Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)
1895-07-22 / nr. 712
712 contribuiesc astfel la incultura teatrală de care Botoșanii e îndeajuns de recunoscut. ** Apropos de incultura teatrală! Am asistat simbătă seara intr’o grădină la un spectacol dat de niște Duetiști. Am stat și m’am mirat și de prostia publicului și de indrăsneala artiștilor (?!). — Și totuși din lipsa de alte distracții, grădina gemea de lume și High-Lief Botoșănean era in păr. — La un moment dat o parte din High-Lief, cere o bucată intitulată Țigan!, actorul respunde respectos că nu-i preparat, înfumurați in fruntea căror era familiar, amenință atunci pe actor.—La o nouă suire pe scenă, se aude in acea parte: .Tos! Jos! si succed o mulțime de dluerături.-Restul High-Liesului urmat de grosul publicului striga sus! sus! Iar actorul, se vede, aplicând principiul din fisică rămîne pe loc.—Se naște un zgomot infernal. Strigate, injuraturi, tluerături, și in mijlocul tuturora Domnișoara, încunjurată de vr’o 20 de cavaleri țipa in gura mare. Jos canalia! Era un spectacol mai plăcut, pentru mine cel puțin, decât întreagă representație. Mai ales că domnișoara in chestiune era de toată nostimată" și mi-a procurat subiect de vorbă.—"Totuși fapta acestui High-Lies înfumurat și parvenit e cât se poate de reproșabilă* având in videre posiția bieților artiști. * * * * Poliția din Botoșani nu se lasă pe jos in privința scandalurilor ce le provoacă și barbarielor ce le comite. Un domn sub-comisar Bordeanu, intălnind o femee germană cu o coșarcă de ouă pe stradă, pe ridicolul motiv că face comerciu ambulant, strică ouăle, iar femeiei, fiind dusă la poliție îi aplică legendarele 25. Un alt domn, verificator cu numele de Ionescu, întovărășit de directorul poliției, Popovici, face un chef și se vede din causa presiunei atmosferice din antrepositul de sub pălărie, care se vede că se ridicase la un grad mare, provoacă un scandal colosal prin faptul că cere ca tote paharele ce se aflau pe mesele consumatorilor să fie imediat aduse înaintea lui spre verificare. Publicul opunându-se, directorul poliției ordonă sergenților să ia paharele. Publicul insă i-a pus la rezon, poftindu-i afară din grădină spre a fi.... verificați de dl. Procuror. Botoșani ,7/1» Iulie 95 Clemenți cei ce au fost și nu-s trecuți in carnetu meu a mă scuza. Cauza e că am sosit târziu și m’am avut timpul suficient de a observa și cunoaște pe toți. La revedere pe duminică. EDGAR D. Carnet Highe-Life De la Copou Era ora opt și jumătate când mă hotărisem să mă duc spre Copou. Mă urcam încetișor—Ași fi mers mai rapde, dar două cauze nu-mi permiteau : dealul și căldura Trăsuri una după alta să țineau lanț.Pietonie de asemene foarte numeroși mergeau spre grădină. Ajuns aci, obosit de această cursă, me așezăi pe o bancă. După puțin timp de odihnă, scosei carnetul spre a nota. Lumea se preumbla. Muzica cânta Aido. Eu notam. Dintre cine și d-re am observat : d-na Damian in bluză rose, care o prinde atât de bine, d-na Cernătescu in maron, d-na Manole in negru, d-na Donatin negru, d-ra Elise Popescu in toaletă bleu, cu păr blond și ochi albaștri și ’n acest costum avea o apariție îngerească. De câte ori trecea pe lângă mine imi aduceam aminte de versul lui Eminescu : Tip de imer dar femee , căci femeea i prototipul îngerilor din senin. D-ra La Roche in créme, d-rele Eugenie și Adele Donat in bluze bieu, d-ra Didina Eraclide in gris, d-rele Levandovsky in bieu și negru d-ra Titza Voisel in rose, d-rele Bailo in creme și maron, d-ra Eleonore Bottez in gris," d-ra Velescu in gris cu alb, Amelie Zirra in negru cu