Evenimentul, aprilie-iunie 1895 (Anul 3, nr. 624-694)

1895-06-25 / nr. 692

ANUL III 692 ABONAMENTE I­n țară pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24 [ 12­6-36­­]d număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN lE Sec Lariția, la. Tipografia­ Evenimentului STRADA ȘI­EFAN CEL MARE No. 38-Xa,șil Director politic G. A. SCORȚESCU Anunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 Pe pagina II : „ . . r 2­­ Pe „ III * . . .­­ 50 Pe „ IV „ ... 25 N­n­ număr IO Jintife »1? ^.d.nain­istrația. .­­II­ 1 LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE*"“* La Catul l-iu. ABONAMENTE DE VILEGIA II­RA Administrația „Evenimentului 14 pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, pri­mește, cu începere de la 1­ Iunie cu­rent, abonamente de vilegiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 „ 15 zile .... I 80 Ori­ ce cereri de asemenea abona­mente trebuesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală. SuMnnrul Liga votului obștesc. O păcătoșii­ conservatoare. Foi culese. Producția Conservatorului. Două producții Crima de la Ciurea. Întrunirea de la clubul B. Z. D. Panamaua leșană. Inform­ațiuni-Telegrame spu­ nip votului obștesc București, 25 iunie 1895. Astă­zi, duminică, la oara 2 p.m. a avut loc întrunirea aderenților pentru liga vo­tului obștesc. Presenți vr’o 30 persoane. Partidul socialist­ie cel mai bine repre­­sentat. Mai zăresc pe d-nii Vintilă Ros­setti, președintele intrunirei, dd. V. K­o­­gălniceanu, G. A. Scorțescu, Oltianu, doi domni liberali din Craiova, a căror nume imi scapă din memorie. Printre socialiști remarc pe dd. Nădejde, Speranță, Ionescu, Angel, Atanasiu etc. D. loan Nădejde ia cel dintăiu cuvân­tul. D-sa după ce arată importanța miș­­cărei, cere a se sancționa obligația pen­tru toți membrii a nu vota de­cât candi­dații ligei.­­T­ T D. G. A. Scorțescu, directorul nostru, respunde și combate propunerea d-lui Nădejde, in care vede, dacă va fi admisă, sfărșitul ligei. „Liga —zice d. Scorțescu—ie alcătuită din individualități destincte, care nu re­nunță la credințele lor politice dar care au un punct de contact politic comun, sufragiul universal, pe care se’nvoiesc cu toți al susține ca principiu. Cum puteți clar cere ca cine­va să-și alieneze inde­­­pendența sa politică, jertfind totul numai și numai pentru realizarea unui singur punct din credințele sale : sufragiul uni­versal ? Dacă lupta electorală ar fi pe te­renul sufragiului universal, înțeleg pro­punerea d-lui Nădejde ; dacă alegerile de măine ar fi alegerea unei constituante, ași fi perfect de acord și ori­cam­ ar fi sim­patiile și legăturile mele politice, asi sa­crifica ori­ce candidat ostil sufragiului u­­niversal. Dar nu este vorba de așa ceva, ieste vorba de alegeri ordinare pentru o cameră, unde se vor discuta o mie de lu­cruri și probleme politice, in afară de sufragiul universal, care nu se va putea pune in discuție de căt in mod inciden­tal, cum dar vroiți să lovesc in partidul meu și să combat partizani de ai mei, a­­legănd dușmani politici, numai și numai pentru o demonstrațiune ? Nu se vorbă de o jertfă, de vorbă de o naivitate, de o co­pilărie ce ne ceru­i a o comite. Eu unul ne mărturisesc că nu voiu face-o. „înțeleg a lupta prin propaganda cea mai energică pentru sufragiul universal, a lua angajamentele cele mai solemne in această privință, dar nici odată nu mă voiu lega in acest mod. Dacă veți admite propunerea d-lui Nădejde, atunci puteți pune cruce pe viitor ligei, căci nu va fi o ligă, ci o representantă, sub o altă de­numire, a grupărei socialiste, represen­tantă uitări­te de 2 3 individualități stră­ine, dar care nu vor schimba in nemic situația chestiei votului obștesc. Și­­ astăzi socialiștii îl susțin, deci intru­cât chestiunea va face progres, dacă tot acei oameni îl vor