Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)
1895-01-14 / nr. 565
ANUL la No. 565 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUMĂR io BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN (I f/AV.;I V,V. A Director politic G. A. SCORȚESCU ABONAMENTUL: Pe an............................ Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte. XPentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 ir., pe pag. II 2 fr. pag. III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. Semne de taompere De la început guvernul, prin reptilele sale, se arata grozav și unit incestia legei minelor. Ne amintim cu toții cum vociferau ori de căte ori se producea vreo obiecțiune contra acelei legi. Când noi cei întâi și apoi toate organele de opoziție, am aratat că această lege este neconstituțională, toată presa guvernamentală a început cea mai violentă campanie, contra acestei aserțiuni. Cu toți au început a căuta să dovedească că constituția nu este deloc atinsă de dispozițiile legei d-lui Carp Dar noi nu ne am dat nici convinși, nici învinși și opozanții de diferite nuanțe s’au unit pentru apararea constituției amenințate. Nici Sarcasmele, nici înjurăturile, nici batjocurile nu au fost cruțate pentru a putea să anihileze influența acestei mari mișcări. Au căutat prin toate mijloacele să arunce discreditul asupra tuturor acelor ce voiau ca constituția să fie respectată. Dar efectul acestor sforțări desperate a fost cu totul altul decât acel așteptat. Opozanții uniți au întreprins să facă propagandă in țară, întruniri publice s’au proectat și făcut in diferite locuri, și un vast sistem de petiționare a fost organizat. Lumea ingrijată a aratat opoziției toată încrederea sa. Pentru a paraliza efectul acestor agitații, guvernul a început a amenința pe membrii opoziției cu pușcăria. Dar ei, tari de dreptul lor și mergând pe căile legale, au disprețuit toate amenințările și au urmat drumul început. Cu ocazia vacanțiilor de Crăciun, deputații și senatorii deducându-se in mijlocul alegătorilor, au fost displăcut impresionați, de starea spiritelor. Plecând urechea in dreapta și în stânga au priceput onorabilii că țara nu vede lucrul ca mandatarii săi. Cum alegerile generale bat la ușă, au fost siliți acești domni să conteze și cu voința alegâtorilor, carii ar putea, la un moment , dat, să nu mai asculte de vocea poliției. Câteva cazuri recente i-au cam edificat pe candidații oficiali, asupra obrăzniciei alegătorilor. Ducăndu se la București, au început a spune cănd ia una, când la alta dintre excelente, ca să nu creadă situația din cele mai strălucite. Aceste rapoarte au avut efectul lor. JoMai toți miniștrii, afară de dl. Carp, au început a se răci și zelul lor a început a scădea. De la miniștri aceasta s’a comunicat la presă, așa că duioasa unanimitate carea am văzut o la început, a remas numai o frumoasă amintire. Trebue să recunoaștem că ,.Constituționalul“ a remas fidel primei sale atitudini. Reflectând gândirea lui dl Carp, menține intreg proiectul, susține complectă ideia dominantă din el. Celelalte colege in reptilianism, nu au urmat acest exemplu. Sub inspirația patronilor din cabinet, carii caută mai mult spre portofoliu decăt spre legea minelor, „Timpul“ și „L’indépendance“ au început o mișcare, carea, timidă la inceput, se accentuează din ce in ce mai mult. La inceput, zisele ziare, făcând protestări grozave de iubire pentru legea d-lui Carp, făceau aluzii discrete la oarecari modificări posibile. Incet încet, vine și mărturisirea că constituția este cam expusă la oarecari violenți din partea unelor dispoziții din zisa lege. In fine acum, pe față, declară că sunt necesare unele modificări și chiar explică că un minister, care ține cont de țară, nu trebue să se indărâtnicească, in susținerea unor lucruri inpopulare. Așa că bietul ziar junimist a rămas singur, izolat, susținând sus și tare drapelul pe care stă scris întreaga lege a minelor. De la atitudinea ziarelor putem conchide la disposiția stăpânilor. Deci singur dl. Carp susține in întregul seu zisa lege, pe cănd colegii săi nu esită nici un minunt între sacrificiul legei și al puterei. Pentru a-și păstra portofoliurile, dl. Lahovary și Catargiu nu vor ezita nici un moment de a trimite la preumblare chiar pe dl. Carp. MȘ tem insă că chiar tatăl legei să nu consimtă cumva la schimonosirea ei. Ne