alb, Helene Petit in roș, Doamna Clara in negru, mănuși albe și pălărie „chic“. Strălucitoare de trumu- « v r 1 mi • r» _xj_ _ • ti ^ , , * v,*w ■*- A.M.X wiumunciu, d-ra Viorica in negru, d-ra Lucreția Mincu in roș și alte o mulțime de*d-ne și d-re care-mi scapă din memorie. Rog pe EVENIMENTUL Ultime Informații. Scandalul de la Ungheni Asează pe la oara 8 și 45, dl. prim procuror S. Manu impreună cu dl A. Scorțescu subprefect ,voind a ocupa loc intr’un vagon de cl. I, unde se afla d. Popp inginer la C. F. R, impreună cu două doamne, acesta cu o aroganță ne mai pomenită, respinse pe dl Manu, și Scorțescu, oprindu-i de a intra in vagon. La obiecțiunea ce i s’a făcut că fiecare are drept a ocupa un loc, dl. Popp răspunse că el e inginer și ca atare are dreptul a ocupa intregul tren. Dl. Manu pentru a evita un scandal, s’a retras. Recomandăm direcției generale pe acest model de inginer, care crede că funcțiunea ce ocupă îi dă dreptul de a fi necuviincios față de public. Ar trebui odată ca inginerașii noștri să priceapă de nevoie dacă nu de voie, că tocmai ei sunt datori a da exemple de urbanitate și de buna cuviință față de publicul care-i plătește. “De altmintrelea am avut scene regretabile de destule ori cauzate mai pretutindenea de obrăznicia micilor satrap ai C. F. R. Cerem dar o anchetă și pedepsirea disciplinară airasibilului dl. Popp. Vom reveni. ”pe când au început marile călduri, populația lașului sufere o complectă lipsă de apă. Eri s’a vândut cu 50 bani fundul de apă și incă era greu de găsit. Și cu toate aceste Baia Pogor, ie zilnic aprovisionată cu o enormă cantitate de apă bună, iar intregei populațiuni se dă de băut o apă puturoasă. Cine ar putea explica acest mister, asupra căruia noi vom reveni. X Eri d. Dobrescu, arhitect pe lângă ministerul de culte, a părăsit orașul nostru după o ședere de doue zile. D-sa sosise in Iași, intre altele, să se convingă și de starea institutului anatomic, a căruia plafoane cad întruna. D. Dobrescu a regulat ca ele să fie din nou și de astă dată bine construite. Dar de ce nu s’a luat seamă de la Început? X BARLAD-IAȘI. La 13 a lunei curente s’a ținut la Bârlad licitație pentru darea in antreprisă a contruirei de DOUE școli primare. Antreprisă s’a adjudecat asupra d-lor Frați Solomon. Piatra are lumină electrică, Bârladul are școli. — Dar lașul ?x BALNEARE Anul acesta, băile Govora au fost visitate pănă astăzi, de 645 persoane. X A apărut No. 2 din Buletinul Ligei femeilor. Atragem atențiunea medicului șef asupra numărului de mici școli evreești cari stau deschise pe aceste călduri tropicale. E pacat de bieții dăscăli, săraci lipsiți pământului, dar și mai pacat de bieții copii cari stau inghesuiți, in niște localuri infecte, cu desăvârșire lipsite de aer. jfc Curatorii orfelinatului Neuchotz, sau intrunit mai zilele trecute pentru a discuta și comunica d-nei Neuschotz deciisiunea luată de d. Grigorovici, ajutor de I primar. AT.. ...nirti r. 1, dfar* îr*ű rio AQPCI ce se așteaptă reîntoarcerea d-lui S. Reischer, unul din membrii curatelei. Iluminarea orașului d. Mavrodi a primit o nouă ofertă pentru tramvaiu electric și iluminarea orașului. De astă dată oferta vine de la MUSEO COMERCIALE DI MILANO poartă numărul 28635. S’a respins astâzi și anume că comuna va pune imediat in studiu ofertele primite. Să dăm insă căte-va lămuriri. Museul Comercial nu ia asupra și esecutarea lucrărilor, ci ie un fel de Camera de Comerciu, care se insarcinează numai in a recomanda caselor italiene lucrările ce le obține ea. X D. Chaigneau care a sosit ori in Iași, unde s'a întâlnit cu d-nii Grigorovici, pleacă