susține sub o altă firmă ? Ucideți chestia votului obștesc făcănd din ligă" o ligă electorală, căci îndepăr­tați de la ligă toți acei liberali, toți acei conservatori, cari" aderaseră și cari se vor retrage, pentru că nu au ințeles ca prin faptul aderărei la votul obștesc să renunțe la credințele lor politice de până azi, încă o­­ dată nu votați această propune­re, dacă vroiți succesul și triumful votu­lui obștesc! După d. Scorțescu, ia cuvântul d. Vin­­tilă Rosetti, care propune a se constitui intăi comitetul ligei și in urmă să se de­cidă asupra chestiunei pusă de d. Nădejde. D-nii Kogălniceanu și Olteanu susțin pă­rerea d-lui Vintilă Rosetti. D. ]onescu zice că nu vede necesitatea constituirea ligei, dacă nu se tranșează chestiunea prealabilă de sancțiune electo­rală, pusă de d. I. Nădejde. Se propun la biurou 2 propuneri, una semnată de dl. Scorțescu, și una de d. Rosetti. Propunerea d-lui Scorțescu. Prevede scopul și indatorirea pentru membrii ligei de a­ susține și afirma in ori­ ce ocaziune, in afară de ori-ce cre­dințe de partid, principiul votului obștesc. Propunerea dlui Nădejde stipulează pentru membrii ligei de a nu vota de cit pentru candidații ligei, com­­bătind orice candidatură in afară de ligă, chiar a amb­ilor politici. * * * D. Nădejde cere ca amândoue propuneri să fie contopite in una singură, căci s’ar complecta, una arătând acțiunea evolutivă a ligii, cealaltă sancțiunea politică. Propunerile contopite se aclamă de a­­dunăre.* * * In urma acestui vot d. Scorțescu de­clară că se retrage din ligă, neputănd par­ticipa in atari condițiuni. „Această visă—zice d. Scorțescu—nu mă va impedeca de a susține inainte chestia su­fragiului universal, pentru că acest prin­cipiu e tare inrădăcinat in convingerile mele, dar nu-mi pot aliena activitatea și in­dependența mea politică“. D. Scorțescu urează bun succes liber și se retrage.* * * Se fac numeroase insistențe pe lângă d. Scorțescu pentru a reveni asupra deciziu­­nei luate, dar d-sa declară că își menține hotărârea luată.* * * Se procede apoi la alegerea unui biu­rou provizor al ligei și a aclamă pe d-nii V. ROSSETI, I. NADE,IOE, C. ANGEL, V. GOGALNICEANU și COCO DIMI­­MITRESCU. La carele 6 ședința se rădică. REP. * * * UH HU­MAil Un mi­ t PACATOȘIE CONSERVATORE Peste cinci zile se închid, pentru tot­deauna poate: Clinicile facultăței de me­dicină din Iași, prin bunul plac și ca­­priciul pretinsului mare reformator de la instrucție, neofitul conservator Take Io­­nescu! Aceste nenorocite clinici de la înfiin­țarea lor și pănă astă­zi, au trecut prin o mulțime de peripeții și in mai multe rânduri au fost amenințate cu desfiin­țarea lor, ba chiar și­ a intregei Facul­tăți de Medicină din Iași. In totdeauna insă s’au găsit reprezentanți ai cetățe­nilor ieșeni, cari au intervenit cu influ­ență și glasul lor puternic, atât in Par­lament cât și direct pe lângă Miniștri, și pănă astă­zi au scăpat neatinse, ca prin o adevarată minune. Ba ’mi aduc chiar aminte, că acum 3 sau 4 ani, s’a făcut și o mare întrunire de protes­tare in Iași, sub patronajul radicalilor unde dl. Panu a râdicat vocea sa puternică in favoarea clinicilor și a iz­butit ca guvernul să cedeze și să rein­­scrie in budget menținerea lor. Astă­zi, când dl. Senator al coleg. II de Iași este cu mult mai puternic și se bucură de mai multă favoare pe lângă guvern, astă­zi d-sa este obligat să nu remâe indiferent și să uite cu totul interesele cele mai vitale a­le Iașului, care l’a ales senator, mulțumită in bună parte și mul­tor doctori și mediciniști. Serviciile pe care le au adus clinicile sunt imense. Din intreaga Moldovă ve­neau zilnic la acest spital bolnavi și gă­seau o îngrijire din cele mai părintești, sub îngrijirea și conducerea eminentului dr. Sculy și dr. Negură. Iar pentru stu­denți era o ocazie mai mult și de