Evenimentul, aprilie-iunie 1895 (Anul 3, nr. 624-694)

1895-06-10 / nr. 679

ANUL III 679 ABONAMENTE:­n țară pe un an . . . ■ B pe 6 luni . • • „ pe 3 luni • • • Pentru străinătate, un an Lei 24— •­­ 12­• „ 6­. „ 36-un­ număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ZR,d.a.cita. la. Tipografia Evenimentului STRADA Șl EFAN CEL MARE No. 38- laș i UN NUM­AR 110 BANI S­AMBAT­A 10 IUNIE 1895 Director politic G. A. SCORTESCU Anunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 - Pe pagina II „ „ . . r 2 -Pe Pe III IV tin numar IO bani 1 Administraty LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA 50­25 La Catul J-iu. MARE No. »HOIHMI» Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, pri­mește, cu începere de la 1 Iunie cu­rent, abonamente de vilegiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 n 15 zile .... 1 80 Ori­ ce cereri de asemenea abona­mente trebuesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr’o carte poștală. S­umarul In așteptare Anarehiștii la Hiel Fragmente Recrutarea cazonă Teatrul și artiști Insula fermecată Cinici și Transfugi Coincidența. O moarte subită Esamene In așteptare Opoziția ce face partidul liberal in a­­cest­ moment, me umple de o admirație pe care nu me pot impedeca de a o mani­festa. Toți membrii ei au aerul că sunt niște profunzi sociologi, cari au ajuns a determina in mod științific momentul in care au a se produce diferitele fenomene sociale sau politice. In­tocmai ca un as­tronom care a calculat și determinat ma­­tematicește ora și secunda când va avea loc un fenomen ceresc, și el nu poate face alt­ceva de­cât să aștepte cu ochiul la telescop, momentul calculat, tot așa și opoziția noastră, stă cu ochiul spre steaua Regală ca să vadă momentul când va eclipsa pe acea conservatoare. Este insă o deosebire in situația astro­nomilor, cari pândesc pasajul planetei Ve­nus, și a șefilor noștri politici. Astrono­mii știu precis momentul când fenome­nul va avea loc, pe când observatorii noștri nu știu absolut nimic. Apoi as­tronomii nu pot face de­cât să aștepte, pe când opozanții pot lucra pentru a pre­cipita evenimentul așteptat. Fac grozavă greșală șefii noștri politici când se fac astronomi. In ordinea socială fenomenele sunt su­puse acțiunei omului, in­cât evoluția lor poate fi precipitată sau intărziată. Nu trebue deci să se condamne la o stare expectantă, când inerția lor are de e­­fect prelungirea stării de criză politică. Ar trebui să ea de exemplu de la gu­vernanți Aceștia nu stau ca astronomii cu mânile încrucișate. Ei caută din contra a face să se desvolte, prin mijloace artifi­ciale buruiana conservatoare, hrănind-o cu cât mai mult gunoi posibil Așa că plan­ta opoziționistă neingrijată tânjește gro­zav, pe când ciuperca guvernamentală progresează strașnic. Pricina este că Ca­­targiu și cu ai sei având a se ocupa de buruene și ciuperci au rămas grădi­nari, pe când horticultorii opoziției sau făcut astronomi. Acești din urmă se ocupă cu stadiul soarelui și numai câte o dată mărturi­sesc că văd pete in el. Dar și atunci de teamă de a nu-l vedea cu totul întune­cat, repede declară că acele pete sunt trecătoare și că in curând vor dispărea pentru astronomii liberali. Așa când vorbești cu un astronom de ai noștri, chiar de acei de mâna a doua, îi vezi că in mod doctoral ’ți spu­ne că „ venirea noastră la putere, nu es­te de­cât o cestiune de timp căci Re­gele va trebui să ne chieme“. Apoi bine savanților, știe toată lu­mea că in sistemul constituțional un par­tid nu este pe vecie inlăturat de la pu­tere. Așa că din momentul căderei sale, nu este de­cât o cestiune de timp, pen­tru revenirea lui la guvern. Dar chestiunea acea de timp nu trebue lasată la buna voință a nimănui. Mai ales când un guvern a ajuns la finele