Evenimentul, aprilie-iunie 1895 (Anul 3, nr. 624-694)

1895-06-11 / nr. 680

ANUL III 680 ABONAMENTE : n țară pe un an ... . Lei 24— „ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni . . . . „ 1i— Pentru străinătate, un an . „ 36-Un immár fo­rmul Redacția: la, Tipog­ra­fia, Evenimentului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38- Iași ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORȚESCU «A-d.­m­in­istrația : LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA­­ STEFAN CEL MARE No. La Catul l-iu. UN NUMĂR io BANI DUMINICA 11 IUNIE 1895 Anunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 Pe pagina II „ „ • • „ 2 ~ Pe „ IU „ ...­­ 50 25 IN­HIEGIITI Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, pri­mește, cu începere de la 1 Iunie cu­rent, abonamente de vilegiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 „ 15 zile .... 180 Ori­ce cereri de asemenea abona­mente trebuesc a fi intovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală. Sumarul Din Iași. Lăcrămioare. Ce premiază Academia. Călătorii m­i­tologice. Conferința d-lui Cottescu. Ce Lascar Catargi in Iași Bombardarea Constatinopolului. Din mizeriile vieței. Afacerea Brenning. Informațiuni-Telegrame­tru mare de cultură, este o emulațiune bine­făcătoare pentru profesor. Dar cu­nosc gimnazii din provincii, unde sunt materii pe care nu le termină nici­odată profesorii respectivi. Sunt profesori suplinitori pentru limba greacă, carii nu știu ei singuri a citi grecește. Cunosc la un gimnaziu un pro­fesor de limba franceză, a cărui elevi de clasa a patra nu știu bine citi. Tot el predă și limba greacă, dar vă închi­puiți in ce mod. Numit pentru a satis­face interese politice din localitate, se ocupă de afacerile sale ca membru in diferite consilii, și clasul remăne gol a­­proape jumătate de an. Știu că d. in­spector Vărgolici are cunoștință de acel profesor, și-mi place a crede, că a a­­rătat ministrului starea nenorocită de la acel gimnaziu, de­sigur insă că Ta­­chi Ionescu care nu are a se ocupa de cât de politică, a pus raportul la dosar. * . * * A vorbi de primărie este a reîncepe acuzațiile zilnice, căci zilnic se repetează aceleași prostii și aceleași incorectitu­dini, nu voiu mai reîncepe deci a repeta aceleași imputări. Țin numai a vorbi de demisia primarului, pe care iarăși o văd anunțată, și confirmată de o foae care are legături strânse de familie cu pri­marul de Iași. Siguranța cu care acel ziar anunță că astă dată dimisiunea este irevocabilă, are un caracter de autenti­citate date fiind legă­turele dintre unul din redactorii ei și părintele . . . ora­șului nostru. Dacă va dimisiona d. Din­ DIN IAȘI Orașul nostru prezintă de câte­va zile un aspect diferit de acel obicinuit. Să nu credeți că s’a schimbat guvernul, nu, nici macar consiliul comunal nu a fost mă­turat. Schimbarea înfățișării Iașului este datorită examinilor de fine de an. O animație mare vezi domnind in jurul tuturor scoalelor. Părinți veniți din toată Moldova in Iași, care este metropola in­strucției pentru această narta a țării umblu îngrijiți pe la diferitele școli pu­blice sau private. Bieții profesori sunt de plâns. Pe lângă munca obicinuită, vine incă să se adauge plictiseala stăr­minților. Fie­care elev rămas corigent pune in campanie pe toți cunoscuții și pe toate rudele lui și a familiei lui. Nici o dată, nu este vinovat copilul care este foarte inteligent și silitor. Când vei auzi o serie de stăruitori, ai să fii con­vins că nu există elevi răi și că perse­­cuțiunea, joacă un rol grozav in darea notelor. Nici o dată, nu vei convinge pe o