Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-08-05 / nr. 723

723 In afara insă de deosebirea in politică mai era și un alt motiv, tot atăt de însemnat, care făcea această dezbinare intre cele două curente și mai acută și mai gravă. Era moralitatea insăși a grupului. De mult se vorbea prin ziare chiar și se citau și cazuri numeroase, in care interesele bănești a unora dintre radicali treceau inaintea oricărui alt considerent. Atât de multe și variate fapte se citau, incât presumțiunea era deja formată inpotriva lor și"remănea astfel in sarcina acestora de" a dovedi contrarul și a areta că nu totul este corupt și putred la ei și ca mai trăiește inca și un miez sănătos si nepătat. Aceste două curente, astfel de opuse, au venit in luptă decizivă cu ocazia alegericomunale din septembre 1894. Atacul l’a provocat dl. Macri, care ne mai putând suporta o solidaritate politică atăt de compromițătoare, a profitat de ocazia scandalurilor provocate de agenții guvernamentali locali, nu spre ajunul alegerilor la balotagiu și și-a trimis asmisia motivată din grupul radical, o reproducem textual : „Clubul, sub inspirația dv.a d-lui A. A. Bădărău, vice-președinte a clubului radical, a hotărât să dăm voturile noastre guvernului. Tocmala fiind făcută de șeful nostru, dl Pariu, cu guvernul, probitatea comercială cerea ca s’o executăm. Guvernul a plătit cinstit, noi trebue se predăm marfa cinstit. Guvernul insă, intrebuințănd bătăuși in alegeri, tocmala a fost "atâtă de violență "și deci nulă. Redevenind stăpân pe votul meu, l’am dat gratis liberalilor, neavând cui ii vinde. „Vă anunț că, nemulțumit de modul cum șeful incasara pentru el singur prețul, mă retrag din societatea sub firma Pain et Cme, hotărât fiind a deschide comercia pe socoteala mea. Al dv. cu stimă, Gr. N. Macri.“ de ironie zdrobitoare! iată unul din cei doi dintre fundatori ai grupului radical din Iași, omul care și-a sacrificat și punga sa și munca și interesele sale, omul care n’a "urmărit prin aceasta grupare nici un interes politic personal de orice natură, care n’a avut niciodată alta in videre decât o propagandă de idei și de moravuri cinstite, acest om fiind silit a constata că aceasta grupare a ajuns, după zece ani de zile, o societate comercială, și a fi silit a se retrage din ia cu dezgust! Mai mult. Oricine a statat cât de puțin ca membru in grupul radical a putut constata in totdeuna, căci. Macri a mers cu abnegația și sacrificiul de sine până la extrem, căutând din potriva a maița pe șeful radical cât mai sus, căci avea convingerea că numai acesta, prin temperamentul și celelalte calități intelectuale de care este inzestrat, ar putea duce lupta mai cu succes spre o apropiată izbândă. Modestia acestui om era uimitoare; din potrivă, intotdeauna mergea cu devotamentul pentru tovarășul său pană a-și pune in joc chiar demnitatea și onoarea, lăsând in liniște să se acrediteze asupra sa versiunele cele mai puțin măgulitoare. Astfeliu, pentru a nu cita decit un singur caz, absolut exact, voi aduce in publicitatate imprejurarea următoare : Era ki ajunul alegerilor legislative din 1892, pe care le-am descris altă dată. Șeful radical, prin atacurile intotdeauna violente și nemăsurate, își facuse situația sa imposibilă, acum mai ales fața cu partidul conservator de la cârmă. Dar nici din partea liberalilor nu putea spera o mai favorabilă primire, pentru a încerca o alianță electorală. Șeful radical incurcat și deznădăjduit, vine la amicul seu, pe care știe să’l aprecieze numai