . Toți cari iau cunoscut pe Canari, Van iubit. Natură de elită, spirit cult și rafinat, camarad vesel și devotat, Canari n’avea decât, amici. Chiar adversarii săi politici 11 stimau și it holnau. Partidul junimist din localitate perdeau Canari unul din cei mai devotați și mai ageri membri ai sei. In urna sa rămâne o soție nemângâiatâ, care își vede viața sdrobită, după abea câteva săptâmâni de căsătorie și bătrânii sei părinți, a căror descoperare e imposibilă de descris. Pe mormantul incă deschis al iubitului nostru prieten, depunem o lacrimă isvorită din adâncul mimei. Evenimentul. CRONICA ZILEI Amicul nostru dl. Al. A. Beldiman, distinsul diplomat, fost ministru al țerei la Soți, se găsește pentru câteva oi în orașul nostru. SC Gh. Ivanuța, rezetent la dl. Dragoș Mihail din Hol, alalta eri, pe când săcea un cal în grajdul, a fost lovit de un strîjnic în tîmpla dreaptă, din care cauză a ramas mort pe loc. Tocmai târziu, simțindu-se lipsa lui, au început să-l caute și atunci l’au găsit cu ochiul scos și cu osul temporal sf aramat. 3C 1): Judecătorile iM*t*«ețv- ' ■ a dat ordonanța definitivă in afacerea lui Păun Drăghicescu. Drăghicescu este trimis înaintea tribunalului corecțional pentru ultragiu cu lovire și cu premeditare și va fi judecat pe baza articolelor 184 și 187 din codul penal. Nu mai e vorba ca Drăghicescu să fie examinat, de către o comisiune de medici . Drăghicescu va fi judecat între 1 și 9 ianuarie. X D. Ministru de rezbel a fost autorizat să șteargă din lista bastimentelor flotilei iachnul „Stefan cel mare“ și să-l transforme un ponton amenagiat pentru a servi ca cazarmă plutitoare pentru școala de manevre. Construirea fermelor model din Laza, județul Vasluiu și Studina, județul Romanați, se va începe la primăvara. Fermele vor costa in total lei 560.000. Ieri și alaltăieri s’au trimis din capitală 315 telegrame de felicitare d-lui dr. Vasile Lucaci, la închisoarea din Seghedin. X In raza orașul Mangalia (Dobrogea) s’a descoperit un sarcofag roman cu mai multe monede antice. X D-nii Italian și Ignat Samitca, librari-editori din Craiova, au luat frumoasa hotărâre de a edita intr’o serie de volume, a 30 bani volumul, cele mai de valoare scrieri literare, științifice și artistice ale tuturor popoarelor culte, traduse in limba româna cât se va putea mai conform cu originalul. Primul volum, „Nuvele siberiane“ de V. Korolenko, trebue să spara zilele acestea. X avri-íin oféstetNnach . p. 54 LOGODITI 1 Ianuarie 1895 lași Roman Găini Cu prilejul anului nou loan Busulea și Toader Bulgaru, dupa o mică consfătuire, s’au hotărît să intre in curtea d-lui Filip, din strada Ferbinte, unde mai multe găini dormeau pacinice, ici cele mai dulci visuri, in cotineața lor. La aproprierea agresorilor găinele se treziră și începură să facă sgomot. Atunci Butulea se răpede, apucă pe una de gât, cu intenție de a o ucide, dar un cârîit prelung și desperat al colegilor găine, deșteptă pe proprietar, care putu prinde pe cei doi cetățeni, spre marea satisfacțiune a cucoșului, care nu-și putea explica de loc o asemenea culoare nocturnă a domiciliului său conjugal. Ambii sportsmani, dorm desolați de anul nou la dubă X l’oliți protestate . Astăzi in piața halei s’a ucis un câne turbat de către sergentul postat acolo. Acest câne a mușcat mai multe persoane din str. sf. Lazăr. Un copil lepădat in cimitirul bisericei din Hliluea, alaltaeri s’a găsit de cătră un vier din Nebuna, un copil de sex masculin ca de 8 luni, înfășurat intr'o plapumă verde. Copilul era aproape mort de frig și se crede a fi lepadat de vreo fată ce lucrează la fabrica de cărămidă de a gara Ciurea. 