pri­ma importanță, pentru a putea invăța și profita pentru cariera lor. De la 1 Iulie insă, totul este desfiin­țat, pe cale budgetară. O mulțime de bolnavi și cari sunt incă departe de a se putea vindeca, sunt amenințați să fie asvârliți pe drumuri. Căci in zadar s’a intervenit pe lângă onorata Eforie a spi­talelor sf. Spiridon să-i primească in spitalele sale. Dl. A. D. Hóiban, omul cel mai veninos și mic la suflet pe care -l posedă lașul, și care este pus in frun­tea unei administrații din cele mai în­semnate, a respuns flegmatic că nu are locuri și că nici voește se audă de a­­semenea bolnavi. Nu mai zicem nimica de intregul personal, incepând cu gar­derobiera și intendentul și până la cel din urmă servitor, cari sunt azvârliți pe drumuri, la începutul vacanției, după ce au muncit și și-au făcut datoria tot anul! Și toate aceste păcătoșii a regimului conservator se fac numai pentru a da curs liber și­ satisfacere unor uri per­sonale și unor resbunări politice. * Șeful servietelor clinice este eminen­tul dr. Sculy, unul din’tre cei din’tăi specialiști din țară. D-sa are insă ne­norocirea sau mai bine onoarea de a nu putea fi suferit de veninosul Haidan, care ține inainte de toate ca ori­ce me­dic să’i facă lingușiri și temenele jpas­­nice ba chiar să’l proclame pe d-sa ca cel mai medic din’tre medici (?) Și cine cunoaște pe dl. Sculy, știe cât este de incapabil de a face vre­un act de nedemnitate sau înjosire. De a­­ceia dl. Huiban a lucrat din resputeri in comisia bugetară a Camerei, ca se fie suprimate din buget aceste clinici și a izbutit, pentru satisfacerea d-sale și pentru nenorocirea Iașului, căci este o lovitură puternică desființarea acestor Clinici, și de care va suferi întreaga Moldovă. Mai mult, Dl. Sculy și ajutorul seu, astă­zi fac o politică anti-guvernamen­­tală. In special dr. Sculy este unul din membrii cei mai marcanți ai Clubului adevăraților conservatori, pus sub pre­sident­a principelui Gr. Sturza. D sa a­­tacă cu energie administrația conserva­toare locală și asta este al doilea motiv care a făcut pe guvern să jure peirea acestei insemnate instituții. Și iată că și au ajuns la scop ! întreg bugetul Clinicelor se urca la 50.000 de lei. Dl. Tache Ionescu are bani de azvârlit pe fereastă, pentru fie­care nimicuri,cu subvenții, anchete, mi­siuni, ba și subvenții de ziare. Dacă s’ar socoti poate aceste lumi, s’ar găsi că intreg, de­sigur, suma cu care s’ar pu­tea reînființa Clinicile. Dar d-sa nu vo­ește să subvenționeze un cuib de adver­sari politici! Peară și Iașul și Moldova, doar ar pieri și adversarii! Suntem siguri că, dacă frații Sculy s’ar retrage astă­zi din Clubul lui Bezede, ori ar da con­curs guvernului, mâine dl. Ministru de instrucție ar găsi fonduri extra­ordinare pentru a continua Clinicele până la a­nul viitor bugetar. Iată de ce suntem indignați văzând că totul se face și se desface numai du­pă interese politice și de loterie, pe când adevăratele interese a­le țerei și in special ale Moldovei sunt lovite cu piciorul! Iată de ce am zis că aceasta este incă una din cele mai mari păcă­toșii a regimului conservator. Nu se va găsi oare nimene care se intervie pe lângă guvern pentru a salva unul de interesele cele mai vitale a­le Iașului ? Nu se va găsi nici un depu­tat ori senator iașan care să-și aducă aminte că are obligații de inplinit, față cu orașul care i-a ales ? Dar opoziția ce face ? Nu crede că e bine să convoace un m­eeting de cetă­țeni din toate partidele pentru ca­, cu toții uniți, față cu o lovitură atât de puternică dată lașului, să protesteze și să ceară guvernului a reintra in datoria supremă care o are pentru a doua Ca­pitală a țerei ? Noi ne-am făcut datoria, dând sem­nalul și provocând pe toți la lucru. Facă și cei­lalți toți pe a lor. Demisiunea cătanului Sesir . Se anunță din Belgrad ziarului Polit. Korrespondenz că cabinetul Eristici, și-ar fi dat demisia. Peste câte­va zile regele se va pronun­ța asupra acestei demisiuni. SIL­TJETE ■ MIMI.