Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)
1895-09-26 / nr. 764
ANUL III 764 ABOMENTE: Ii țara pe un an . . . n pe 6 luni . . . pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 2in 12-I u număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Redacția. la: Tipografia Evenimentuil VLI 8 TRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38- Iași DN MHAI 1 ° BANI MARTI 26 SEPTEMBRIE 1895 Director politic G. A. SCORTESCU ■ rinduri inserții și Reeîă.ns Fe pagina 1 linia garmond . l.ei <1 Pe pagina II „ . . . r 2 Pe » IU „ „ . . — SO Pe ■ IV " v^BiH.Vy^. zmsiMi lu 4 V/ -/\v _ ---------------------A.duminilatra,ția. LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE N<b 3L La Catui iu. Sunt a vui DEMISIA CABINETULUI “Chimc La- Oaia Rolul economic al Statului. Demisia cabinetului Sinuciderea de la cimitirul Armean. Rimniceanu la abator. Din Madagascar Crisa ministerială _____Informațiuni Telegrame.______________ Știrea noastru - Declarația d-lui Carp Lascar Latargiu.Atitudinea Argelul.—Efectul la București. Versiunile— Chemarea liberalilor. Știrea dată mai intăi de EVENIMENTUL acum căteva zile și reprodusă după noi de „Gazeta Poporului“, era perfect exactă. In consiliul de miniștri ce s’a ținut vineri la Sinaia, miniștrii junimiști, precum am prevăzut-o, și-au dat demisiunile. Iată cum s’au petrecut lucrurile : . * * vineri trebuia sa aibă loc un consiliu de miniștri la Sinaia, la oarele 2 p. m. Hegele poftise la dejun pe toți miniștrii, înainte de dejun, d. P. P. Carp a făcut o declarație, care a tret cu desăvârșire pofta de mâncare tuturor colegilor săi: ,Tenai plein le dès“ je m’en vais irrévocablement!. La aceste cuvinte c.c. Lascar a răspuns: LIBER. Se poate! ❖* # Când s’a deschis consiliul la ora 2, d. P. P. Carp a luat cel dintâi cuvântul, zicând că atât el, cât și colegii săi Ghermani și Marghiloman se retrag fiind obosiți și din causa că nu mai este omogenitate in partidul conservator, adăugând cd dacă M. Sa ’i permite, va spune că bine ar fi GAM. Sa să AVISEZE LA FORMAREA UNUI ALT CABINET si că el, in numele junimiștilor, ține a declara că „retragerea sa nu provine dintr’un act de ostilitate SI VA VA DA CONCURSUL SEU NOULUI MINISTER ORI CARE AR FI EL. Regele care ascultase pe d. Carp cu multă atențiune Va întrebat dacă această deciziune este definitivă și bine hotărâtă. I. Carp a răspuns că retragerea sa este ABSOLUT IREVOCABILA. ‘ * **• [n lot acest timp ce Lascar a stat mut ca un pește, fără a-și da părerea. Atunci regele s’a intors cătră Carp, zicănd-i „că ia act de demisiunea sa și de motivele care au hotărit-o și că va avisa. Regele a adăugat că roagă pe miniștrii demisionați agera afacerile pană după manevre. * * * Este imposibil a descrie efectul produs in București prin această demisiune. Versiunea cea mai râspândită și mai probabilă este că REGELE INSUSI A ORDONAT D-LUI CARP DE A SE RETRAGE PENTRU A PROVOCA CĂDEREA CONSERVATORILOR. Regele se teme de o luptă desesperată la alegeri și era de mult decis a concedia pe Catargi. „SUNT ACUM DOUA LUNI, „EVENIMENTUL“, A ARATAT VNTTVO CORESPONDENȚA DIN RAGATZ, ANGAJAMENTUL NORMAL LUAT DE M. S. DE A NU ACORDA D-LUI LASCAR CATARGIU PREZIDAREA VIITOARELOR ALEGERI. Astăzi faptele dovedesc in mod strălucit cat de esaco era in formațiunea noastră. *■* ❖ In afară de aceasta prin cercurile politice, se acreditează din ce in ce mai mult știrea că VOM AVEA UN RESBOIU IN PRIMAVARA 1896 și UN BESBEL nu se poate face de căt CA si DE PARTIDUL LIBERAL. * ■* ■* D, Carp urmta devotată palatului, a esecutat ordinele M. Sale și a provocat crisa. Joi vom avea desigur noul cabinet, care după toate probalitățile va fi un cabinet MANU-UANTACUZINO-PAUCESCU. Acest cabinet nu e decăt un cabinet de transiție, destinat a presida niște alegeri libere, cari vor da negreșit o majoritate sdrobitoare partidului liberal. De