30 decembrie Caiman luster Baliuși David I. Weisbuch Glodeni Hima Șehaferman Moinești Herșcu Lazăr Iași David Kauer „ Teodor Savescu„ 445 20 3000 — 494 80 206 40 440 — 100 — iMiliiiiu. in m m Iată înaintările făcute in armată pe ziua de 1 ianuarie 1295. L. general Berendei, inspectorul geniului, a fost inarmat la gradul de general de divizie și numit comandant al corpului 1 de armată. Infanterie La gradul de locotenent• Sublocotenenții Curpeneanu, S. Săndulescu, V. Demetrescu, C. Țroiu, A. Antonescu, Ernest Atanasiu, E. Vasiliu, Ghelopa, O. Kotla, Th. Theodo, I . Iul. Comănescu,St. Șoimesci,Th.Stoien, D. Oaioianu, I. Dimitriu, V. Ivanovici, E. Ignat, N. Stătescu, N. Russu, A. Gheorghiu- Z. Petrescu, I. Cernescu, I. Pascu. La gradul de căpitan: Locotenenți loan Petrescu, A. Georgescu, D. Para, M. Popescu, N. Ganea, I. Copeszki, D. Teodorescu, Chr. Georgescu, F. Constantinescu, M. Gheorghiu, M. Saita, C. Protopopescu, C. Otuescu, I. Neamțu, N. Arsenescu, D. Brănduș, R. Popovici, Al. Alexandrescu, P. Isac, N. Popescu, Gr. Lupan. La gradul de maior: Căpitan Ion Paul, I. Murășescu, I. Georgescu și E. Demetrescu. La gradul de lt. colonel: maiorul D. Dancovici. La gradul de colonel: locot.-colonel: Al. Livezeanu, T. Bălan. In rezerva La gradul de locotenent : Sublocotenenții C. Jiteanu, M. Lecachi, Al. Brătușeanu, Al. Velast, Achil Theohari, V. Cireș. La gradul de căpitan : Locotenenții Angh, T. Rădulescu și Dim. Nenițescu. Cavalerie La gradul de locotenent: sublocotenenții Chr. Duca, M. Nedelcu, A. Teodorescu, G. 8uțu, G. Petala, C. Cruțescu, Traian Florescu, N. Protopopescu, M. Alexandrescu, Vladimir Cociu, Al. Steriad, Al. Mitescu, E. Popp, Gr. Mușetescu, C. Priboianu, C. Ștefanescu N. Maldărescu, C. Drănceanu, I. Balășescu, I. Cristodulo, N. Buzoianu, Th. Cocuiescu, Rom. Scârișoreanu, D. Moscu, Marcel Olteanu, Adrian Chintescu, C. Nutzescu, I. Negulescu, C. Chiriac, Gr. Neguescu, Th. Radulescu, Miltiade ltoeca. La gradul de căpitan: locotenenții Al. Râdulescu, D Foitinescu, V. Lupu, Ath. Minculescu, Al. Ceaur-Aslan, Ion Scânteie, Th. Isirescu, G. Clomiencu, Al. Calinescu, Th. Petrescu, O. Caretaș, I. Manoliu, Ant. Berbec, Al. Tarassi, Al. Moisachi, G. Olanescu, N. Matinescu, G. Stoenescu, Arion Broon, G. Crângureanu, Al. Magheru, Al. Sachelaride, Benedict Petrescu, Al. Bratianu, Ion Oprescu, Ion Ghimpu, N. Simion, Ch.lonescu. În gradul de maior: căpitanii Scărlat Elefterescu, I. Karet, Leon Stefanov, C. Toplicescu, K. Popescu, N. Brețeanu G. Bogdan, Al Bâjescu, V. Ghimpețeanu. La gradul de It. colonel: maiorii Gh. Negel, N. Budișteanu, N. Dorescu, P. Zlăteanu. La gradul de colonel: Locot. colonel Remus Boteanu și Dim. Gherghe. Artilerie La gradul de căpitan: Locotenenții N. Rusescu, Al. Cornățeanu, D. Cardaș, NT. htescu, C. Petra, Al. Referendaru, Dim. Iănescu și C. Lupașcu. La gradul de maior: Căpitanul Nsipeanu. La gradul de colonel: Locotenenții JIf M Algiu. Guard de artilerie clasa 1: Guard&g; artilerie cl. II G. Mateescu. ^ Geniu La gradul de căpitan, locotenenți: Constantinescu Scurțeanu, Ath. Negru, Alexandrescu, Șt. I. Vasilescu. La gradul de maior: căpitanii Ion Casim. Ghiuțescu. La gradul de lt.