Evenimentul, aprilie-iunie 1895 (Anul 3, nr. 624-694)
1895-04-01 / nr. 624
b%4 í'nt silit de el a denunța pe complici Ini. Atât Lukanow, cât și ajutorii lui Totev și Lucanow au fost condamnați la 24 ani fortăreață, pierderea rangului și plata cheltuelilor procesului LONDRA. O notă oficială comunică că guvernul chinez a numit pe Li-Ching — Fung ca plenipotențiar in tratările de războii. Guvernul japonez a acceptat pe noul representant, Li-Hung-Changi e considerat ca vindecat. Principele Tomatsu,comandantul suprem al armatei japoneze, are de gând a permuta cartierul principal pe teritoriul chinezesc. HIROSHIMA. Comandantul trupelor din Makung (Pescadores), colonelul Hihiima, comunică că locuitorii indigeni ai insulei s’au intors, reluăndu-și ocupațiunile lor. Opt ofițeri chinezi au fost făcuți prizonieri și expediați in Japonia, împreună cu acești prizonieri au fost trimise in patrie mai multe trofee, 18 tunuri, munițiune etc. Din pungășiile lui Badarai! Primim următoarea scrisoare de la d. avocat Petru Ghițescu, care dovedește cine e nenorocitul care se intitulează șeful radicalilor din localitate, d. Al. Bădarău. Credem că consiliul de disciplină a baroului din Iași își va face datoria și va esclude din barou, fără milă, pe acest avocat neconștiincios. De altmintrelea vom publica o serie de fapte incorecte ale acestui individ, cari vor face lumină deplină asupra sa. Domnule Director Răspund dlui Al. Bădărău șeful „Jurnalului“, la a doua ediție No. 118 primul ultime informațiuni că nici o comunitate de idee politică nu mă leagă cu principiile Gr. Sturza pănă in prezent și prin urmare neîntemeiata și stupida alegațiune ce face că ași fi făcut parte din cortegiul prințului este cu totul neexactă și neadevarată, aceasta o pot mărturisi persoanele cele mai marcante ale clubului conservator că nici nu m'an zărit macar pe peron. Eu plecam de acasă la trib, ea in fiecare zi și întâmplătorii numai m’am bănuit cu manifestanții la reîntoarcere, dar cu ce’l siiesce pe Bădărău de a mă cobora in fața membrilor radicali este fapta sa neloială și purtarea sa necorectă și demnă de a fi tranșată de consiliul de disciplina al baroului de avocați Iași și pe care sunt silit, fiindcă am fost provocat la acest d. ce trece de sub șefia localitate al unui partid, de a o da la lumină. Fiind avocat ca și aceata primesc o scrisoare din Fălticeni de la cumnatul meu prin care unii recomandă pe an deținut din cot. Moțca com. Cristești jud. Suceava, condamnat la 6 luni și o zi pentru furt de vite, numit Morarac, ca să-l apăr eu și cu acest d. numit Bădărău înaintea curtei de apel la și secția II. La 27 martie primind scrisoarea cu căteva zile înainte mă adresez marelui cc. Alecu dacă binevoește a fi partaș cu mine, apărând alăturea cu mine pentru suma de 100 lei. Isa acceptă cu distinsă bunăvoință văzind acest chilipir, dar găsește cu cale a mă trage pe sfara i in lipsa mea din Iași fiind dus la Ungheni 2 zile cu niște procese se duce la penetenciar și mă esclude in modul cel mai nerușinat. Sosind de la Ungheni in ziua termenului adresându-mă lui c.c. Alecu imi respunde că nu are nevoe de mine, Osebit de ținutul cu toată încrederea inspirată de dânsul și cei ai lui Bădărău ținea să lapăr, spunându-mi că ia eliberat lui Bădărău o poliță de 150 lei pentru ca să fie încasată in urmă de Blucatz mandatarul general a d-lui