altmintrele M. S. ar dori să dea chiar azi puterea liberalilor. DAR LIBERALII NU O POT PRIMI; nu se poate, nu e bine ca liberalii să ajungă chiemați de rege, trebue sa vie prin țară, prin alegeri cari vor face o selecțiune, dăndu-le o autoritate și un prestigiu care ar lipsi prin faptul ajungerei prin palat. SELECTANEA ALEGERILOR TREBUE SA DEE SI NUMAI EA UN MINISTER DE GUVERNĂMÂNT. Aceste păreri sunt unanime in sinul partidului liberal și M. S. Va trebui sa se supue, instituind un cabinet de tranzite. fl. A. Scorțescu ROLUL ECONOMIC al Statuiloji Române. Necesitatea intervenției statului pentru regularea raporturilor dintre diferiții factori ai producției noastre agricole, am văzut că a fost necesară, imediat ce s’a stabilit noul regim agrar prin legea de la 1864. Legea tocmelilor agricole de la 1866, a venit să reguleze acele raporturi, stabilind o protecție cu totul nejustificată, pentru factorul cel mai tare, adecă pentru proprietar. Dispozițiile acestei prime legi, au fost intărite, prin modificările introduse de legea din 1872. Dispozițiile draconiene, a esecutării țăranilor cu forța pentru a lucra, au rămas celebre atăt prin originalitatea lor ca legislație cât și prin exacțiunele și abuzurile la care au dat naștere. Această stare de lucruri a durat până la 1882 când o nouă lege a schimbat in bine dispozițiile vechi și strigătoare. Prin această lege s’a desființat execuțiunea personală și s’a introdus unele disposițiuni menite a proteja intru cătva pe muncitori. Două mai cu samă sunt măsurile favorabile muncii. Prima este interzicerea clauzelor penale in contractele de munci agricole. Prin această dispozițiune, s’au curmat scurt, un mijloc de exploatare Întrebuințat de proprietari și arendași. Aceștia abuzând de situația nenorocită a țăranilor cănd dădeau bani pe munci, prevedeau niște condiții jăfuitoare in caz cind nu ar putea muncitorul să indeplinească muncile angajate. Așa s’au văzut țarani cari pentru plata unei cantități de muncă oarecare, obligați să lucreze cinci ani in șir cu toată familia lor și tot să nu se poată libera. A doua dispoziție a legei din 1882 favorabilă muncei, este oprirea de a se contracta munci mai mult decăt pentru un an. Țaranul nostru fiind foarte nevoiș și puțin prevăzător, era lesne victima lăcomiei arendașilor și a proprietarilor, cari pentru sume ridicole robeau munca lui pe câte cinci ani. Ca corolar al acestei dispoziții, este și oprirea de a ceda muncile angajate de pe o moșie pe alta, lucru ce făcea obiectul unui adevărat trafic de muncă omenească, in astfel de împrejurări se impunea că statul să intervină pentru a pune capăt unei stări de lucruri imposibile. Cu toate aceste bune măsuri, introduse de legea din 1882, tot a remas incă protecția acordată de prima lege, celui mai tare din cei doi factori. Execuția sumară și vânzarea averei muncitorului nu a fost suprimată din noua lege. Dar reala obligație a statului, nu este indeplinită de legea din 1882 și nici de ultima lege care lasă la facultatea părților, de a face angajamente urmând legea ordinară sau pe acea a tocmelilor agricole. Ceea ce trebue să fie in o lege de genul acesta, este o măsură protectoare făcută in vederea situației muncitorului. Trebue să ne dăm socoteală de poziția țăranului cu totul subordonată economicește proprietății și capitalului, și să se facă o lege care va îndrepta această neegalitate. Astăzi muncitorii pământului la noi sunt obligați de starea lor economică, să primească condițiunile ce le impun proprietarii și arendașii. Prețul muncei nu este de loc regulat de legea ofertei și a cererei, ci de nevoea acută in care se găsește țaranul. Când recolta de popușoi a țăranului a fost pierdută, el rămâne pețitor de foame cu familia lui și nu poate trăi nici scapa de plata birului, decât angajind munca sa proprietarului. Când el se găsește astfel