Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)

1895-01-14 / nr. 565

ANUL la No. 565 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUMĂR io BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN (I f/AV.;­­I V,V. A Director politic G. A. SCORȚESCU ABONAMENTUL: Pe an............................ Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte. X­­­­­Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 ir., pe pag. II 2 fr. pag. III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. Semne de taompere De la început guvernul, prin repti­lele sale, se arata grozav și unit in­cestia legei minelor. Ne amintim cu toții cum vociferau ori de căte ori se producea vre­o obiecțiune contra ace­lei legi. Când noi cei întâi și apoi toa­te organele de opoziție, am aratat că această lege este neconstituțională, toa­tă presa guvernamentală a început cea­­ mai violentă campanie, contra acestei aserțiuni. Cu toți au început a căuta să dovedească că constituția nu este de­loc atinsă de dispozițiile legei d-lui Carp Dar noi nu ne am dat nici convinși, nici învinși și opozanții de diferite nu­­anțe s’au unit pentru apararea consti­tuției amenințate. Nici Sarcasmele, nici înjurăturile, nici batjocurile nu au fost cruțate pentru a putea să anihileze in­fluența acestei mari mișcări. Au căutat prin toate mijloacele să arunce dis­creditul asupra tuturor acelor ce voiau ca constituția să fie respectată. Dar efectul acestor sforțări desperate a fost cu totul altul de­cât acel așteptat. Opozanții uniți au întreprins să facă propagandă in țară, întruniri publice s’au proectat și făcut in diferite locuri, și un vast sistem de petiționare a fost organizat. Lumea ingrijată a aratat o­­poziției toată încrederea sa. Pentru a paraliza efectul acestor agitații, guver­nul a început a amenința pe membrii opoziției cu pușcăria. Dar ei, tari de dreptul lor și mergând pe căile lega­le, au disprețuit toate amenințările și au urmat drumul început. Cu ocazia vacanțiilor de Crăciun, de­putații și senatorii deducându-se in mij­locul alegătorilor, au fost displăcut im­presionați, de starea spiritelor. Plecând urechea in dreapta și în stânga au pri­ceput onorabilii că țara nu vede lucrul ca mandatarii săi. Cum alegerile gene­rale bat la ușă, au fost siliți acești domni să conteze și cu voința alegâ­­­­torilor, carii ar putea, la un moment , dat, să nu mai asculte de vocea poli­ției. Câte­va cazuri recente i-au cam e­­dificat pe candidații oficiali, asupra o­­brăzniciei alegătorilor. Ducăndu se la București, au început a spune cănd ia una, când la alta dintre excelente, ca să nu creadă situ­ația din cele mai strălucite. Aceste rapoarte au avut efectul lor. JoMai toți miniștrii, afară de dl. Carp, au început a se răci și zelul lor a înce­put a scădea. De la miniștri aceasta s’a comunicat la presă, așa că duioasa unanimitate carea am văzut o la înce­put, a remas numai o frumoasă amin­tire. Trebue să recunoaștem că ,.Consti­tuțional­ul“ a remas fidel primei sale atitudini. Reflectând gândirea lui dl Carp, menține intreg proiectul, susține com­plectă ideia dominantă din el. Celelalte colege in reptilianism, nu au urmat a­­cest exemplu. Sub inspirația patronilor din cabinet,­­ carii caută mai mult spre portofoliu de­căt spre legea minelor, „Timpul“ și „L’indépendance“ au început o mișca­re, carea, timidă la inceput, se accen­tuează din ce in ce mai mult. La ince­put, zisele ziare, făcând protestări gro­zave de iubire pentru legea d-lui Carp, făceau aluzii discrete la oare­cari mo­dificări posibile. Incet încet, vine și mărturisirea că constituția este cam ex­pusă la oare­cari violenți din partea unelor dispoziții din zisa lege. In fine acum, pe față, declară că sunt necesa­re unele modificări și chiar explică că un minister, care ține cont de țară, nu trebue să se indărâtnicească, in susți­nerea unor lucruri­­ inpopulare. Așa că bietul ziar junimist a rămas singur, izolat, susținând sus și tare dra­pelul pe care stă scris întreaga lege a minelor. De la atitudinea ziarelor putem con­chide la disposiția stăpânilor. Deci singur dl. Carp susține in în­tregul seu zisa lege, pe cănd colegii săi nu esită nici un minunt între sacrifi­ciul legei și al puterei. Pentru a-și păs­tra portofoliurile, dl. Lahovary și Ca­­targiu nu vor ezita nici un moment de a trimite la preumblare chiar pe dl. Carp. MȘ tem insă că chiar tatăl legei să nu consimtă cum­va la schimonosirea