mamă că copilul ei nu merită să treacă in clasa superioară. Dacă a rămas co­rigent la matematici, indată explică ma­ma că bietul ce e drept nu are talent la matematică, dar tare frumos desinează, și la religie i-a spus părintele că straș­nic a r­espuns. Dacă remâne corigent la istorie, indată mama explică cum copilul este foarte inteligent dar nu are memo­rie. Așa că bieții profesori sunt un un chin ne mai pomenit. Nu știu dacă nu ar­ trebui suprimat sistemul examinilor anuale, și înlocuit cu alt­ceva. Așa cred că o preparație intensivă ,la un moment dat pentru a satisface momentanea la un examen su­perficial, nu poate fi nici de un folos, pentru instrucția serioasă a unui copil. Dacă pentru moment imagazinează și posedă in mod satisfăcător o sumă de materii, studiul grăbit in vederea exa­menului lipsește de calitățile necesare pentru a profita elevului in mod dura­bil. Cred că sistemul deselor examine in timpul anului a unor părți mai re­­duse din materie, unii cu condiții de promovare mai dificile, și cerând abso­lut de la elev o muncă susținută in tot timpul anului, ar râdica cu mult nivelu studiilor, mai ales a celor secundare, la noi in țară. Dar trebue să facem și e­­ducația părinților, in acest sens. Să nu caute cu ori­ce preț să fie promovat co­­pilu, când nu este in de ajuns de pre­gătit. Se țese stăruințile la o parte și ca oameni maturi să priceapă că promova­rea nu folosește nimic copilului dacă este prea slab. Din contra va continua a fi slab pănă la fine și la sfârșitul cursului secundar, nu va poseda cunoș­­tințile necesare pentru învățământul spe­cial. Apoi am să spun că și profesorii nu toți ’și îndeplinesc perfect datoria. Nu vorbesc de Iași, unde fiind un cen­'­v Ț ‘n “ * ... - K ” -Taș căci nu este d-sa omul care se poată lupta contra curentului nenorocit condus de Blădărău. Tot ce putem spera de la dimisia primarului, este că ea va pro­voca o criză, care va cauza disolvarea consiliului actual, care va fi Înlocuit cu elemente opoziționiste sănătoase și lip­site de concursul d-lui Bădărău. Sirius SILUETE ELVIRA Cine nu cunoaște pe Elvira, frumoasa Păcurarilor?.. O brună adorabilă, înaltă, mlădioasă, ochi focoși și scînteitori, privire dulce și incîntătoare, cu un farmec ce se impune, te stăpânește chiar in contra voinței tale Un păr negru ondulat căzînd in bucle pe un gît alb și un teu care desfide cele mai frumoase paste­luri a­le lui Steevers. Mersul ei legănat, voacea dulce și plină de farmec, in societatea ei nu te mai plictisești nic­i­odată. ftiror­i numără de abia 19 ani, și cu toate acestea pe mulți i-a răpit, pe mulți i-a cucerit. Parfum favorit: Viollet de Parma. Lectură de predilecție: Werb­er. Semne particulare. Inseparabilă de vara sa Lucie, o brunetă drăguță,o mândra impunătoare și plină de Viață! Caracteristic: Se deosebește de sora sa Marie doar numai prin nume; mult timp n’am putut să le disting. Frumoa­sa Elvira sau frumoasa Marie se asamănă: Ca doi ochi intr’o lumină Ca doi brazi d’intr’o tulpină. Deviza: Dulce est amare et amari. JICA. DIN SERBIA Negocierile cari au avut loc la Carlsbad pentru împrumutul bulgar sau terminat. Ințelegerea e bazată pe principiul de transformare tuturor împrumuturilor in obligațiuni de 4% Și asupra amortizării, care se va începe cu­ mai curînd. Consiliul de supraveghere va intra in funcțiune după votul legii. LĂCRĂMIOARE Mare tărăboi in lumea­­ politică. Pe de o parte s’au chuat toate dispozițiu­­nile pentru primirea președintelui repu­blicei franceze la Kiel, pe de altă parte d. Felix Faur și-a atârnat la gât co­lierul rusesc. Trebue mai mult ? Aceste