strimtorat de nevoe și de foame, ce libertate poate avea pentru a contracta cu arendașul? Nici una. Libertatea de a contracta, pentru ca ea să fie eficace nu este de ajuns ca să lipsească violența brutală. Starea lui economică suprimă absolut libertatea de a indieea o convenție In fața unei atare situații statul este obligată să intervină pentru a nu lasa ca o spoliațiune neumană, să distrugă economicește pe factorul cel mai important al producției noastre agricole. In afară de contractele in bani sunt incă tocmelele bazate pe împărțirea producției și pentru dare de pământ. Ne amintim toți cum in 1888 cu ocazia răscoalelor țărănești, s’au văzut contractele acele grozave in care unii arendași luau un franc pe vară pentru păscutul unei gâște. Apoi toate dările in natură, de paseri de tot felul, de unt ba și pănă și de limbi de capră. Toate aceste sunt "subscrise de țărani pentru că sunt nevoiți de starea lor economică. Comunele neavând toate sudaturi (islazuri) oamenii nu pot avea vitele la pășune decât la proprietar, care abuzează de situația lui și obligă pe țărani a primi condițiunile cele mai draconiane. A lasa mai mult timp să continue această stare de lucruri, este a decreta ruina țărănimei noastre. A continua să facem pe apostolii libertății absolute, este a ne pregăti noi răscoale, noi dezastre. De aceea statul trebue in interesul general, care cere ca munca să nu fie exploatată și care cere ca populația muncitoare să nu dispară, economicește, să intervină și să reguleze prin legi eficace protecția ce trebue acordată celui mai slab. Singurul mijloc prin care se va putea îndrepta o stare de lucruri atât de deplorabilă este fixarea unui minimum de salar și interzicerea condițiunilor răfuitoare. Despre aceste precum și despre reglementarea muncei fixând maximul de ore de lucru precum și de reglementarea higienică vom vorbi in numărul viitor. Sirius. SILUETE TITI.—Campu Lung S’in minte mi s’arată chipu-i atât de fraged și de blând Cu ochi mari, senini, albaștri,. Ascund in fundul lor vr’un gând ? Suviți blonde-i cad pe frunte. Un păr bogat și mătăsos. S’un gât ce-ți dă fiori, ș’o gură Cum uide de copilăros! O fi știind căt de frumoasă%? Mai zilele trecute mergînd la fonograf ascultam cât se poate de atent Ah, ochi albaștri, când văzui trecînd pe stradă văduvă inaltă, sveltă și elegantă ca o tuberoză și nu știu prin ce asociațiune mi-a venit in minte o întreagă asociațiune de idei pe care le-am uitat de mult și pe care beția unui dans mi le-a făcut să i se nască. Mien a adus aminte de mult grațioasa Titi, frumoasa blondină din Cîmpu- Lung. Elegantă, cochetă și nervoasă, văzută de departe cum calcă grăbit trotuarele, cum pășește de îngrijit cînd ploaia începe să picure molcom pe străzi, ți se pare o acuarelă olandeză sau o albăstrică smulsă dintr’un buchet de seră De sub rochiile ei fine se clatină, foșnesc cît se toate de sugestiv fustele de matasă, cari lasă să se vadă sub dantela lor liniile unui picior, pe care de altmintrerea vîntul il desemnează in toată plasticitatea cupidităței lor Are numai 23 de roze ia activul ei și cu toate acestea este deja văduvă,—o văduviță care lasă pe jos pe multe din Domnișoarele noastre Nu știu de ce dar cînd vorbesc de femei, mai ales de văduve sunt de o blîndețâ fără samăn. Dac’ași fi in locul ei n'ași eși pe stradă decît pe ploae, pentru că atunci ai prilejiul de a lansa săgețile cele mai iritante. Semne particulare. E una din noblețele Campului-Lung. Adorabilă 'n societate. Veselă, de o veselie, care te face să nu știi cum trece timpul, cînd te afli in compania ei. Cultă, se ocupă de toaleta-i ca și de știință Iubește musica, mai ales acea din opereta Obersteiger. Urăște sexul forte, dar nu a uitat să-mi spue că nu-i regulă fără excepție. Oare cine să fie excepția ? Joacă mult Croquetul și se supără grozav cînd o trimeți departe. Parfum favorit: Ilang-Ilang. Lectură de predilecție : Werber. Caracteristic: Amabilitatea și buna creștere o caracterisază. Deviza: Teamă de ziua de azi, silă de ziua remâne. Ideal.