ei. Ne amintim­ cum, cu altă ocazie, tot dl. Carp a consimțit la ciuntirea unui proiect de lege, suprimând chiar partea care forma originalitatea ei. Sirius M-Ile Nitouche Inocentă, de­sigur, dar, cum o afirmă singura, ca­pul drăcielor... in gând. Ce n'ar face M-lle Nitouche, dacă n’ar fi maica starița? Ochi mari, frumoși, lim­pezi, dulci și pătrunzători. Figura de un oval per­fect, sprincenile negre, îmbinate, par a fi trase cu pensula unui picior. Buzele cele mai suave, roze, făcute pentru sărutat. Două gropiți cari înveselesc întreaga fisionomie. Un rîs vesel, cristalin, plin de tinerețe, de viață, de nuri și de duh. Lată, in câte­va trăsături, portretul exact al M­ițe­i Nitouche. A mai vorbi de gingășia, de dragâlășia sa, de farme­cul pătrunzător ce-l răspândește, farmec de care nu poți scapa, ar fi de­sigur o banalitate. Am vorbit de femeie. Să trecem acum la artistă, pe acest te­ren, de­și la începutul carierei, M­lle Nitouche a știut să cucerească un loc de frunte. Artistă rafinată și conștiincioasă, care-și iubește meseria, M­lle Ni­touche va deveni, de­sigur, mărgărintarul operetei române. Se vor găsi artiste cari vor poseda o voce mai puternică, dar nici una nu va întrece puritatea, limpiditatea, dulceața fără seamăn a vocei sale. Ad­mirabil inzăstrată, ea știe sa-și mănuească organul cu măestrie și, când cântă, absoarbe toate privirile, răpește toate inimile, toate admirațiile, și cu drept cuvânt. Copilă răsfățată a publicului, nu apare pe scenă fără a fi bisată de două-trei ori și se poate făli de a fi tot așa de bună comediană ca și primadonă. Semne particulare: Se teme de qu'en dira-t-on? BocCacio. Un nou trădător militar Gil Bias anunță că s’a arestat și pus in stare de prevențiune de cătră consiliul de răsboiu, un sub­ofițer de artilerie din garni­zoana Grenobles pentru deturnarea a două obuze și a unui detunător. Obuzele au fost găsite în camera subofițe­­rului. . EVREII StROSM Țarul Nicolai I. Taxele pe carne și lumânări. Evreii in școală. Sub Țarul Alexandru II. Un nou ordin. Coloniile evreești. Țarul Nicolai I, printr-un ucaz, ordonă ca evreii,—ca veclațiune—să fie supuși la plata unor taxe. Aceste taxe se percepeau de la carne și de la luminări. Sub domnia țaru­lui Alexandru al II-lea, unii au intervenit pentru suprimarea acestor taxe, cari loveau amar pe evreii sărăci. Nu s'a isbutit, căci miniștrii spuneau că aceste taxe servesc pen­tru plata copiilor evrei cari fregventează șco­lile publice. Astăzi insă Țarul Nicolai II a desființat aceste taxe, desființând de asemi­­nea deosebirea intre copii cari urmează la școală. De aseminea actualul țar a promis a nu se atinge de autonomia coloniilor a­­gricole evreești din imperiul rus, pe cari unii voiau să li-o răpească. tar. Bucatariul Lahovary Ne așterne pe tara, Prin convenții.. la ori­care Ne da ca pe-o... pad­ava. G Gheorghe de la Suceava. In loc de provinciale Parol d’h­onneur dacă știu de cine să mai me­leg. Nici o cucoană, domnișoară, fie chiar babă, n’a scapat nesilu­etată și totuși e ci­ne­va care merită cîte­va rînduri. — Cum, d-le Istru, să nu-mi faci silueta mea—îmi zise azi o nostimă fetiță de la școala frumoaselor arte, pe când o conduceam spre atelier. Ca uita-te la mine, spune, ce defect­am? Nu vezi ce gît alb, ce ochi.ne­gri, languroși, melancolici­am? Apropie-te, te rog, de mine și vezi ce caldă sînt și dacă nici acest argument nu te poate convinge, a­­tunci, voi veni la d-ta să-ți arăt ce brațe ro­tunde, albe, modul are­am și cât de bine știu să le inlănțui in jurul gîtului băeților fru­moși. — Ei bine, să știi că am să te pun la ga­zetă, i-am răspuns eu, dar in schimb ce-mi dai ? — Absolut nimic, îmi răspunse ea rîzind și strîngăndu-mi mîna cum numai ea știe să str­îngă, se despărți de mine, pe când eu, ra­­mas o clipă, locului, urmăream jocul șolduri­lor ei pline și pronunțate. Și astfel, d-ra Marjă, e pusă la gazetă. Istru. ‘ Maria conflictul austr­o-bulgar Austro-Ungaria de­sigur n’a putut vedea cu ochi buni îndrumarea Bulgariei spre o îm­păcare cu Rusia, fapt care­ ar sfârși a­r mic­­șora foarte mult influența politica și econo­mică ce-o exercită asupra principatului vecin. Suparata pe ministerul bulgar actual, ea s'a hotărât să aștepte ocasia favorabilă pentru a-l răsturna, și aceasta ocasie nu a întârziat a se presenta. Pentru a-și equilibra budgetul fară a re­curge la impunerea de dări directe nouă, gu­vernul a propus și Sobrania