unei legislaturi; și când țara are cele mai grave acuzări de adus contra lui; și când fără de legile acelui guvern nu se mai pot numera apoi chestiunea de timp este chestiunea momentului prezent și nu a unui viitor necert și neprecis. Dacă este vorba de chestiunea de timp, apoi de la 1888, nu-i de­cât o chestiune de timp, venirea noastră la putere. Aș dori să știu dacă această chestiune de timp, este in aceeași stare la 1895 precum era la 1888. Iată ce însemnează a fi prea profunzi oameni de stat: Noi acești mititei luptători gândim că ar trebui să luptăm grozav, să nu lăsăm să se piardă nici o forță care ar putea fi utilă cauzei opoziționiste. Acum că nici un parlament nu se mai luptă, starea de expectativă este criminală față de țară. Nu mai merge să citești viitorul in stele, nu mai merge să gâcești după în­crețiturile auguste a­le franței Regale, timpul când se va schimba guvernul. Trebue ca noi să silim pe Regele să facă pasul politic așteptat, dar nu să ne lăsăm la buna voință a unui om care nu iubește a schimba pe tovarăși de­cât la ultima extremitate. Acea ultimă ex­tremitate, mulțumită cerului, conservatorii fac totul pentru a o grăbi prin orbirea lor, pe când noi cei cari avem realul in­teres de a o face să vie cât mai curând, ne amuzăm ai pune bețe in roate. Să bage de samă astronomii noștri, că uitânduse exclusiv la soare, să nu cadă in o groapă ce vor găsi sub picioarele lor, la care nu se mai uită de loc. Sirius SIL TJETE PAPANUCA (fetele mamei). Deși altul e numele seu adevărat, sub cel de mai sus e tot atât de bine cunoscută —Nu vă bateți ca­ut să i știți originea.—Eu am cercetat și n’am d­­at de­cît un mare punct de întrebare. Zadarnic veți intrebu­-o, cine i-a fost mamă? tată? daca a­­vut frații? surori? N’ar ști să vă răspundă. Să știe numai că, trezită pe lume intr’o familie cu durere pentru cei nenorociți, a fost crescută și îngrijită ca un adevărat copil, și astă­zi, deși el stră opus vie­­ței,„Păpărica se bucură tot de aceiași îngrijire și iubire din partea celora cari i- a fost ca părinți, su­rori și frați. Aș pute afirma cu toată puterea convingerei că e o băbușcă fericită, dacă, in multe rânduri, n'aș ve­dea-o tristă și abătută, ■­tînd retrasă la locul ei, sau plecată pe brațele duduiei C. . pentru care, de alt­fel, s’a manifesta cea mai mare afecțiune. Nu de mult, a avut durerea să-și piardă odorul, —o fetiță de o frumuseță uimitoare, care trăia de­parte de mamă sa,—in alt oraș—sub ingrijirea unor oameni, cari o regretă mai mult de­cît chiar Pă­­pănica. Vă afirm că nu iubește nici musica nici declama­ția, ci și o v deți foarte des la una din ferestrele conservatorului Din firea ei e fo­arte sburdalnică și toată capa rîde când Păpărica e dispusă D­ir­e­și rea la mîine întrebați pe Bubi și toată răutatea o dă asupra copii­lor—poate unde-i bătrînă. Am cinstea să mă a­măr printre simpatiile iei și totuși adesea fuge de mine crezînd că o necăjesc. Semne particulare. Ca un adevărat copil, e in stare să te sărute, și te sărută chiar pentru o bu­cățică de zahar. Și mai particulare: Dacă te apropii de rea și o drăgostești, se strică de rîs. Din Extremu­l­ Orient Ministrul Japoniei la Paris a primit cu data de 15 iunie următoarea telegramă : Tai-Peh-Fu și Tamsui s’au liniștit pe deplin. Administrația civilă și-a inceput funcțiunile. Corăbiile de războiu germane s’au retras. Colonia străină e pusă sub protecția armatei japoneze. Recrutare ca zona D. Gassasovici, in dorința de a se arăta strașnic, a recrutat anul trecut cu nemi­luita pe tinerii ce s’au presentat inaintea consiliului de revizie de la Iași. Un număr însemnat dintre acești tineri, când s’au presentat la corpuri au fost gă­siți improprii pentru serviciul militar și trimiși la vatră, pentru a se presenta