—Libertate: Din albumul ei.—întâmplarea îți dă prietini și nenorocirea-i încearcă Jică și Madagascar Mortea lui Paul Lapeyre. Se anunță moartea corespondentului ziarului Gironde, la Madagascăr. Paul Lapeyre, interpretul statului major al corpului expediționar. Călătoria lui Marghiloman Din București ni se scrie, că sâmbătă sara, la trenul care pleacă la 10 oare in Moldova, era atașat un vagon—salon de la trenurile regale, pentru ca să conducă la Ocnă pe ministru justiției , Alex. Marghiloman dimpreună cu familia sa. Toate-spune, dar, pănă cănd orice ciocoiu parvenit fie acelui ministru de justiție să se trambalează in trenurile destinate absolut familiei regale ? Jlfă la Ocnă Comerțul Franco Spaniol Noutatea comunicată de o agenție după care aplicațiunea noilor certificate de origina mărfurilor franceze, cu destinația pentru Spania, va fi aminaită, nu este exactă. iRrimiul Moris se asigură din Sorginte sigură că noutatea despre convertirea la religia ortodoxă a prințului Boris nu e fondată. Situațiunea.—Două întruniri.—Refuzul d-lui Manu.— Consternarea Conservatorilor. - Chemarea directă a liberalilor.— înmormântarea junimiștilor.—Cabinetul liberal.—Amănunte Situațiunea se limpezește din ce in ce. Ele au fost doua intruniri: una la d. Nicu Filipescu, alta la d. Cantacuzino. Generalul Manu a luat o atitudine hotărită, a declarat că refuză atât a face parte dintr-un cabinet Lascar Catargi, cât și de accepta prezidenția unui cabinet de transiție împreună cu Cantacuzino. Consternarea Conservatorior Această declarație făcută cu un ton hotăritor a consternat literar pe conservatori. Astăzi conservatorii nu mai vorbesc de continuarea Cabinetului Catargi ci il sacrifică mulțumiți de a avea cel puțin un cabinet Manu-Cantacuzino. Dar și aceasta pare imposibil. Declarația d-ui Carp. In ceia ce privește pe junimiști, d. Carp, chiar azi la masă” in fața a 10 persoane, vorbind cu un amic al nostru, a spus cu glas tare : „M’am retras fiind, că eram adânc convins că era sfârșitul, că nu o mai putem duce. De aceia m’am retras și orice minister conservator, fie de cârpeală, fie de transiție nu o va putea duce nici o lună! Aceasta e convingerea mea si am declarat-o M. Sale.“ Aceste cuvinte autentice a Exel. Sale de la Domeni, au fost auzite de 10 persoane. * * ❖ E curios că atât d. Carp cât și generalul Manu au dat Regelui aceleași sfat: chiemarea directă și imediată a liberalilor. * * Nicu Filipescu, autorul in parte, a precipitărei retragerei junimiștilor pare azi a se fi liniștit și a-și fi luat o hotărire. Astăzi, la Capsa, a declarat că profită de ultimele momente de ședere a sa la Primărie pentru a organiza pentru săptămâna viitoare o mare intrunire de oposiție. — Acum remâne numai chestia dacă va găsi o sală liberă și neinchiriată. Astăzi formarea unui cabinet liberal e aproape certă. Pe vineri vom putea anunța noul cabinet. A. Scorțescu Conferința lui M. Barrès Alaltă sală a avut loc la Marsilia conferința ținută de Maurice Barrès asupra comunelor și a regiunilor libere. Antidé Boyer, a desvoltat proectul de la descentralizarea Franței. lege relativ Mișcarea opoziției XI Dliu Strlegturza, șeful partidului liberal a sosit astăzi la Iași. Dramă intr’un Tir Lunea trecută, către două oare dimineața, o tânără ferie de 18 ani, Luisa Rossin se alta la tir, pe câmpul de iarmaroc din Crécy en Brie, in arondismentul Meaux. Armată cu o carabină Flobert, ea se amusa a lovi un vânător. In acest moment intrară înăuntru 4 tineri printre care se găsea un oarecare individ numit Gontier. Acesta adresa tinerei fete o propunere mai mult ca galantă. Luisa Rossin se inturna brusc și in această mișcare atinse inconștient pedica