la vremuri grele și i adresază textual următoarele cuvinte : „Macri,văd că mi s'a infundat cu politica mea ; nu știu incotro se apuc“ etc. Acest fapt s’a cunoscut chiar de a doua zi de mai mulți intimi a șefului radical, căruia acesta le-a impărtășit aceiași îngrijire. Atunci amicul Macki l-a incurajat și a inceput să-i desfașure un plan care să-i asigure reușita in parlament. I-au propus șefului radical de a încerca o tratare de alianță cu liberalii, căci cu ei mai putea sta la vorbă, iar cât pentru d. Macii, s’a însărcinat cu rolul ingrat de a incepe tratative cu guvernul, avănd in videre, in primul loc, ca candidatura șefului radical se fie asigurată. In urma acestui plan și-au împărțit rolurile, întocmai ca niște actori fiind insă in plină înțelegere și acord, atăt numai că aci se juca pe scena politică, unde dl. Macri avea de jucat rolul atât denigrat, câzind la fiecare pas sub bănuiala multor radicali chiar, dintre cari eu eram padre cei dintâi, că voește de spaima liberalilor, să ne infendeze în partidul conservator. Nu se urmărea insă decat un singur scop: a se asigura, fie de o parte, fie de alta, un loc de deputat pentru șeful radical. Când s’a văzut că lucrul este posibil, au inceput a deveni mai exigenți .Resultatul tratativilor l’am expus la timp. Șeful radical insă a uitat toate aceste acte de colegialitate exemplară, pentru a nu videa in dl. Macr decât pe rivalul, care îi stă in cale și-l oprește de a merge mai departe. De aceia s’a și grăbit acum a arunca și asupra acestui om injultele și calomniele, care au atins chiar nota infamiei. N’a rămas aproape nici unul din oameni noștri politici, necalificați cu vr’un epitet special injurios, de cătră șeful radical. Astfelu, am văzut defilând "rând pe rând sub pana d-sale : Ion Brăteanu, sinistrul bătrân ; verdele Stătescu, sau burduful umflat de vanitate ; Sturza, reptila de la instrucție; Catargiu, ramolitul de la interne, sau incultul de la Golașei, Carp, grandomanul și lacheul palatului etc. Trebuia in mod fatal să-i vie rândul și d-lui Macri. Mă mir chiar că a sosit așa de târziu, după cum mă mir că a scăpat ca prin minune alt amic al seu, nemuritorul Rosetti. Dar cred că ii va veni rândul macar memoriei lui. Șeful radical respunde demisiunei motivate a d-lui Macri, prin un articol in Lupta, prin care ’1 declară pe acesta de „nebun !“ Iată substanța acestui articol, întitulat „Spre senință“. (Lupta 16 septembrie). „Noi nu vom anunța cu părere de rea plecarea d-lui Macri "dintre noi. De oblicată de vreme, toată lumea a observat ,,alura dezordonată a activităței sale!! Față cu această situație de grava iritalie nervasă, nouă ne pare bine că dl. Macri se retrage. De aceia îi zicem : călătorie bună și sanatate, „mai ales sanatate...“!! Câtă nerușinare! Iată-l și pe dl. Macri pus la rezon, clasficat, de omul arbitru, de acel care și-a luat trista meserie de a insulta rând pe rând toți oamenii noștri politici, remăind ca mai apoi să caute ași cere scuze de la fiecare și a se umili inaintea lor, cum a făcut-o deja cu mulți, foarte mulți. Dar asupra acestui punct voi reveni. E de prisos orice comentar asupra moralitătei care rezultă din faptele de mai sus. Șeful radical a dat cu piciorul și a insultat in public pe cel mai devotat coleg al seu, pe acel om care i-au adus serviciele cele mai reale și mai insemnate, pe omul căruia ii datorește pentru foarte mult situația la care a ajuns. Voi termina această chestie cu o singură observație. Pentru a dovedi căt a fost de nedemn șeful