amintim cum, cu altă ocazie, tot dl. Carp a consimțit la ciuntirea unui proiect de lege, suprimând chiar partea care forma originalitatea ei. Sirius M-Ile Nitouche Inocentă, desigur, dar, cum o afirmă singura, capul drăcielor... in gând. Ce n'ar face M-lle Nitouche, dacă n’ar fi maica starița? Ochi mari, frumoși, limpezi, dulci și pătrunzători. Figura de un oval perfect, sprincenile negre, îmbinate, par a fi trase cu pensula unui picior. Buzele cele mai suave, roze, făcute pentru sărutat. Două gropiți cari înveselesc întreaga fisionomie. Un rîs vesel, cristalin, plin de tinerețe, de viață, de nuri și de duh. Lată, in câteva trăsături, portretul exact al Miței Nitouche. A mai vorbi de gingășia, de dragâlășia sa, de farmecul pătrunzător ce-l răspândește, farmec de care nu poți scapa, ar fi desigur o banalitate. Am vorbit de femeie. Să trecem acum la artistă, pe acest teren, deși la începutul carierei, Mlle Nitouche a știut să cucerească un loc de frunte. Artistă rafinată și conștiincioasă, care-și iubește meseria, Mlle Nitouche va deveni, desigur, mărgărintarul operetei române. Se vor găsi artiste cari vor poseda o voce mai puternică, dar nici una nu va întrece puritatea, limpiditatea, dulceața fără seamăn a vocei sale. Admirabil inzăstrată, ea știe sa-și mănuească organul cu măestrie și, când cântă, absoarbe toate privirile, răpește toate inimile, toate admirațiile, și cu drept cuvânt. Copilă răsfățată a publicului, nu apare pe scenă fără a fi bisată de două-trei ori și se poate făli de a fi tot așa de bună comediană ca și primadonă. Semne particulare: Se teme de qu'en dira-t-on? BocCacio. Un nou trădător militar Gil Bias anunță că s’a arestat și pus in stare de prevențiune de cătră consiliul de răsboiu, un subofițer de artilerie din garnizoana Grenobles pentru deturnarea a două obuze și a unui detunător. Obuzele au fost găsite în camera subofițerului. . EVREII StROSM Țarul Nicolai I. Taxele pe carne și lumânări. Evreii in școală. Sub Țarul Alexandru II. Un nou ordin. Coloniile evreești. Țarul Nicolai I, printr-un ucaz, ordonă ca evreii,—ca veclațiune—să fie supuși la plata unor taxe. Aceste taxe se percepeau de la carne și de la luminări. Sub domnia țarului Alexandru al II-lea, unii au intervenit pentru suprimarea acestor taxe, cari loveau amar pe evreii sărăci. Nu s'a isbutit, căci miniștrii spuneau că aceste taxe servesc pentru plata copiilor evrei cari fregventează școlile publice. Astăzi insă Țarul Nicolai II a desființat aceste taxe, desființând de aseminea deosebirea intre copii cari urmează la școală. De aseminea actualul țar a promis a nu se atinge de autonomia coloniilor agricole evreești din imperiul rus, pe cari unii voiau să li-o răpească. tar. Bucatariul Lahovary Ne așterne pe tara, Prin convenții.. la oricare Ne da ca pe-o... padava. G Gheorghe de la Suceava. In loc de provinciale Parol d’honneur dacă știu de cine să mai meleg. Nici o cucoană, domnișoară, fie chiar babă, n’a scapat nesiluetată și totuși e cineva care merită cîteva rînduri. — Cum, d-le Istru, să nu-mi faci silueta mea—îmi zise azi o nostimă fetiță de la școala frumoaselor arte, pe când o conduceam spre atelier. Ca uita-te la mine, spune, ce defectam? Nu vezi ce gît alb, ce ochi.negri, languroși, melancoliciam? Apropie-te, te rog, de mine și vezi ce caldă sînt și dacă nici acest argument nu te poate convinge, atunci, voi veni la d-ta să-ți arăt ce brațe rotunde, albe, modul aream și cât de bine știu să le inlănțui in jurul gîtului băeților frumoși. — Ei bine, să știi că am să te pun la gazetă, i-am răspuns eu, dar in schimb ce-mi dai ? — Absolut nimic, îmi răspunse ea rîzind și strîngăndu-mi mîna cum numai ea știe să strîngă, se despărți de mine, pe când eu, ramas o clipă, locului, urmăream jocul șoldurilor ei pline și pronunțate. Și astfel, d-ra Marjă, e pusă la gazetă. Istru. ‘ Maria conflictul austro-bulgar Austro-Ungaria desigur n’a putut vedea cu ochi buni îndrumarea Bulgariei spre o împăcare cu Rusia, fapt care ar sfârși ar micșora foarte mult influența politica și economică ce-o exercită asupra principatului vecin. Suparata pe ministerul bulgar actual, ea s'a hotărât să aștepte ocasia favorabilă pentru a-l răsturna, și aceasta ocasie nu a întârziat a se presenta. Pentru a-și equilibra budgetul fară a recurge la impunerea de dări directe nouă, guvernul a propus și Sobrania a votat