Bădărău. Acesta este mobilul de rasbunare a d-lui Bădărău publicat in jurnalul de la 81 martie 1895. Rămâne ca această faptă necolegială, nerușinată și demnă numai de un Bădăran să fie comentată și calificată de fiecare cetitor cum va pofti. Sunt gata a dovedi cu dosarul I. II-a a curței cele enunțate. D-sa dacă va mai avansa asupra mea, această causă desvoltândo, va fi mai compromițătoare pentru d sa. Atâta ieocamdată. Primiți, etc. Avocat, P. Ghițescu. Cabinetul negru in Rusia Jurnalele galițiene publică știrea că ministrul de interne Durnervo a dat ordin ca scrisorile ce vor sosi din Viena, Lemberg, Cracovia și alte localități „dubioase“ să fie examinate cu atențiune in oficiile poștale de sosire. Multe din aceste scrisori, mai cu samă recomandate, conțin imprimate revoluționare. Dirigenții oficiilor au voe a deschide orice plic dubios; orice scrisoare recomandată se va deschide de oficiu, in fața adresantului. Pe de altă parte ministrul ordonă a se lua signalimentele oamenilor cari vor expedia bani in străinătate signalmente cari se vor comunica poliției secrete. Chestiunea agrară in Austria Săptămâna trecută mai mulți agricultori s’au adunat in Viena, discutând chestiunea premiilor de export a zahărului. Cu această ocaziune, contele Sylva-Taroucca, reprezentantul agricultorilor din Bohemia, a zis că regretă foarte mult atitudinea agrarilor din Germania, cari pretind introducerea monopolului asupra grănelor. Contele crede că din momentul in care se monopolizează producțiunea agricolă, se crează terenul pentru viitorul stat socialist. Din acest punct de vedere, cartelurile au fost de aseminea greșite. CRONICA ZILEI De trei zile suntem in plină primavară. Soarele e puternic și nu poți eș nici in pardesiu, așa e de cald. Cerul e curat, aerul calm și se speră că timpul va ține tot astfel înainte. Strada Palatului la vale a ajuns într’o stare deplorabilă, cu toate că n’a fost refăcută decât de astă toamnă. Circulațiunea pe numita stradă e cât se poate de dificilă.—Fiindcă însă nu locuește nici un clovn comunal pe acolo, credem că orice insistență de a fi reparată str. palatului e zadarnică. ac Sămănăturile in județ sunt întîrziete din cauza timpului. In unele locuri plugurile nici n’au fost scoase încă pe cîmp. De asemenea și viile, cari anul acesta promit o recoltă bună, căci omătul de astă carnă le-a conservat foarte bine. SC Terenurile de cultivare a sfeclei nefiind suficiente pentru fabrica de zaharde la Sascut, aceasta s-a adresat mai multor proprietari pentru a cultiva sfecla, așa că, avînd materie primă în abundență, va putea da o mai mare cantitate de zahar. Afară de aceasta, chiar țaranii s’ar putea ocupa cu cultura sfeclei, mai cueamă în timpurile acestea de necăutare a cerealelor. 3.“ EVENIMENTUL Cerșitorii Iașului Atragem atențiunea prefectului Poliției locale asupra celor ce se petrec cu cerșitorii la catedrala mitropolitană. In totdeauna aproape toți schilozii cerșitori se string la ușa mitropoliei, mădiți de mila prelatului pe două coloane așezați după vechime, incep a cerșetori și trăgând de haine pe credincioși. N’ar fi rău, ca de prefect să posteze in totdeauna căte un subcomisar și câțiva sergenți la autretul Mitropoliei, spre a ține un respect pe acești cerșitori, cari au devenit autoritari asupra celor ce esă din biserică. Azi dimineață o doamnă cșind din biserică a dat