radical in această inprejurare, față"de dl. Macri, voi cita o altă apreciere "făcută tot in Lupta, despre dl. Macri, numai cu câteva luni in urmă. Prin luna Ianuarie, dl. Macri, intrând in liga formată in Iași pentru votul universal, a fost solicitat prin ziarul Lupta să se retragă din ea. Dl Macri respunde prin o scrisoare, pe care Lupta nu o publică, rugând pe dl. Macri să renunțe la aceasta. Cu această ocazie, iată in cei termeni se exprimă ziarul Lupta, inspirat tot de șeful radical: „Dl. Macri este prea stimat și prea respectat de noi toți, pentru integritatea și dreptatea caracterului seu, precum și pentru toate marele calități care -1 disting si-1 fac iubit“! Nu trec insă decât câteva luni la mijloc și iată că dl. Macri a devenit nebun ! Judece și califice cetitorii cine a avut o purtare josnică și nedemnă in toată această chestiune. Vio urma. Verniata Vasiliu Prințul de Bismarck Prințul Bismarck a fost invitat a asista la punerea pietrii fundamentale a monumentului național, care va avea loc la 13 august , dar se crede că prințul va lua ca pretext starea sănătății sale pentru a nu părăsi Friederichsruhe. După programul sărbării, prințul Bismarck trebuia să deie loviturile de curcan după prinții germani și inaintea marelui cancelar al imperiului. Din Spania Chemarea rezerviștilor nu se poate face fără refuzurile lor. La Gerona, Tafalla, la Mattaro, jandarmii au trebuit să intervină. In această din urmă localitate, ea a fost chiar silită a trage o salvă in aer, pentru a putea restabili ordinea. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) KIEL.— In momentul când lucrătorii șantierului Germania părăsiau torpilorul Jaeger, o cursivă se rupse. Au fost opt morți. HAMBURG. - „Hamburg der Nachrichten“ anunță că prințul Bismarck din pricina relei stări a sănătății sale nu va putea lua parte la inaugurarea monumentului național, care va avea loc la Berlin la 18 august s. n. BRESLAU. In urma ploilor torențiale un tren de mărfuri a deraiat seri intre Ratisbor și Neuzda. 13 vagoane goale au fost sfărmate in bucăți. N a fost nici un incident de persoane. LONDRA. Ieri, regele Belgiei, intovărășit de ministrul belgian din Londra au facut o vizită particulară biuroului de colonii. Astazi regele s’a întreținut cu d. secretar de stat pentru colonii, *d. Chamberlain, după aceia a visitat pe d. Balfeur. Regele s’a intors in Belgia. SOFIA. Aniversarea suitei pe tron a prințului Ferdinand nu fost decât o urmare a ovațiunilor automate din partea poporului și a armatei. Serbarea a avut un caracter pur dinastic. Prințul a trecut in revistă trupele, fiind de față înaltul cler, cu mitr. Clement in cap, toți miniștrii, președintele Sobraniei, principalii deputați și primarele orașului Sofia. După un Tedeum solemn, trupele au defilat inaintea pațului. Mitropolitul din Rusciuc, in capul Sinodului, a ținut un discurs plin de patriotism loialitate. Președintele consiliului, primarul din Sofia și ministrul de răsbouu au luat după aceia cuvântul. Prințul a respins fiecăruia din ei. Mulți ofițeri superiori au fost numiți coloneii și numeroase decorațiuni s-au acordat. Un banchet la care au afișat inaltul cler, a fost oferit prințului de ofițer regimentului seu. C. E. PENESCU AVOCAT S’a mutat str. Anastasie Panu, nr. 22. EVENIMENTUL Italia și Brasilia Ziarul „New-Yorkk-Herald“ află din Rio de Janiero că guvernul italian a notificat guvernului Brasilian că emigrarea supușilor italieni pentru Brasilia de astăzi înainte e interzisă până ce garanțiile pentru viață și averea lor fiind vor fi îndestulătoare. Direcția serviciului sanitar superior a adresat o circulară medicilor primari de județe și de orașe prin care le atrage atențiunea asupra modului de a controla un modul cel mai sever, dacă farmaciile sunt bine asortate cu serum antidifteric precum și dacă serul este proaspăt. De asemenea dacă in farmacii se află și laringele necesare inspecțiunilor. 