două fapte sunt mai mult de­căt suficiente pentru a produce insomnie la toți politicianii și a-i face să se cutremure și să se in­­grijască. Revendicările sociale, îmbunătățirea soartei muncitorilor, sunt fleacuri pe lângă dorința de a putea prezice, dacă, împăratul Germaniei și președintele re­pub­licei vor lua dejunul împreună. Ce mai oraș fericit e și lașul! Vi­gurosul nostru primar, s’a intors la va­tra—gurile rele spun că e strein in Iași—și in spate a adus și budgetul milioanelor. Cu toate ac­este primarul nu e de loc vesel, din fpptrivă are aerul trist de tot. Pare și mai îmbătrânit. Și e ușor de înțeles. Milioanele il apasă greu, mai să-l trântească jos. Dar de ce continuă a duce­­ o așa sarcină, care-i compromite sănătatea și nu se de­barasează de dansă ! Ce zici doctore. ? * * * In editura librăriei Müller apare „Bi­blioteca pentru toți“ și ultima broșură cuprinde o schiță din România scrisă de Jules Michelet. Iată ce spune celebrul istoric, despre soarta țeranului român : „Stăpânul se schimbă clar sărăcia ba. Odinioară turmele nenumerate, mili­oanele de miei, de boi treceau peste Du­nărea tribut plătit turcilor. Acum re­­mân in țară dar le ia stăpânul. Ce a câștigat țăranul ? S’a făcut rănduială in administrație și fiscul i-a și mai u­­șor ce are de luat.11 Și pe vremea lui Michelet legea Maxi­mului incă nu era întocmită! * * * Vorbind de limba romanească zice :" „are parcă o lacrimă care tremură in voce și cuvintele-i sunt oftaturi. Floarea drăgălașe căreia i zicem noi in chip foarte prozaic muguet, Românul n­­­pti/vi lăcrămioare »mim« /•/»«•« te mișcă Turlutu. Bombardarea Constantipolului Circulă cu insistență—zice „Lumea Nouă“ știrea cum că la­ ministerul de ex­terne a sosit astă­zi o telegramă din Con­­stantinopole care anunță că flota engleză care a staționat in Beiruth, a intrat in Dardanele și amenință cu bombar­area Constantinopolului, dacă Sultanul nu pri­mește reformele în Armenia, propuse de cele trei puteri (Anglia, Franța și Rusia). _______________ SPKT Cc. Lascar in Iași D. Ventura.—Clubul conservator. — Disidența.—Di­­solvarea consiliului. Conservatorii de la Neuschotz, indată ce au aflat de reîntoarcerea d-lui Ven­tura, s-au grăbit de a-i intervieva. Fără a li da alte amănunte, prefectul a știut totuși să-i înveselească, impărtășin­­d­ u-si că ce, Lascar Catargiu sosește in­ Iași peste cite­va zile.* Vine să inaugureze clubul conservator? Se poate. Sau mai bine primul ministru va inaugura localul Neuschotz, și nemic mai mult, căci despre o concentrare con­servatoare nici vorbă nu poate fi. * * * Disidența conservatoare crește și căpătă din zi in zi tot mai mulți aderenți. In ul­timele zile s’au putut observa că mulți chiar dintre conservatorii polițiști au în­ceput arata mari nemulțumiri in­potriva consiliului comunal și a cere disolvarea lui. Venirea lui cc. Lascar in Iași, se poate perfect prevedea, nu va avea de efect nu numai impacarea conservatorilor, dar nici macar a liniști poftele polițiștilor sei. D. Maesttru .iubia Camera adoptat legea prin care se fi­xează puterile armatei și ale marinei. Patru escadroane de cavalerie au sosit la Puerto-Principe. COTUL RADICALILOR Lui Costică Chirilă Cotu Cu cotul măsură butoiul Cotule! Ca să vedem cu­ vin­a fi burtoiule. L’o­u măsura și veți vedea cît vina fi Dar clubul nu va mai plăti. Eu dau ceva de la veniturile din moșii Dar dați și voi căci sînteți lefegii Ș’ obraz n’aveți la vin să dați ? (Cu solda și cu pleșca, ș’acuma să umblați? Principie, program, călcat’am in picioare ) ! pentru, program, inima m’a doare! Dar cel puțin acuma butoiul sâ-l