unei bătrâne 5 bani, 30 câți erau pe doua coloane săriră pe milostiva care grație intervenirea unor oameni putu fi scăpată din măna cerșitorilor. De la liga femeilor uimim de la biuroul ligei femeilor următoarea comunicare : Intrigile inpotriva ligei femeilor ajungând pană și pe la membrele din provincie, binroul iși împlinește o datorie, rugând pe membre a nu se potrivi invitațiunelor ce primesc și nici publicațiunelor ce se fac in potriva ligei femeilor secțiunea Iași. * * * De aseminea biuroul ligei ne roagă a anunța că in curând va da publicităței listele pentru înființarea școlei de bucătării. 3C Urmare la decorații din Iași pe ziua de 1 ianuarie 1895 Ganea Nicolae, Găvănescul loan, Raliet loan, Rășcanu Petre, Buțureanu Vasile, Nicolae Gheuca Alexandru Volutză, Cananău Nicolae, Vasiliu Petre. n Comisia dispăruiei II, eri a prins pe un pungaș care, la cercetările ce i s’au făcut, numitul a declarat că se numește Surugeanu Ștefan și că este desertoriu din regimentul II de geniu din Focșani. Numitul a fost inaintat comănduirei. DC Eri comisarul disp. III, a făcut cercetarea asupra bătăei birjarului din Podu Roș de cătră subcomisarul Niculescu. Se știe că aproape toți gulerații poliției, pe lângă că sunt purtați ceasuri întregi de birjari, apoi li mai impun a le da și mită. Pungașul de la Mitropolie Așează la denie, in biserica catedrală (Mitropolie), un pungaș v ît [titrat din buzunarul d-nei Lecachi Ancuța din Bârlad un portofel cu suma de 65 franci. Sa ne așteptăm la ceva mai frumos sâmbătă sara la înviere... DC Atragem atențiunea primului clisiarc al mitropoliei, spre a pune vreun fanar in ogradă și la autretul bisericei. DC In curând se vor așeza la barierele orașului nostru alte modele de rampe mai sistematice, in forma celor de la calea ferată. SC I. P. S. 8. episcopul catolic Dominic Jacquet, duminică in ziua de Paști, imediat după terminarea serviciului divin, va rosti cătră credincioșii catolici un discurs in limba franceză. 3. Comitetul societăței studenților vuniversitari Solidaritatea pe anul curent 1895 s’a constituit precum urmează: J. K Georgiade, președinte, J. Moga, M. V. Liteanu vice-perședinți, A. A. Donat casier, G. L. Dimitriu secretar-general, N. Albu, D. Spirdon secretari de ședințe, J. Moraru, O. Chinescu, Laur. Roiu bibliotecari, N. Ionescu,V. Bușila, Ilie Mitescu membri. De Azi au luat vacanțe de paște ministerele de domenii și de răsboiumâne vor lua toate celelalte ministere. DC Contrar afirmațiunei unor ziare, operațiunile de recensământ în țară vor începe imediat după sărbătorile Paștelor, adică la 5 6 aprilie. Doar în comunele urbane ele se vor face după Sf. Gheorghe, ca să se înlăture astfel, din causa mutărilor, diferite desagremente ce le-ar putea avea comisia înscriind vre-o persoană de două ori, sau neînscriind-o de loc. DC Lucrarea pentru revizuirea programelor școalelor urbane și rurale s’a terminat ieri de consiliul general al instrucțiunei. Nouile modificări vor intra în vigoare cu începerea viitorului an școlar. R F adicate Cetiți in „Gazeta Poporului“ Suntem informați că Lupta a scăzut prețul vînzărei unui număr de la 15 la 10 bani, după angajamentul luat de guvern de a-i plăti diferența. Faimosul program radical va fi modificat astfel, ca să poată fi îndreptat cu violență contra „infamilor de colectiviști“, cari au îndrăsnealla de a năzui să