9. CONGRESUL NAȚIONALITAȚILOR Congresul naționalităților de la Pesta s’a incheiat cu un banchet, la care s’a ridicat mai multe toasturi patriotice. Intre alții, scrie „Tribuna,“ d. dr. Ștefan Pop a sfârșit toastul său cu următoarele cuvinte, publicate de confratele nostru din Sibiu cu litere mari și cari au fost primite cu aplause entusiaste : Să cadă blestemul zice d. dr. Ștefan Pop pe cei ce nu vor ține frăția făcută și pe toți urmașii cari nu vor ști să prețuiască ceea ce întemeiem azi ! * ** * Cei 15 Romani aleși, de „Congresul naționalităților“ din Pesta, in comisia de 45, însărcinată cu redactarea programului Congresului, pe care l’am publicat eri, sunt după cum comunică „Tribuna“ Dr. Vasile Mangra, protopopul Mihail Popovici (Orșova), Ioan Vlăduț, director de bancă, dr. Ilea George, advocat, dr. Maier Nicolae, protopop, advocații dr. Moldovan Silviu, dr. Ciurea Dimitrie, dr. Tripon Gavril, dr. Pop Ștefan, dr. Pop Dimitriu, Crișan Iuliu, redactorii dr. Candrea George, Rusu Sireanu Ioan și Vlaida Dionisiu. X De la Ungheni Deși aerul destul de răcoros, totuși pentru a nu-mi scapa ocazia, m’am dus și eri la Ungheni. Cu toate acestea Unghenii eri a fost vizitat de peste 700 persoane. Dintre doamne am observat pe dinele Balașa Șendrea, Ureche, Oprișanu, Sofia Rozin, Vasiliu, Popescu, Marie Haberman, dr. Szilai, Gruchol, Schenk, dr. Iuliana, C. Chirița, P. Nițescu, Popovici, Dobreanu, Marie Giurcăneanu, Marie A. Giurcăneanu, căp. Gr. Gălușcă, căp. Popovici, G. Motăș, Vasiliu Vinograschi etc. D-rele Marie Popescu, Mane Pantazi, Anette Gălușcă, Grigoriu, Constantinescu, Heliene Dimitriu, G. A. Ureche, Stihi etc. Dintre domni am remarcat pe : Gh. A. Ureche prof. Universitar, D. Gheorghiu, diacon Oprișanu, C. Rozin, Costică și Jenică Rozin, Iorgu Popescu, preot Profiriu, profesorii Popescu, Coeuz și Ropală, Poenariu portărel, M. Diamant jur., Eduard Potichel, dr. Vicol (cel mai regulat vizitator al Unghenilor), Grigorie Iacob, căpitan Gr. Văleanu, Gruchol, Al. Giurcăneanu, Schiller, dr. Iuliana, Anton Cambanav., Pădurescu, Mitescu stud. univ., colonel Hefner, col. Galeriu, irig. Barberis, locot. Balmez, Dogariu V., T. Stihi, dr. Stihi, lancu Grigoriu, C. Thiron, ș. a. In timpul seziunei băilor, Unghenii veșnic trebue să fie teatrul scandalurilor Așa mercuri sara, d. A. Tabără, supleantul subprefecturei, voind a da un chef, unor țigani ce veniseră cu șatra, de duminică, își puse ochiu pe o țigăncușă frumușică numită Anica, se dădu 3e litruri de rachiu, și peste o vadră de vin. Dar țiganul tot țigan. Ei crezând cum că d. Tabără e hamorezat de a lor Anică, aflăndu-se și intr’o complectă stare de beție, începură a sbiera și a amenința pe d. Tabără, ca Sa se dea Napoleoni. Duși la sub-prefectură, in loc de napoleoni au primit ordin de părăsirea imediată a satului.