din nou, anul acesta, inaintea consiliului de revizie. Ei s’au presentat și consiliul i-a dis­pensat, neglijând insă a le elibera certi­ficatele de scutire cerute de lege. Acum, când se face din nou recensi­­măntul tinerilor ce trebue să tragă la sorți, acești nenorociți sunt din nou in­­hatori de guler și chemați să satisfacă ce­rințele legei de recrutare. Ca să scape de bucluc, ei se presintă la depositul de recrutare și cer să li se deie certificate. Depozitul insă refuză și i tri­mite la prefectura poliției. Se presintă și la prefect, președintele "consiliului de re­vizie, dar si acesta le refuză certificatele trimițindu-i la depozitul de recrutare să-l ceară. Ar trebui ca ministerul de răsboi să pue capăt acestei bătăi de joc și să re­guleze soarta acestor nenorociți tineri po­­runcind să li se elibereze certificatele ii a cărora posesiune nu-i vina lor că nu au intrat până astă­zi, ci a incapacităței și necunoașterei legei recrutarei de cei ce formau consiliul. Noul minister austriac Contele de Kielm­anssen, guvernatorul Austriei de jos, a fost numit ministru de interne și însărcinat cu preșidenția con­siliului. " Generalul Welserscheim" păstrează por­tofoliul apărărei naționale. D. Jaworsky e numit ministru fără por­­tofoliu. Șeful de secție Boehm Bawerk e nu­mit ministru de finanțe. Șefii de secții ai diferitelor departa­mente sunt însărcinați să gereze departa­mentele respective, adică: D-nii de Blum­­feld agricultura; Wittek comerțul; Rit­­ner instrucția publică ; Krau­ justiția. AL CUI­E D-nu POPOVICI ? Așa se intreabă „Constituționalul“ din care" reproducem și rândurile de mai jos: D. Popovici-Răcăciuni, alesul colegiului III de Suceava, a trecut multă vreme de membru al par­tidului conservator și prin urmare de un amic al guvernului. Ori pe cine ar fi interpelat asupra coloanei poli­tice a d-lui Popovici-Răcăciune ar fi răspuns fără ezitare că conservatismul acestuia e netăgăduit Bietul Popovici, a ajuns să fie desmoș­­tenit, iar conservatorii il mănâncă cum s’a mâncat Saturn copiii. _ ^ _ T. INSULA FERMECATA Se știe cea mai mare probă de servi­lism curtezănesc, care a putut fi dat in timpurile trecute, a fost crearea impro­vizată in câte­va săptămâni de sate întregi artificiale, cu o populație improvizată de cătră vestitul Potemk­in, numai și numai pentru a complace Caterinei împărăteasa Rusiei. Senatul de Hamburg a renoit pentru împăratul Germaniei, ceia­ ce Potemkin a făcut pentru Caterina. Împăratul a aratat dorința de a lua ca­feaua dus­ă prânz, in mi­jlocul basonului Alster pe mare. Imediat inginerul orașu­lui, in câte­va nopți, a improvizat o In­sula întreagă, ridicată pe șarampoi, cu grădine, cu chioșcuri, cu terase, cu copaci, ca un pavilion fermecător, destinat a primi pe augustul oaspe. Această insulă, care astăzi se gata, va dispărea, ca prin farmec, a doua zi după plecarea împăratului din Hamburg, lă­sând Hamburgezilor amintirea unei nopți fără seamăn, „noch nicht da geresen“ și ... . a milioanelor dispărute din rada orașului cu această ocazie. Fericite sunt popoarelor cari au împă­rați. Noi n'avem de­cât un rege și îl plă­tim destul de scump. B c. COINCIDENTĂ Arestarea deputatului Popovici, operăndu-se tocmai inspre ziua unei alegeri la Fălticeni, acestă co­nd­­ie­nță a sbărlit pe unii din confrații noștri conserva­tori Da, o recunoaștem: D-Je. Constituționa­u[, arestarea Răcăciunelui coincide cu nebunia lui Schwalb, in dobitocirea lui Marghilo­man și ducerea pe copcă a turmei conserva­toare. Scandalul din camera Italiana In timpul discursului pe care d. Crispi l-a ținut in camera italiană, mai mulți deputați au inceput a face sgom­ot pentru al întrerupe, mulți din ei au inceput aș trage la pumni. totó in onoarea lui . Se anunță din Roma că se pregătesc mari