golim Din fondurile stăpînirei,acum să ne’ndulcim Cotinar să bem, pînă ne-om da de-a tumba Căci vinu-ngrașă burta si banul punga. TITI. Jurnaliștii la Kiel Senatul din Hamburg a primit jurna­liștii sosiți cu tren special și i-a condus cu trăsura pe la hotele. In timpul seri, in pavilionul din aster­­lust, senatorul Hachman a dorit bună­­veintă representanților presei. La mezul nopții mai multe vase au condus pe jurnaliști in insula construită pe șarampoi in mijlocul basmului Al­ster. :M,4>’aC€>OD JC3E* ML JT Tramvai et & Nu-i chip să se facă tramvai in țara românească nu-i c­hip se te plimbi pe sine in oraș, fără ca se nu se intimple scandal, scandal mare, arestare și pornografi. Și ce mai vorbă multă, Badareu să lup­tă din răsputeri ca la discuție să se in­cludă ușile, aprozii să stee cu topoarele și măturile in mână. Bine, d-le Bădăreu, ți e frică de lumină și-ți place întunericul”? spune o prietene s’o” știm și noi. Ce adecă, dacă ai să vorb­ești prostii cu ușile închise, crezi că n’o se le audim?* La Galați același lucru, Electrica vrea se șerpuească pe str. mare și domnească, dar basta căci Rești și Robești au fost atăt de unși in­cât bietul antreprenori nu mai au putere de a porni carul. Intre muncitori și armată. Din Veneția se scrie că in ziua de 7 iunie 200 de muncitori, cari lucrau la descăr­și s cerură o sporire de salar. Armata intervenind, o incăerare singe­­roasă avu loc. S-au operat multe arestări. Spic. ACTUALITATE Conferința dlui Cottescu Un cuvănt.—Telefonul.—Ia­și­—București—De ce nu funcționează ?—Remi­diul Timp de o oară și un sfert, distinsul inginer electrician d. C. G. Cottescu, ne-a ținut aicordată atențiunea asupra prea im­portantei d-sale conferințe asupra căușe­lor nefuncționării telefonului intre Iași și București, și asupra mijloacelor de în­dreptare. ” Dicțiunea clară, cu mult foc. Simpaticul d. Cottescu a dat dovezi de cunoștințe apro­fundate in materia tratată și vorbea cu o siguranță perfectă.* * * D-sa începe prin a arăta importanța­­ conferințelor de asemenea natură pentru telegrafiști. Face puțină teorie căci altfel nu s’ar putea ințelege cari sunt cauzele de n’a putut funcționa telefonul intre Iași și ca­pitală. * * * Experiențele telefonice intre București­­Iași, au durat 50 de zile. Cauza a fost c­­efectele electrostatice, cari in cursul zilei, dădeau speranțe de reușită și mai târziu nu puteau corespunde de loc dorințelor. In aceste experiențe, am avut de lup­tat cu self-inducțiunea. D-sa arată ce­va să zică aceasta, aducând numeroase pilde Nu intrăm in amănunte pentru că nu ne permite cadrul gazetei. Selfinducțiunea, nu impedică emisiu­nile telegrafice, pe când pe cele telefonice le impedecă. Pentru ca să reușim in telefonie, trebuie să eliminăm seif înducțiunea, și pentru asta să alegem Arama și Bronzul silicios care e privit că nu posedă seif inducțiu­­nea. Citează lucrarea inginerului englez Preece, după care cine­va se poate orien­ta a­ priori, dacă o comunicație telefonică se poate efectua sau nu. * * * In privința experiențelor telefonice in­tre București — Iași, d-sa spune in scurt următoarele : Noi am avut fire de fer intre aceste 2 orașe, și ne-am servit de sistemul VAN­N­ YSELBERGI IE care posedă o sumă de bobine și condensatoare­­ — prin urmare contribue mult la sporirea SELFIOII AC­­TIUNEI —Remediul, 1) e CONSTRUI­REA UNEI LINII DE BRONZ SILICIOS intre București — Iași care va lega tele­­fonicește toate orașele aflate pe acest tra­seu. Aceste orașe vor putea comunica fără cea mai mică dificultate. Gheltuelile vor fi la inceput mari, dar cu siguranță vor fi in curând acoperite. 