* jg jsț Cu începere de marți 8 august a. c. direcțiunea C. F. R. a pus la dispoziția publicului încă un tren de plăcere care va pleca in fiecare Marți la oara 5 sara, in aceleași condițiuni ca și trenurile de plăcere cari circulă duminicile și sărbătorile. RA16. Din haiați Alegerea d-lui Simion Hociung in postul de primar al orașului Haiați, precum și alegerea d-lui Al. Nicolescu in postul de ajutor de primar, au fost confirmate de ministerul de interne. ** * Afacerea Brening din Galați se instruește cu activitate de d. judecător instructor Bălescu. Se crede, ca suplimentul de instrucție nu va dura mai mult de zece zile, astfel că procesul va putea reîncepe pe la 16 ale curentei. * ^ * ■* D. Litovici, prim-procuror al tribunalului din Galați, a sosit in capitală pentru a vorbi cu d. Take Ionescu, ministru ad-interm de justiție, despre suplimentul de instrucție ce s’a descins in afacerea Breningev. Comp. * Lupta intre Constituționalul și Țara (Marghiloman și Filipescu) continuă cu grațioasele epitetele pe cari cititorii noștri le cunosc : nevrednici, incapabili, răsipitor, nulități, Iată cateva mostre de epitete schimbate. Suntem de opinie că amândoi au perfectă dreptate. Dl. Filipescu, răspunzând la acusărie aduse de Constituționalul pentru reaua administrație a primăriei capitalei, întreabă pe d. Carp dacă apa scârnavâ din canalisarea Bucureștiului, cum e făcută azi, nu valorează mai mult decăt apa fantastică din puțul artesian din câmpia Bărăganului, care, cu toate milioanele, va rămânea vecinie sec, ca și capul autorului seu. Fără comentarii ! , Ministerul cultelor și instrucțiunei publice aduce la cunoștința particularilor și a directorilor și directoarelor școalelor normale de învățători și învățătoare, institutori și institutoare din țară, următoarele : a) Părinții cari doresc a-și prezenta copiii spre a fi primiți la concursul de burse, fie pentru școalele normale de invățători și învățătoare, fie pentru cel de institutori și institutoare, in cazul când au nevoe să ceară dispensă de vrrstă in plus (adică in cazul când copii au etatea mai mare decât acea prevăzută in regulament), se vor adresa direct către direcțiunea școalei respective, care are autorizațiunea să acorde dispense pănă la doui ani in plus peste etatea reglementară ; b) D-nii directori și d-nele directoare ai școalelor normale de invățători și învățătoare, institutori și institutoare din țară sunt autorizați a rezolvi direct cererile de dispensă de vrîstă ce li se vor adresa, putând acorda dispense de vrîstă in limitele art. 4, alin. II din regulamentul pentru admiterea internilor in școalele normale primare ale Statului. Banca Națională a României, cu începere de la 1 August a. c. va plăti detentorilor de acțiuni ca accept pentru fiecare acțiune, din dividendul cuvenit pe anul 1895, căte lei 30. o Cu incepere de la 1 August curent, dl. Neculai I. Rîpanu secretarul revizoriatului școlar de Iași, intorcându-se de la cursul de agricultură, din Roman, și a reluat pasul, suplinit până acum de învățătorul Miron. Aseară târziu pe la orele 11 din nopte se aprinsese niște mangal din casa mașinelor de la fabrica de scaune. Sărind servitorii, focul a fost localisat. Cu această ocasiune atragem atenția primăriei asupra modului in care se calcă condițiunile impuse când s’a dat autorizația pentru clădirea acestei fabrice. Pretutindenea zac movili de strujituri, pae și lemnării, in imediata apropiere a fabricei, așa că locuințele de prin imprejurimi sunt vecinic periclitate. Aceasta ne face a cere primăriei să indatorească pe propietarul fabricei a respecta condițiunile impuse prin autorizație sau, in cașul contrar, să inchidă fabrica. * sg sg Tot aseară pe la ora 8 s’au aprins prin cădere o lampă din magazinul d-lui Cabane din str. Ștefan-cel-Mare care imediat