sistemul impozitelor asupra patentelor, cât și taxe de acesse asupra a diferite obiecte de comerciu. Austria, care face cele mai multe daraveri comerciale in Bulgaria, a protestat contra acestor măsuri și o ruptură diplomatică pare iminentă, căci, cu toate notele diplomatice ale Bulgariei, prin care cauză a dovedi că a fost in imposibilitate a proceda altfel și că e in imposibilitate a nu aplica niște legi votate de Sobranie, promițandut avantage la inchierea viitoarei convenții comerciale, Austria continuă a-și menține protestarea ei. Această persistență a Austriei, in fapt, nu urmărește de căt răsturnarea actualului minister bulgăresc, deoarece ea știe prea bine că orice minister ar succeda cabinetului Stoilov, vă fi nevoit să aplice niște legi financiare votate și sancționate de principe. E chestiunea numai dacă Bulgarii Se vor supune caprietelor Austriei și-i vor indeplini pofta. Din treacăt — Mă rog, cum i-a zis: Palton sau Pezevenchiu? — Și Palton și Pezevenchiu. Titirez. SAMBATA 14 IANUARIE 1895 Crisa în Grecia Done meetinguri.—Prințul moștenitor.— Disolvaarea camerilor.—Panica la bursă.—noul ministerin. Duminica trecută se ținură la Athena done mari meetinguri. Pe când oratorii tunau și fulgerau, de o dată prințul moștenitor apăru in mijlocul mulțimei, care uită pentru moment scopul pentru care se întrmise, pentru a aclamă pe prinț. Acest act nu plăcu insă d-lui Tricupis, care imediat se prezintă la rege și i ceru, pe lângă altele, și disolvarea camerelor. Regele refuzând, d-nu Tricupis demisiona împreună cu toți colegii săi. Această știre respândindu-se in oraș, o panică cuprinse bursa. După cum insă s’a putut vedea, crisa s’a terminatscurând, d-un Delyanis primind să formeze cabinetul. Z. tolarul intre da si Japonie Generalul Nodau a telegrafiat detalii asupra infrăngerei Chinezilor, Inimicul, incepănd a înainta la 8 oare dimineața prin trei căi Lios-Ilang, Phu-Lang- Tou, și Men-Chwang. La amează Chinezii intinsă fronturile de bataie pe o lărgime de 5 mile. Armata chineză inaintă linia sa de formațiune pană la distanța de o milă de prima linie a Japonezilor.Diisiunea a 3-a a armatei japoneze reuși până la oara 4. Pe urmă, luând ofensiva, ea atacă aripa dreaptă a Chinezilor care a fost nevoită a se retrage către nordvest; restul armatei se retrase spre New- Schwang. Japonezii au luat de la inimic 7 tunuri ș o mulțime de arme. Mărturisirea d-lui Badarau D-nn Bădărău și-a luat obiceiul de a răspunde. De la inceput am spune d lui Badărau că veu face, de oarece dacă se ținea dezitatoare Siracuisset filosoful mansisset nu spunea atâtea prostii și mai ales nu făcea o mărturisire atat de . . . prețioasa. Să vedem despre ce e vorba Ca d-nu Panu a intrat in partidul conservator, acesta e un fapt netăgăduit și d-nu Panu a ținut s’o dovedească in toate ocaziunile. Darea radicalii din Iași chestia se prezintă sub o alta varianta. Conservatorii pun din Iași nici nu vroiau sa știe de radicali, dar acesta din urmă vrei cu orice preț sa pue mâna, pe lada comunală și sa-și asigure intrucatva reușita in vilitoarele alegeri legislative. Și atunci radicalii noștri, pentru cari interesul e mai presus de orice, sau imit cu poliția, fară concursul careia remaneau cu buzele umflate. Acesta era un ce văzut de toata lumea, și noi n’am făcut decât a-i înregistra. Dar ce sa vezi! Radicalii, cu cinismul cei caracterizează, susțineau că ei au dat concursul tor conservatorilor și că poliția nici nu s’a amestecat in alegeri. Radicalii spuneau aceasta in speranță de a arunca praf in ochii lamei, fără a se gândi vr'odata la naivitatea d-lui Badărâu, care, intr’o bună dimineață, îi va da de gol. Și aceasta s'a intamplat. L-na Bădărău, vrând sa ieie apărarea lui Vasiliu Parton, in conflictul ce acesta a avut cu prefectul de poliție, tace in „Jurnalul" de azi următoarea naivă dar sinceră declarațiune: nice d-nu Bogdan nu dam a văzut de căt 20 de minute cel puțin după incident, după ce s’a discutat in consiliu 2 sau 3 chestii. In această întrevedere i am spus că am cetit silueta, că înainte de a veni la consiliu aim întâlnit pe d-nu Vasiliu sau am observat amical pentru ce ataca pe un om foarte corect din toate punctele de vedere, cu care am lucrat împreună in alegeri și despre care am pastrat bune amintiri.“ Dar d-nu Bogdan e prefect de poliție și după lege n’are a se amesteca in alegeri.