2) S’ar putea incerca TRANSFORMA­TORII. Idea e dată de conferențiar, dar față cu distanța mare dintre Iași și Bu­curești, e greu să se determine cele două bobine din care e alcătuit transformatorul. Mai e o idee, de a micșora numărul pământurilor cari produc prejudic­i tele­fonului și aceasta e demonstrată pănă la evidență”in JURNALUL TELEFONIC din Berna ”cu ocazia experiențelor telefonice intre Amsterdam și Roterdam. Aceste­as numai incercări cari nu ne pot asigura un succes sigur. * =k * La această conferință a asistat persona­lul superior și inferior telegrafic. Dl. In­spector care a manifestat dorința de a a­­sista și d-sa n’a putut veni, fiind reținut la București. ALEXIS. Crisa in Norvegia Noua formațiune a cabinetului a că­zut din nou. Regele s’a reintors a doua zi la Stok­­holm. Din treacăt Din o teză a unui elev de la Gimnazul din Bacău, „Istmul de Panama este o Peninsulă care isvo­­răște din oceanul Glacial și se varsă in Oceanul Inghetat. JICA. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) BERLIN. „Oficialul“ publică un ordin imperial punând pe ducele Alexis in urma marinei germane. „National-Zeitung“ publică o scri­soare a lui Tipo-Tip adresată maiorului Wissman exprimând bucuria sa despre numirea maiorului ca guvernor al Afri­­cei Germane MADRID. D­­umovas vorbind consiliu­lui despre discursul împăratului Wilhelm la Hamburg l-a lăudat și a făcut să iasă spiritul său pacific. PARIS­ D. Jules Lemaitre a fost ales membru al academiei franceze.­­ Jurnalele de seară exprimă satisfac­ția lor asupra spiritului pacinic al discur­sului impăratului Wilhelm. „Temps“ zice că impăratul Wilhelm a dat sărbărilor de la Kiel un caracter pa­cific. Astă­zi au avut loc noi demonstrații contra sărbărilor de la Kiel ; nici un in­cident nu s’a semnalat. PAVIA. In urma unui cyclon, un Por­tic s’a năruit la Correolona, îngropând mai multe persoane sub dărâmături. Pănă acuma s-a scos trei morți și mai mulți răniți. ROMA. Camiera italiană. Președintele a declarat că el e convins că toți deputații cari au jucat vre-un rol oare­care in re­gretabilul incident de ieri, le pare foarte mult rău. D. Cibrario și alții au depus o moțiune tinzând a face regulamentul camerii mult mai aspru și de a se introduce pedeapsa cu suspendarea de la 10 zile in sus, a de­putaților perturbatori. Moțiunea a fost trimeasă comisiunei re­gulamentului. Senatul a aprobat răspunsul la mesa­­giul tronului. Din Reichstag Camera deputaților. Contele de Kiel­­mansegg a prezentat pe membrii cabine­tului. A declarat că misiunea ministeru­lui este însărcinată de a gera afacerile pa­nă la constituirea unui cabinet definitiv. Ministerul, ai carii membri ei din ad­ministrație, recunoaște necesitatea de a termina înainte de toate discuția budge­tului. Spre a câștiga timp, ministrul de finanțe va depune chiar azi budgetul pro­vizoriu pănă la finele Iulie. D. de Kielmanssen a terminat cerând bine-voitorul sprijin al Camerei in inte­resul Statului (aplause vn). Guvernul a depus un proiect de credit de 4 milioane pentru a aduce ajutor vic­timelor cutremurilor de pământ din Car­­niol și Stiria. Din această sumă 3,000,000 se vor plăti din budgetul 1895. CALATORII MOFTOLOGICE Main Lieb la Viena Ca militar, Main Liebe, a călătorit prin toată România ; ca ciuvil a fost și prin stră­inătate. „Nu știi d-ta, cum se preface omul prin voiajuri ; i se desvoltă crierii și mintea“, zice el. Frumoase m­ai sunt minunățiile Vianei, ale Garlisbadului, ale Sem­brinu­­lui, ale cafenelei Ausburg, ale Bistii Par­­tirului și câte și mai câte... Să vezi ce am văzut. La Viana am fost

Next