a fost stinsă. După câteva minute au sosit tot echipajul pompierilor, dar in zadar si fu venirea. Darea in judecată a „Paltonului“ Astăzi d. V. Th. Popovici Belcescu a dat in judecata curiei cu jurați pe infecții pamfletari locali Jacques Levin și Vasiliu- Palton Desigur este o mare onoare pentru două asemenea canalii de a fi chiar date in judecată de un om cinstit. Dar măsura luată de d. Popovici este înainte de toate o măsură sanitară și higienică pentru a răcori pe câtva timp stradele lașului de mutrele lor infecte. Grețoasa reptilă acuzase pe d. Popovici, fost învățător, actual reporter la ziarul nostru, că ar fi fost dat afară din invățământ pentru necorectitudine și furt. D. Popovici, care a fost unul din cei mai valoroși invățători și care nu s’a retras singur din învățământ decăt pentru motive politice, fiindcă fusese acuzat de a fi auitat țeranii la revoltă, a scos un certificat dovetitor că tot timpul cat a fost in corpul didactic, purtarea sa a fost excelentă, ne dând loc la nici o bănuială. Delictul de calomnie pentru care sunt dați in judecată ambii pungași e perfect stabilit și sperăm că, de astă dată, jurații își vor face datoria intreagă, dănd un verdict complect de condemnare, in urma căruia țarul Vasiliu își va lua locul seu la Dobrovăț, iar pungașului evreu, care-i de naționalitate streină fiind supus rus, i se va aplica legea expulsărilor, de astă dată cu drept cuvânt. Trebue pusă o botniță acestor lifte străine cari venind la noi in țară, își permit a face politică și a insulta pe toată lumea, încă o dată sperăm că jurații ieșeni iși vor face datoria. j Betti Weinstein Simon Ktraimovici Logodiți Iași, 1 August 1895 Dl. dr. Ioan Șaneriu, medicul plasei Sulița este numit medic al urbiei îlhlău, provizor pănă la concurs, in locul d-lui dr. I. N. Stamatin. Filoxera se apropie de Iași. Ea s’a declarat in via d-lui Eugeniu N. Ghica și’n alte două vii din comuna Popești, cum sun câteva vii din comuna Sinești. Cerem ca serviciul filoxeric să fie imediate măsuri pentru stirpirea focarelor de infecțiune și stăvilirea flagelului. Relativ la furtul sumei de 52 de lei de X 1895 la locuitorul Alecu Negruți din comuna Balciu comuna Miroslava, poliția a arestat ca presupus pe individul Vîlcu. X Lipovanul Teodorof Manole de loc din jud. Roman, ori pe cănd mergea spre tunelul Epureni, lângă terasamentul căei ferate a găsit un copil lepadat in etate ca de 1 an și 5 luni. X Direcția serviciului sanitar superior, face cunoscut că cu data de 1 August curent, s’a acordat d-lui farmacist Friedrich Koch din comuna Pașcani, concesiunea pentru deschiderea unei farmacii filiale in comuna rurală Tărgu-Sulița din jud. Botoșani. Serviciul sanitar superior, interzice cu desăvârșire exportul porcilor din județele Suceava și Roman, din cauza epidemiei pneumo-enterita infecțioasă. Dl. dr. luster e însărcinat cu serviciul medical și ’n plasa Stavnic și ’n plasa Copou. Pentru o singură plasă," care se compune aproximativ din vr’o 60 cotune, e dovedit că un medic nu ajunge, nu poate nici inspecta atăt de des coturile nici da la timp ajutorul medical. Cum a descoperit d. luster mijlocul de a subveni acestor inconveniente pentru două plăși ? Am dori să ne răspundă d. dr. Felix. 