răstoarne pe ciocoii de la putere și să depărteze pe G. Panu... de sacul cu grăunțe. Or cât de eftin ar oferi-o, marfa falșilor radicali e atât de avariată, încât este mai mult ca sigur că direcțiunea polițienească a Luptei nu ve mai înșela pe cititori. Palavrele nu mai merg, după ce publicul s-a convins că ele sunt plătite din fondurile secrete. X Suntem informați că d. N. Filipescu a reservat o sumă bunicică de bani din fondul primăriei, destinat a se împărți, la sărăci de sărbători, pentru a o distribui redactorilor ziarului Lupta, ca resplată a devotamentului lor cătră guvern. X Legea timbrului S’a promulgat legea votată de Corpurile legiuitoare, prin care orice polițe și hârtii timbrate, destinate a servi pentru facere de oriși ce acte, ce cad sub dispoziția legei timbrului și inregistrărei, vor putea fi preschimbate de cei interesați in alte polițe și hîrtii timbrate, de aceiași valoare și natură, fără a plăti o nouă taxă, dacă acele polițe și hîrtii timbrate nu vor fi fost subscrise de părți. Această preschimbare se va putea efectua pe la toți debitanții de hîrtie timbrată, fără altă plată decât aceea a sumei de 10 bani, ori și care ar fi va FORȚA , EVENIMENTULUI“ 30 ADOLPHE KELOT și JULES DANTIN SEOFIETUL INGROZITOR PARTEA I C.A.” SIE STOTXI in adevăr, în curând, ea se îndreptă. Încet, și cu o mână care abea tremura, ea-și șterse lacrimile. Trăsăturile ei, odinioară contractate ea-și șterse lacrimile, aveau acum paliditatea și nemișcarea marmurei; ochii ei mari, uscați și fixi, exprimau o resiguare și o tărie stoică. O voce interioară i strigase : „Fără lașitate! Oricât de grea ar fi sarcina trebue dusă. Luptă și sufere! acesta-ți e viitorul.“ Și acest suflet viteaz să întărisă hotărît la sarcina sa, gata merge până la capăt Ea se îmbrăcă răpide. Pe urmă, deschise saltarele scrinului luă din ele hăinuțele copilului ei, pe cari le leagă întru-un fular; făcu un alt pachet din lucrurile ei. Totul era gata Nu era decât timpul să plece : oamenii justiției puteau sosi nu trebuia ca Richard să asiste la niște întîmplări de cari și-ar fi putut aduce aminte în trio zi Ea inntră în cabinet. Copilul, în pâtișorul lui, dormea, cu un braț întins, cu celălalt ușor îndoit sub cap; lumina dimineței scălda, fără să le întredeschidă, pleoapele lui cu gene lungi și mătăsoase. Vezînd acest cap fraged și odihnit, aceste buze roze puțin tremurânde, ca în așteptarea unei sărutări de mamă. Clemența trasări brusc și ochii i se udară Dar se întări foarte degrabă. Nu era timp pentru slăbăciune ! Aceasta trebuia să fie cea de pe urmă. Ea atinsă mâna copilului și-l chemă încetișor. El deschise ochii mirați se mișcă pentru a-și alunga somnul, și întinzîndu-se se lase să fie sărutat. El întrebă pentru ce 1 deșteptă, dacă era era să se ducă la școală ? —Nu, zise ea, ai concediu astăz. Imbracat în grabă, el nu așteptă să fie rugat ca sa părăsească case. Era un timp îngrozitor cu lapoviță și cu glod. Merseră ținându-se de mână fleșcăind prin strade, ea, grăbindu-și pasul, îngrijită, el cufundat în visul seu, nesimțitor de plictiselile drumului. Ajunseră în strada Saint Antoine, la familia Urbain. Soțul era deja în atelierul seu, d-na Urbain e singură cu cei doi copii ai sei. Fu o surprindere : cum se făcea că Clemența venea la această oaie ? ce se întîmplase ? Clemența se închise cu d na Urbain într'o cameră alăturată. Fu