serbări cu ocazia sosirei in Roma a ducelui d’Aosta și a prințesei Helene, de curînd căsătorii. " FRAGMENTE încă câte­va zile și suntem in toiul vacanției. Ante­mergătoarele călduri au inceput și cu ele au crescut și grijja me­dicului șef. Nu pot afirma dacă ie grija pentru sanatatea orașului, sau acea dacă remâne un definitiv medic șef. Dreptul îl are, ca vechiui medic comunal, pri­marele îl agrează, dar poliția nu. Cine va triumfa*? That is the question ! ;ic Cel Răcăciune ie tot la răcoare și conservatorii se leapădă de dânsul cu dracul de tămâie. Vreți o dovadă? des­chideți ,,Constituționalul“ de eri, joi 10 iunie Pe pagina intăia, coloana a 3-a, garmond, veți ceti următoarele : Acum evenimentele de la Folticeni au dat desmințirea cea mai mare ce se poate da aserțiunei după care d. Popovici ar a­­parține "familiei conservatoare. Tată această desmințire. Aci — cetitori băgați bine de seamă — ,,Constituționalul“ înșiră ziarele conser­vatoare, care declară că fără voia lor Răcăciune a purtat eticheta conservato­rilor. Dăm aci numele ziarelor după clasificația făcută de organul junimist. Aceste sunt: „Independence Rou­­maine, Timpul, Țara și Lupta.“ Cred că organul radical nu se va su­păra, căci nimeni nu-i va contesta vre­o­­dată, că pe nedrept poartă eticheta con­servatoare.* Dar apropos de Răcăciune. De ce „Constituționalul“ polemisează cu toate ziarele, in această afacere, reproduce bu­căți răslețe din toate ziarele conserva­toare și nu pomenește nici un cuvânt de surioara sa din Iași. Era Nouă ? Aud. Era in anul 1889. Millo juca la gră­dina Tivoli, iar la Chateau-aux-fleurs, un teatru de maimuțe și câni făcea furori. Intro seară se juca piesa „Millo direc­tor­­“ In contra așteptărilor directorului, grădina Tivoli era ticsită de lume. In ac­tul al doilea, un actor avea să zică: „Și acum încotro, directore ? La a­­ceastă întrebare, Millo respunde instan­taneu:­­„Ce să mai căutăm prin lași, unde maimuțele și cânii au luat foad artiștilor. A doua zi Millo a și părăsit lașul. Trilutu. Anarhiștii la Kiel O știre gravă.—Reapariția anarhiștilor.— Atentatul proiectat contra insulei Alster. Circulă știrea prin Hamburg cum că anarhiștii au intenția de a da o mare lo­vitură "cu ocazia sărbărilor care vor fi da­te aici pentru celebrarea inaugurării ca­nalului de la M. Baltică la Marea Nor­dului. Săptămâna trecută, directorul poliției primi o scrisoare misterioasă prin care­­ înștiința că anarhiștii vor arunca insula pe care senatul Hamburgului o rădicase in mijlocul basmului Alster, in timp ce împăratul și cu toți invitații vor asista la serbarea ce se va da in acest loc. La inceput se cete puțină importanță acestei scrisori, pentru că se presupunea că provine de la vr’un glumeț. Dar două zile după aceia, observându-se niște acci­dente pe cât de ciudate pe atât și de ne­explicabile, întâmplate firelor ce serveau pentru iluminarea electrică a insulei Als­ter, cei un drept crezură de cuviință de a lua precauțiuni. De atunci se interzise numeroasele va­porașe cari circulau prin jurul insulei de a se apropia de ea și o luntre, plină cu agenți de ai poliției", circulă zi și noapte in jurul insulei pentru a preveni ori­ ce intențiune rea. ■ "öoronstm Din România de la o școală de fete din Iași: „Clasa a "patra e pedepsită pentru că a pus mana unde nu trebue.“ In ziarul „Galații“ organul d-lui loan Nebunel­, cetim următoarele: „COPILUL NEBUNEI“ este titlul unui nou roman sensațional, a cărui publicare o vom incepe Duminică 11 curent.