30 D-nii abonați, al căror abonamente au expirat deja, sunt rugați a-și regula socotelile cu administrația noastră in termen de 5 zile, in cazul contrar vom fi nevoiți a le suprima trimitirea ziarului. Sergentul major Gheorghe P. Cristea șeful plutonului jandarmilor rurali din Târgu-Frumos, cel care a fost subcomisar la disp. I. dat afară, fost agent fiscal dat afară, fost la calea ferată in Peatra-N. dat afară, fost la gara Tărgul-Frumos dat afară, astăzi are curajul și obrăznicia ca prin canalul murdăriilor, Paltonul, să ne desmintă cum că n’au arestat pe studentul Henri Rotenberg in Târgu-Frumos acum vr’o 30 zile in urmă, decăt conform legei jandarmeriei. Noi menținem faptele așa cum au fost relatate și cerem să se facă o anchetă de comenduire care să stabilească ilegalitatea comisă de Cristea și a-i insrige o pedeapsă disciplinară. X * ACTUALITATE BRENING și IAȘUL Dosarul nr. 2.—Scrisoarea lui Giorgi. — Boscoff.—Natura raporturilor —Agentul lui Brening la Iași —Gazul de la Iași.—Foloasele. Cel ce dau afacerea. „Liberalul Gălațean“ a inceput publicarea actelor din dosar, privitor la Breningită. Cel dintăiu act ie scrisoarea trimisă de Georgi d-lui Boscoff, și care regulează situația Breningitei in Iași. Reproducem scrierea "întocmai . Recomandată Dos. 2 anexă la supl. 1, nr. 41 (dosar). D-lui A. Boscoff. Rezultă din corespondența ce am in acest moment cu d. Brening, câ ați ințeles rău natura raporturilor noastre, actuale, sau că eu m’am esplicat rău. Oricum ar fi, nevoind (să avem) nici o greutate întâmplătoare „și dorind să nu existe intre noi nici o echivocitate“, nici „neințelegere“, cred indispensabil de a regula bine, in comună ințelegere, situațiunile noastre respective intre dv., d. Brenning și mine. Nu avusesem onoare a vă cunoaște, nici din nume macar, când d. Brenning mi-a scris că pentru „ca numele său să nu figureze in negociațiunile oficiale“, alesese la Iași și la Brăila doi prieteni, corespondenții lui (intre cari dv. pentru Iași), cari să lucreze sub ordinele sale, in calitate de sub agenți ai lui, Brening cerând să păstreze el representația generală a tuturor afacerilor noastre din România, prin silințele ce iși dăduse pănă astăzi. „Fără a primi pentru moment“, la acea epocă ideia unei representații generale, am consimțit cu toate acestea numai, in ce privește gazul de la Iași și gazul de la Brăila (afaceri pe care el mi le indicase), de a’i încredința direcțiunea esclusivă a acestor două operațiuni. Dacă dar v’am scris direct dv., dacă v’am trimes o procură pentru a mă representa la Iași, aceasta este in urma ordinului d-lui Brening, sub răspunderea sa personală și fară a avea intențiunea de a trece peste dânsul ; corespunde direct cu dv., pentru a câștiga timp, nu pentru alte motive, dar nu vă pot recunoaște regulat și legal „decât ca un agent al d-lui Braining“, cu carele nu am nici o convenție de făcut direct, d. Braining trebuind el singur „să reguleze cu dv. partea de foloase“ ce el v’ar putea da personal din ceia ce poate spera din aceste afaceri și cari sunt statornicite intre el și mine. In fine, in ceia ce privește procura ce v’am dat, in urma d-lui Brauning, trebuește ca in fața unei neînțelegeri cu putință, să vă precizeze că această procură a fost făcută generală, pentru că d. Breuning mi-a spus că „in România administrațiunile nu ar primi restricțiuni și nu ar mai discuta cu represintanții prevăzuți cu procuri condiționale“, dar a fost ințeles și trebuește incă să fie bine ințeles și de dv. că, cu toată procura aceasta generală, vă angajați intr’un mod formal să nu faceți uz de dânsa in nici un caz, sub nici un pretext și in nici o afacere însemnată, fără a’mi "fi cerut și obținut in scris, ordinele mele și împărtășirea din partea mea a tuturor "condițiunilor. Paris, 2 mai.