-colonel: maiorul Ion Rași La gradul de colonel: locot. coloneii Culcer și V. Zottu. Granzi de geniu cl. 11. Guarzii de p cl. III Ion Popescu, I. Merițeanu. Flotilă La gradul de locotent: sublocotenent Toescu, C. Negru și V. Pantazi. La gradul de căpitan : locotenenții P. Dmetriade și Const. Ciuchi. La gradul de maior : Căpitanul N. Grace 11 Administrație Administrator cl. II: Administratorii cl. III: Al. Constantinescu, C. Damian, I. descu, Al. Miculescu, Pompei Giușca. Administratorul cl. I: Administratorii cl. II: Pompei Dămboveanu, I. Lisievici, Frunzeti, P. Demetrescu. Administratori principali: Administrato de cl. I. C. Zaharia și Al. Bibescu. Intendență La gradul de adjuncți d. I. I. C. R Cnstantinescu. La gradul de subintendent: adjuncți N. Demetriu și Al. Serghescu. La gradul de intendenți : Const. Al. Găman, D. Minei. 3 Veterinari și trumaciști I Veterinari de corp de armată: Veterinar de divizie R. Drăganescu. I Veterinari de divizie Veterinarii (regiment : Pr. Mircescu, și P. Stavrescu. I Farmaciști I Farmaciști de regiment: farmaciști de Italian Al. Niculescu, G. Rădulescu. I Scandalul I camera franceza. La ordinea zilei discuții cu privit bugetul Legiuitei de onoare. D-nu J Cannet, deputat socialist, propunne a micșora bugetul cu 1000 de franci, — adaugă deputatul—sent sigur că uiera nu o va lua in considerațiune, oarece de la Camera actuală nimeni se poate aștepta la un vot cinstit. D-nu 1iisson, președintele. Cântecere escluderea d-lui Rouamet. D ni 11 erand protestă. Camera insă hotăra escluderea. Al doilea deputat expulzat iu uț val de câteva zile. Al treilea gaz in aer Ecazotul este noul element, noul gaz viu, pe cari doi savanți englezi, lordul jleigh și profesorul Ramsay, declară <■& izolat. Lord Rayleigh a observat că densul azotului extras din aer este constant su mipară cu jumătate la sută, ori ce-ai face, căt aceea a aceluiași azot derivat din aniac sau din orice origine chimică azot." Toată descoperirea stă in aceasta imitanta descoperire. De îndată ce ea a fost făcută, azotul tras din aer a fost sub<* mi Ptorile cunoscute pentru 1-1 fixa sau a-1 absibi. S’a încălzit cu piiură de magneziu, cât este inimicul seu necolar și tradițional și reabsoarbe, principol chiar urmele dexigen, cu o anuitate uimitoare. Ori ce făcea insă rimănea un rest de gaz neciiticut pana azi. Acesta era ecazoul. In zadar dl. Rayeigh și Ramsay au agii aerului atmosfitic incriminat mii de oxigen pur, capabil de a forma vapse iroși, ci au încercă de a-l absorbi prin fașă, l-au supus sănteiei electrice. Rămânea continu insă un gaz nou, in pțiune de 0,79 la oră, adecă mai puțin o sutime, insă »,reductibilă, imposibil absorbit, de disompus sau de fixat. Densitatea aestui gaz sau greuta sa anatomică, este 19,06. Pănă acuma se cunoaște de át fluorul, a cărui giup anatomică e dfA 9 și sodiul cu 23. Bandele spectle arată că acest gaz e corp simplu, Aceasta e forte curios. Pănă acumliatăm aici cu descoperire a ceasta, care jîț ocupă in cel mai mare lumea științif/ji.