pentru ea un moment îngrozitor. Trebui să mărturisesc crima și fuga soțului ei să înduioșe de esclamațiile de mirare și întrebările prietenei sale : „Dar cum? Ah! Doamne! dar nu ! cu putință! “ Și această repulsiune rău ascunsă sub milă, pe cari orice cădere o inspiră chiar celor mai buni și mai devotați . Ea suportă cu curaj această încercare. Grăbită să plece, și să știe dacă d-na Prevot ar consinți să se însărcineze cu Richard timp de câteva zile ea rugă pe d-na Urbain să oprească pentru dânsa chiar pentru sora aceia, o cameră mobilată, cu cel mai mic preț posibil, în cabinetul Saint-Antoine. Căci, nici o dată nu va consimți să se reîntoarcă în apartamentul din strada Enter !.. și poate și altmintrelea, vor alunga o! De la barieră la Montreuil, făcu un drum lung și chinuitor. Ușurată de legăturile ei, pe cari le lăsase la dna Urbain, susținută de o energie febrilă, Clemența trebui să fie și să ducă în brațe pe fiul seu ale căruia picioare se încleiau în glob. Fu nevoiă să facă dese popasuri cu această sarcină, în bâtnea unui vânt rece. In sfîrșit ajunse. La d-na Prevot aceleași confidențe, aceiași confuzie dureroasă. Esceienta femee declară că ar fi prea fericită să fie pe Richard la ■ansa, dar greutatea sa de a o face să consimtă a rămânea. Sfîrși prin a se hotărî totuși cu condiție ca mama sa să se întoarcă a doua zi. Ea-i făgădui și-l săruta șl o privi plecând căutând să zimbească, deși mica lui inimă era străpunsă de supărare. Și ea mergând pe drum, se gândea la acest copil care va mângâia-o prin gentilețile lui care va crește lângă ea pe când tatăl seu nu o va mai vedea. —Și eu me plângeam ! murmură ea. XIIT ile restwrme ată, în acest timp ce se întîmpla in strada Vivienne. D. Roche, stăruind mai mult de cât oricând în bănuelile sale, venise să sune la biuroul Cassei centrale cu mult timp înainte de ora indicată de Maheurtier. Bietul de biurou îl introdusă rugându-l să aștepte. D. Roche aștepta, dar bodogănind contra șefilor de casse, contra directorilor cari pot dormi cu ideia că i pradă. un sfîrțit, pe la opt ore și un sfert, Ma heurtier intra. Intr'a ever scumpul meu director, nu va gândiți strigă d Roche zărindu-1. Cum puteți fi așa de liniștit, când e sigur că acest cassier a abuzat de încrederea d-voastră ? —Aide dă ! dai, —E sigur ve zic. Am căutat pe acest vipretinsul sub scriitor al biletului meu, și nu am găsit. —Ce are a face !... când avem amanet sigur —E sigur ? —Ați auzit ca și mine, ori anunțarea titlurilor. —Hm !.. Pe urmă, e târziu, și ar trebui să fie aici de mult timp, acest cassier... l-ați dat întîlnire pentru opt oare? — Da, dar va fi uitat Va veni ca de obiceiu, la nouă oare Să așteptăm. Lunară nouă pare, pe urmă nouă și un sfert. Toți amploiații erau la postul lor dar despre Causson nici o știre. Ü. Roche triumfa Macheurtier începea a se îngriji : el mărturisi că într’adever intărzierei-i părea stranie; trăise un biet de biurou in strada Enfer să cerceteze. Băetul luă o trăsură, și jumătate de vară după aceia, aduse știrea pe care cititorul o știe . Causson eșise de dimineață, înainte de a se face ziuă, și femeea cu copilul seu nu întârziaseră a-l urma. (Va urma) Ag inphiprot etajul de jos compus din UO HlUIlici Ol țrendăi, bucătărie și camară pentru lemne din str. Ghica Vodă A se adresa la proprietarul H. V. Buiu. 1896 loarea hîrtiei timbrate ce se