a votat sistemul impozitelor asupra patentelor, cât și taxe de acesse asupra a diferite obiecte de com­erciu. Austria, care face cele mai multe dara­veri comerciale in Bulgaria, a protestat contra a­­cestor măsuri și o ruptură diplomatică pare iminentă, căci, cu toate notele diplomatice ale Bulgariei, prin care cauză a dovedi că a fost in imposibilitate a proceda alt­fel și că e in imposibilitate a nu aplica niște legi votate de Sobranie, promițandu­t avantage la inchierea viitoarei convenții comerciale, Austria continuă a-și menține protestarea ei. Această persistență a Austriei, in fapt, nu urmărește de căt răsturnarea actualului mi­nister bulgăresc, deoare­ce ea știe prea bine că ori­ce minister ar succeda cabinetului Stoilov, vă fi nevoit să aplice niște legi fi­nanciare votate și sancționate de principe. E chestiunea numai dacă Bulgarii Se vor supun­e caprietelor Austriei și-i vor indeplini pofta. Din treacăt — Mă rog, cum i-a zis: Palton sau Pezevenchiu? — Și Palton și Pezevenchiu. Titirez. SAMBATA 14 IANUARIE 1895 Crisa în Grecia Done meetinguri.—Prințul moștenitor.— Disolvaarea camerilor.—Panica la bur­să.—n­oul ministerin. Duminica trecută se ținură la Athena done mari meetinguri. Pe când oratorii tunau și fulgerau, de o dată prințul moștenitor apăru in mijlocul mulțimei, care uită pentru mo­ment scopul pentru care se întrm­ise, pentru a aclamă pe prinț. Acest act nu plăcu insă d-lui Tricupis, care imediat se prezintă la rege și i ceru, pe lângă altele, și disolvarea camerelor. Regele refuzând, d-nu Tricupis demisiona împreună cu toți colegii săi. Această știre respândindu-se in oraș, o panică cuprinse bursa. După cum insă s’a putut vedea, crisa s’a terminatscurând, d-un Delyanis primind să formeze cabinetul. Z. tolarul intre da si Japonie Generalul Nodau a telegrafiat detalii asu­pra infrăngerei Chinezilor, Inimicul, incepănd a înainta la 8 oare di­mineața prin trei căi Lios-Ilang, Phu-Lang- Tou, și M­en-Chwang. La amează Chinezii intinsă fronturile de bataie pe o lărgime de 5 mile. Armata chineză inaintă linia sa de forma­țiune pană la distanța de o milă de prima linie a Japonezilor.­­Di­isiunea a 3-a a armatei japoneze reuși până la oara 4. Pe urmă, luând ofen­siva, ea atacă aripa dreaptă a Chinezilor care a fost nevoită a se retrage către nord­­vest; restul armatei se retrase spre New- Schwang. Japonezii au luat de la inimic 7 tunuri ș o mulțime de arme. Mărturisirea d-lui Badarau D-nn Bădărău și-a luat obiceiul de a răs­punde. De la inceput am spune d lui Ba­­dărau că veu face, de oare­ce dacă se ținea de­zitatoare Si­racuisset filosoful mansisset­ nu spunea atâtea prostii și mai ales nu fă­cea o mărturisire atat de . . . prețioasa. Să vedem despre ce e vorba Ca d-nu Panu a intrat in partidul conservator­, acesta e un fapt netăgăduit și d-nu Panu a ținut s’o do­vedească in toate ocaziunile. Darea radicalii din Iași chestia se prezintă sub o alta va­rianta. Conservatorii pun din Iași nici nu vroiau sa știe de radicali, dar acesta din urmă vrei cu ori­ce preț sa pue mâna, pe lada comunală și sa-și asigure intru­cat­va reușita in vili­­toarele alegeri legislative. Și atunci radicalii noștri, pentru cari interesul e mai presus de ori­ce, sau imit cu poliția, fară concursul careia remaneau cu buzele umflate. Acesta era un ce văzut de toata lumea, și noi n’am­ făcut de­cât a-i înregistra. Dar ce sa vezi! Radicalii, cu cinismul cei caracterizează, susțineau că ei au dat con­cursul tor conservatorilor și că poliția nici nu s’a amestecat in alegeri. Radicalii spuneau aceasta in speranță de a arunca praf in ochii lamei, fără a se gândi vr'o­data la naivitatea d-lui Badărâu, care, intr’o bună dimineață, îi va da de gol. Și aceasta s'a intamplat. L-na Bădărău, vrând sa ieie apărarea lui Vasiliu Parton, in conflictul ce acesta a avut cu prefectul de poliție, tace in „Jurnalul" de azi următoarea naivă dar sinceră declarațiune: nice d-nu Bogdan nu dam a văzut de căt 20 de minute cel puțin după incident, după ce s’a discutat in consiliu 2 sau 3 chestii. In această întrevedere i am spus că am cetit silueta, că înainte de a veni la consiliu aim întâlnit pe d-nu Vasiliu sau­ am observat amical pentru­ ce ataca pe un om foarte co­rect din toate punctele de vedere, cu care am lucrat împreună in alegeri și despre care am pastrat bune amintiri.“ Dar d-nu Bogdan e prefect de poliție și după lege n’are a se amesteca in alegeri.

Next