* * * A apărut Ecou*, valoroasa revistă a con­fratelui nostru Ilie Ighel, autorul Bolii Deacului. O recomandăm publicului ino­cent. * * * Obrăznicia jidanilor in țară la noi a devenit așa de mare in­căt nu știm dacă mane, intr o altă împrejurare nu vom fi siliți să-i aruncăm in Dunăre, ca să dăm ocasiuni hahamului Blok să nu mai aibă 6-5 minți. Aceasta e de la un confrate galațan. Dacă s’ar face acest lucru in Iași, Bah­­luiul ar eși din matcă. * * * Băiatul Ioan Tănăsescu, cu 16 ani, lucrător la Arsenalul armatei, a fost arestat la secția 25, pen­tru că a voit să se spânzure in grădina societăței de tir de lăngă fabrica de bere Oppler. Firește că tot „Timpul“ ne aduce ves­tea asta. Noi protestăm cu indignare in contra acestui atentat in contra libertatei individuale. Cum se cunoaște că Catargiu e pe scaun­ locial împăratul German la Kiel Corăbiile celor 14 națiuni representante au inalțat drapele lor, “in sunetele imnu­lui național respectiv. Senatul a dat un banche °t la primărie. împăratul și toți prin­ții presenți au luat parte. împăratul a respuns la discursul pri­marului. A mulțumit pentru recepțiunea călduroasă și e­ntusiastă ce i sa făcut și in care recunoaște sentimentul intregului popor german, mândru de a vedea re­­prentat prin prinții săi și auguști impe­riul german unit. „Noi unim două mări. Mările nu dispart, ci unesc.“ Portul Kiel trebue să fie in același timp și un sim­bol de pace și de cooperare a tuturor popoarelor la misiunea civililatoare a Eu­ropei. Menținerea păcei e dorită de toată lumea, numai in pace comerțul univer­sal se poate dezvolta și inflori. „Pacea o vom menține, voim să o menținem.“ împăratul" a ridicat un toast pentru o­­rașul Hamburg. A fost aclamat cu entu­­siasm. Verdictul juraților Eri, jurații au achitat pe rea Marița Ionescu, acuzată și servitor­dove­dită de pruncucidere. Era o pagină ruptă din viață. Cel dintâi venit iși poate bate joc de o sermană copilă, fără a fi respun­­zător de consecințele, căci legea oprește căutarea paternităței. Si nenorocita, pă­răsită și lasată in voia soartei, expusă de a muri de foame, ea și copilul seu, având chiar groază de a destăinui cuiva nebună de durere nu putea recurge de­cât la crimă, căci numai voi vedea scăparea. Nu temnița va pune capăt pruncuci­derilor, din potrivă ele se vor imulți, pănă când societatea nu va lua măsuri de protecțiune. Verdictul juraților este incă o dovadă despre foloasele ce decurg din această instituțiune. Un tribunal ar condamna la siguranță pe Marița Ionescu, dar jurații convin­­gându-se de împrejurările sociale in care s’a pertractat crima, au achitat-o onoare lor. Rep. Din treacăt La inaugurarea Statuei lui Stefan cel Mare, răpo­satul Gheorghiu Buron, a fost ridicat in durăt la tribună ca să vorbească și el: „Domnilor, z­is el, Eroul turnat in bronz, a căruia amintire o sărbătorim cu toții azi, eroul care amim­țit o vieață întreagă pentru Moldova, eroul acesta îl vedeți—de ar mai trăi incă, și de s’ar uita la voi și ar vedea cît sînteți de zei și ticăloși—atunci v’ar scuipa pe toți in ochi .. —Și mare dreptate avea Bufonul....... TOTI CINICI ȘI TRANSFUGI 22. Alegerile generale din 1892 și radicalii Alegerile generale pentru Cameră și Senat de la începutul lunei februarie 1892, au fost momentul cel mai însemnat care au scos in evidență publică noua direcție pe care voește se o inaugureze in politică imaculatul șef al grupului radical și pe care o prepara deja mai de mult "iu o tăcere mai mult sau mai puțin ascunsă. Să povestesc insă faptele ast­fel precum s’au petrecut, remâind a face in urmă ob­­servațiunele ce se vor impune. Dizolvarea oamerilor in 10 decembrie și mai ales intrarea imediată a junimiș­tilor in minister la­­ 1­8 decembrie și con­vocarea alegătorilor pentru luna februa­rie 1892 au surprins una după alta in mod cu totul neașteptat și neprevăzut lumea politică din țară și pe radicali de aseme­nea. Dar lucrul era deja făcut și nu mai re­­mânea de­cât a se gândi cu toții la ce e de făcut pentru viitorul cel mai apropiat.

Next