carabinei. Arma se descărca și atinge la ochi pe Gontier. Nenorocitul căzu fără simțiri. Cu toate îngrijirile ce i s’au dat el mult după 3 oare, in dureri grozave. Tânăra fată autoarea acestui accident a fugit dar a fost găsită de geandarmii din Crécy. Bilanțul junimiștilor Situațiunea incepe să se incurce pentru guvernanți și să se lumineze pentru liberali. Faptele acestora se pun incă in relief acum, cînd junimiștii s’au retras din minister. Ei bine, să vedem cam ce au făcut acești domni, capi lac ati la sgomot. Să incepem intăi cu financele. Acestea se află intr’o stare de destrăbălare ne mai pomenită. Deficitele sunt atit de mari incît Ghermani, ilustrul ehc junimist, a dat ordin ca evaluările proprietăților să se facă ridicat de tot, pentru a putea umplea golul din visterie. Dacă trecem la domenii, aici găsim moșiile nearendate și hoții colosale, tot loîul de potlogării săvirșite in unire cu arendașii. Ci despre armată, nu avem nimic de spus, demisiunile ofițerilor,"protestele lor, scandalul Lahovariu fiind destule probe de halul in care a fost adusă armata romînă, fără să mai vorbim de ciomagul Manlicher care a desarmat și a vizit frica in ostașii noștri. Dacă pe lingă toate acestea mai adăugăm numeroase călcări de constituție și tot felul de abuzuri, apoi avem in întregime tabloul șlehtei junimiste. Demisiunea lor e o fericire pentru țară, pentru că scapă cu un moment mai inainte de toate pacatele ce aveau de gînd să le mai aducă. Nu mai atingem chestiunea politică externă, care sub junimiști a rămas pe sama regelui, și ne oprim deci cu constatările noastre* pentru partidul căruia azi i se cântă vecinica pomenire. Digama. Din treacăt —Din carnetul bacalaureat. Profesorul- Ce-i o calorie? - Kievul (gândindu-se) O calorie..... o calorie.... este un chilogram de apă caldă. * - Profesorul Citiani a ținut resbelul de 7 ani ? - Elevul A tinut 2 ani. * ❖* —Profesorul Din ce masiv fac parte munții Carpați ? ‘Elevul din masivul Himalaei. p. conformitate MIC.‘ Scandalul din Galați La Galați mau indu« dezbaterile și printr‘o ilegalitate flagrantă, pronunțarea hotărăreii ca amăoat pe luni cănd legea cere imperioo o hotărire imediată In materie corecțională 1>. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) PARIS. Prințul Nicolae al Greciei și d. Deryannis sau dus in timpul dimineții la Fontainbleau ca sa facă vizită d-lui Laure. Președintele i-a reținut la dejun. PARIS. Două congregațiuni religioase din Paris și nouă din Rouen au declarat autorităților că vor plăti noul imposit asupra bunurilor bisericești, dar au cerut o amânare. BERLIN. „Post“ anunță in privința atăcării misiunei germane din Mollin, că guvernul chinez a consimțit, in urma reclamațiunilor ministrului Germaniei, la Peking, să pedepsască pe culpabili să plătească o indemnitate și să trimeată la fața focului un general cu trupe, spre a restabili ordinea. WARREN. (Rhode Island). Fabrica de bumbac a fost distrusă de un incendiu. Pagubele se urcă la 1.000.000 de dolari. PARIS. Agenția Havas publică testamentul lui Pasteur, care lasă femeii sale tot ceia ce legea ii permite să-i legheze. El iși exprimă dorința ca copii săi se nu se depărteze de la legea datoriei și să păstreze totdeauna duioșie către mama lor. ȘIREȚI I Independance Roumaine și apoi Timpul vor să facă pe șireții. In adevăr, cea dintâi, in articolul de fond, se ocupă de măcelul din Armenia, cel de al doilea de incidentul din Constantinopol, una și aceeași materie sub diferite titluri. Bieții români de la numitele gazete n an curajul se atingă situația lor, care, credem, e mult mai interesantă. Cu drept cuvănt ne așteptam la vreun articol, al cărui titlu să fie situația guvernului sau in tot cazul cam așa ceva. Cât despre Armeni, să fiu al dracului de mă gândeam la așa ceva. Nu cumva cele două reptile văd aici o măsură de strategie ? DIG AMA,