prezintă la preschimbare. Dispozițiunea de mai sus nu modifică intru nimic dispozițiunile conținute la art. 46 din legea actuală a timbrului și a inregistrărei. ** Un proces curios Tribunalul din Berlin a condemnat mai dăunăzi pe un tâmplar Griessler la 20 mărci amendă pentru că a jucat rolul unui mort. Istoria e destul de hazlie. Tâmplarul se culcase intr’un coșciug care era expus la fereastra dughenei sale. Publicul se oprea mirat înaintea curiosului mort ; unii rădeau copii făceau o gălăgie nespusă, iar femeile leșinau. Procurorul, care râdea și el de ideia bizară a tâmplarului hazliu, a ținut totuși ca el să fie condamnat. Studenții in Rusia Dintr’un proces intentat studenților universitaței din Tomsk, reelă că anul trecut mari tulburari au avut loc la acea universitate. Studentul Bystrow, foarte iubit de colegii săi, s’a sinucis din pricină că rectorul, fără nici un motiv, îi retrăsese bursa care l’a pus in pozițiunea de a urma studiile — părinții lui fiind cu desăvârșire lipsiți de mijloace. Preotul Macarie, duhovnicul academiei, refuză sinucisului celebrarea ceremoniei religioase cât și facerea unui parastas. Studențișții revoltați de intoleranța papei, au dus ei singuri cadavrul de la spital la biserică și de acolo la inmormântare , un student in teologie cet rugăciunile obicinuite. După aceasta ei au făcut preotului o manifestațiune cu Katzen-Musik. Seara, studenții s’au intrunit și au hotărât a ridica un monument nenorocitului Bystrow. Gendarmăria insă ridică ședința, arestând pe mai mulți studenți, din care unii au și fost răniți. Douăzeci studenți au fost condamnați ; pedepsele, din ordinul impăratului, au fost ușoare. Numai inițiatorul revoltei, un student Wolkow, a fost depărtat din universitate, iar alții au fost pedepsiți cu arest de câte 3-4 luni și perderea burselor. O femee criminala Jurații din Ravensburg au condamnat la moarte pe femeia Elisabeta de ,, Riss, născută Koesler, și pe amantul ei, pe morarul Iosif Rehm. Mama ucigașei, care știa de omorul plănuit, a fost condamnată la 12 ani închisoare corecțională. Rudolf de Riss, un aristocrat bogat, se amorezase de lucrătoarea Elisabeta Koesler, pe care o și luă de soție. Ea trăgea destul de bine lângă bărbatul său, dar degenerată cum era, avea simpatii prea mari pentru fel de fel de amanți. Bărbatul, care interzisese aceste aventuri, a căzut jertfă urei femeei sale, care trebuea să-i fie cât se poate de recunoscătoare. . ’Wacci.jae* și revaccinez cu limfa animală. Medic Vaccinator al Comunei Strada de sus .\o.fil. ÍZAHARIA JOANI C~1 ^ (foastă Neculai Ioan) ^ Str. Ștefan cel mare No. 15 ( Desfacere totală a tuturor mărfurilor ^ ^ aflătoare precum: Instrumente musicale ^ / de alamă, Vioare, Chitare, Zitere, ga Ceîuri, Flaute, Clamnette etc. ^ forme de Lux cu cartușe de orice ^ ^ calitate / / Hârtie de tate qualitățile.—Ceaiuri / extra-fine.— Vnn de lemnari de Nizza și ^ p Vanilie Bourbon WCWWVV’»An luxeratul Subsemnatul fac cunoscut, că am deschis o franzelărie sistem modern str. Anastase Panu No. 70, unde onorabpublic, va găsi intotdeauna cele tari fine calități de franzele, cozonaci, paște, păne de sacară și alte, precum și feliurite articole de patiserie cu prețuri moderate și de cea mai superioară calitate. Rog pe onorar. public, a mă onora cu dese visite, spre a se convinge de adevăr. Costicu M. .Fleapcă(zis Marcopol)