—București încă de la inceput am se fac o mărturisire. Nu-mi plac și nu mi a plăcut nici­odată blondinele. In timp ce amicul Istru se preumblă prin țara lor, mi e de­parte de a nu le putea suferi, nu-mi plac și de gustibus non disputandum! Cu toate acestea mă­inebunesc admirând frumosul și, de­și, Mimi e blonda, insă e o frumuseță, regina sărbătorită a Bucureștenilor. De când părăsisem Fălticenii, reunind­ul oraș cu balciul lui de Sf In­", de câte ori, in desele mele escursiuni la Șoseaua Chiselov, n’am privit și n’am admirat acel cap mic al lui Mimi, acei ochi visă­tori, albaștri ca cerul frumos de primăvară—ce păreau că privesc in fundul sufletului ei, unde se restrăngeau pasiunile descrise de artiști și deșteptau intr'insa accentele unor închipuiri ideale. Cînd o videai cu părul disple’tit, părea că este in­­vălită intr’o manta țesută cu fire de aur Tot­d’auna veselă și zim­țitoare Imbetul ei avea o expr­siune de durătate și de cochetărie, calități ce se întâlnesc rar la o femee Nici un semn de răutate nu se zărea pe intreaga ei figură. Semne particulare. E Moldoveancă. De căți­va ani a părăsit cu familia ei lașul,­după care regretă une­ori. Astă toamnă s’a măritat cu un tănăr pe care-l adoră și chiar il iubește Cu această căsătorie a făcut cum se zice in limbajul Fin de Liecle,­o partidă bună. Caracteristic: Ii plăcea mult să­strasările in balcon și să fii admirată de muritorii rari treceau pe acolo, și pe care, se făcea că nu le dă atenție .Altă d­ată o videam la Băneasa, admirând natura.Ce contrast intr'această admirare de frumuseți­fică Impruntu Chinei Cercurile bine imformate pretind că imprumutul chinez modificat de financia­rii francezi și garantat de Rusia a fost încheiat fără privilegiu asupra taxelor de vamă chineze și fără oprire pentru China de a contracta un nou împrumut in timp de 6 luni. FOI­CULELE Brenengu­a se'ntinde și amenință să cu­prinde intreaga țară. Se credeau conserva­torii stăpâni, fără de grijă și siguri de ziua de mâne. Câtă vreme ce. Lascar se gă­sește in capul guvernului, conservatorii iși ziceau, că pot jefui țara țară frică de a fi vreo­dată descoperiți, necum insă urmăriți. Astăzi ei văd că pământul le fuge de sub picioare și că in zadar sunt vaie­tele lor, cc. Lascar nu poate face ne­mic, căci panamaua conservatoare e prea coaptă pentru ca cine­va să mai poată opri spargerea ei. Vă credem, domnilor conservatori, su­feriți greu de breningită, dar leacul nu e departe. Pentru voi nu e de trebuință de lu­minile unui Pasteur, nici chiar de aju­torul bacteriologului comunal, căci de veacuri s'au descoperit serumul anti-bre­­mngitic. Care? Ve cred prea inteligenți pentru a nu fi înțeles că singurul leac e: tem­nița. * * * Nu cred să fie elan, care să nu fi a­­sistat ori la producția conservatorului de muzică și declamațiune. Era o adevăr­ată serbare artistică. M­ulți zic că s'a adunat atâta lume, pen­tru că serbarea era gratuită. Eu cred că și aceasta e un progres, pentru că cultura muzicală se propagă tot mai mult și va veni o­­vreme când aseme­­nea serbări vor fi nu numai vizitate, dar chiar încurajate. Succesul de eli­e incă o dovadă cu ce competință d. Candela știe să con­ducă institutul încredințat lui. Afară a fost prima reprezentație, dată in gradina „ Chateaux aux fleurs “ de d. I. D. Ionescu, celebrul cupletist. D. Io­nescu e unicul in specialitatea ser­ia lui, știe perfect "s"? invate tipurile ri­dicole și neoneste din societate și să-i prezinte publicului, doară se vor indrep­­ta. kriipsi o vreme când Ionescu era la ordinea zilei. Nu o data ci văzut duba pentru că a îndrăznit să se atingă de prolxistianii la ordinea zilei. Ionescu nu sau schimbat, dispune de aceiași vervă, reprezintă tipurile cu naturalismul de o­­dinioară. Mai mult, Ionescu e din nou la or­dinea zilei și celebru până azi, va de­veni chiar nemuritor prin talentul cu care știe să înfățoșeze o copie fidelă a Meningitei. S­ de­­ mm. Din camera italiană Camera a adoptat budgetul justiției. Discuția măsurilor financiare a fost amâ­nată până joi. D. Crispi a declarat că va prezenta in Noembrie un proiect de lege prin care să se acorde o indemnitate deputaților, și un altul asupra scrutinului listei după care toți cetățenii sunt eligibili, dar func­ționarii­ aleși vor trebui să-și aleagă in­tre funcțiunile lor și acele ale Camerii. Panamaua Ieșană Cam cu greu merge și cu investiga­­țiunile cu privire la Panamaua Ieșană. Și lucru curios, din toate părțile "se ob­servă aceiași trăgânare. Așa a trecut atâtea zile, de când con­siliul comunal a ales din sinul ei o comi­­siune cu însărcinare de a verifica ges­tiunea foastei administrați­uni și până azi nici un semn de vieață." De la parchet iarăși­ nu se aude nimic, iar d. Constantinescu, inspector financiar, se mulțumește cu cercetarea accizelor. . Nu vrem să bănuim pe nici una din a­­ceste trei autorități, dar cerem ca activi­tatea lor să capete o­m­boldire oare­care. Trebue ca și lașului să se deie o depli­nă satisfacțiune, de tot zeul ei i s’a făcut, de milioanele inglodite. Să nu uite d-nii însărcinați cu ancheta, vorba romanului „Boală lung­ă moarte si­n gură“. Și moartea sigură in acest cas, nu poate fi de­căt mușamana națională, cari pană azi a acoperit atâte fapte mâr­șave. Și mușamaliștii sunt fără doar și poate mai vinovați chiar de­cit însuși "autorii acelor fapte. ________________________________ Insurecția din Macedonia Știrile despre pretinsele incărări serioa­se In apropiere de Egra-Pa­lanka, de Kra­­tovo, etc, sunt desmințite in mod categoric de cercurile competente. Cu deosebire nu este exact că s’au făcut decapitări, că s’au comis și alte cruzimi și că biserica s’a transformat in spital. Ciclonul din R­ Vălcea 25 iunie 1895 O furtună teribilă s'a dezlănțuit «»­­supra orașului nostru. Sunt nume­roase victime, femei și copii stăb­iți. Mai multe case dărămate, recolta ni­micită, mărie amănunte complecte. Corespondent.­­prin fir telegrafici Arestarea unui anarhist Poliția a arestat in apropiere de satul San Gervaso Casolas, un anarh­ist pericu­los numit Jose Molas, in posesiunea căruia s-a găsit o mulțime de manuscrise, de bro­șuri și de portrete anarh­iste. Poliția l­ căuta de mult pe Jose Molas fiind­ca presupunea că el e in relațiune cu mai mulți anarh­iști străini pentru a pregăti un complot.__________________ Breningita. Arestarea lui Robescu.­ Mandatul in contra lui Ressu.—Ordine pentru Iași.— Galați 25 iunie Aseară la oara A a fost arestat d. Robe­scu prefectul Județului Covur­­lui S-a lansat mandat de arestare In contra lui Ressu. București 25 Iunie Ordine severe au fost date de D. marghiloman pentru Iași. Probabil că afacerea se va complica rea. Situația in Norvegia Ziarul „Astonbladet“ ară din Ch­­­iaj,ia­r­ Partidul stângei nu și-a hotărit Aff ca ati­­tudinea sa relativă la budgetele consula­­ț­i­ilor și nici la chestiunea ministeriului a­faceri­lor străine. Patru membri de ai stângei au declarat că vor­ opl­i cu dreapta și cu moderații ceia d­e va asigura majoritatea acestei coaliții. De la premii Familia Bădărău ședea la premii in loja nr. 21. La un moment când cei din statul al treilea aplau­dau, doamna Bădărău se întoarce și strigă: —Tăceți mă, că acuși ca chem poliția să vă dea afară! Bădărău s’a făcut roș la vorbele acestea. Ce ziceți, nu-i nostimă afacerea? Comisar ! Erupțiunea Vestivului Pe coasta de nord-est a cond­us Vesti­vului, s’a deschis un nou crater, din care se scurge pănă la un sat numit Attico del Ca­valló.

Next