mâine in streinatate, in virtutea unui concediu prevăzut in contract. Dar până acuma nu era in concediu? Ministrul de interne a înapoiat neaprobat regulamentul laboratorului de chimie, impunând oarecari modificări. Din nou acest regulament va veni inaintea consiliului. X Petreceri locale In astă sear, vineri muzica militară la Zonbri Ve mtreb, unite si t ■ nuci pe o căldură de 36 la umbra, dacă nu la Zanbu ? x Camera de punere sub acuzare a eliberat din temniță pe comerciantul falit Solomon I. Ohl, pe cauțiune de 800 lei. X Asară pe la 6 un incendiu s’a declarat in strada de jos nr. 39 in casele d-lui Filip Posner. Pompierii au sosit la timp insoțiți de d-nii căp. Dimitriu, socot Stroia și sergent major adjutant Simionescu. Pagubile sunt minime. X Epistatul Gr. Popovici autorul deflorărei fetei Nași sin losup, in localul comisiei disp. a 4-a, a fost depus astăzi pe la 3 ore in temniță, iar afacerea a fost trimisă de către d. prim procuror cu rechizitor introductiv, înaintea judelui instructor (cabinetul nr. 3. ) Astăzi pe la oara I și luni. p. m. termometrul a aratat 45 grade la soare. Acesta e maximul căldurei dobândit pănă astăzi. Accidentul părinteui Vărlănescu era părintele Vărlănescu, ducăndu-se impreună cu părintele Vasiliu și cu d.P. Purpureanu verificator la casierie, in susul luncei de la Ungheni, pentru a se scalda, a căzut intr’o bulboană și era să se inece dacă d. Purpureanu nu ar fi apucat de mână și nu l’ar fi scos la mal. Părintele Vărlănescu înghițise deja apa multă și era vânăt la fată. * x 1 Prădăciunea de la Răducăneni Individul 1. Vrabie, care-și agonisește existența prin fel de fel de” hoții, Mercuri pe când evreicele Peisa Solomon și liana sin Moisă precum și alți doi comercianți evrei mergeau intr’o căruță pe șoseaua Răducănenilor com. Cozia. Numitul i- a eșit Înainte și amenințăndu-i cu pușca, care era incarcată, le-a cerut bani. Peisa i-a dat 1 fr. 55 bani și bana 70 bani, iar cei doi comercianți le-a dat un portofel cu 25 lei argint și in care erau și niște chitanțe de contribuție. Numitul e deja arestat. x Ring. Individul Crăciun autorul crimei din com. Galata săvârșită asupra lui Ion Gh. Alexandrescu din Ezereni, a fost depus azi de d. prim procuror. El a fost adus in Iași de d. Diculescu, primarul comunei Galata impreună cu revolverul ca corp delict.A rthkr»! AA Gua Io DnimoT'Ifli Iliil Infîo pentru darea in antrepriză a canalizărei teatrului. Devizul lucrărei e de 95,000 lei. Concurează d-nii Cucu, fost inginer al comunei, d. Grant in numele societăței construcții si Berghausen. fiám cu părere de rău încetarea din iță a lui Iorgu Hermeziu, fost prefect și deputat. Condoleantele noastre întristatei familii. u Eri am asistat la hramul bisericei sft. Ilie. Părintele Arion, incunjurat de o mulțime de preoți a oficiat. Rar am văzut preot care să cânte așa de lămurit. Fiecare cuvânt il puteai ințelege, nu ca la alți preoți cari vorbesc așa de incurcat in*căt nici ei singuri nu știu ce spun. Am plecat de la biserică cu cea mai plăcută amintire. Biserica, ograda, casa, totul e ținută in cea mai perfectă curățenie, și pe lângă acestea iși îndeplinește și datoria lui de preot in conștiință. Onoare părintelui Arion. Contrabanda de la gară. Din pricina contrabandei de la gară, s’au făcut următoarele schimbări intre funcționari de la bariere. D. Damaschin de la gară, a fost permutat la Țuțora, iar in locul d-sale a trecut d. Harmanda. D. Dragoș a fost numit ajutor de perceptor la bariera gărei, d. Vasiliu de la percepția comunală a trecut ca taxator la sus numita barieră. D. DDeris a părăsit în orașul nostru, ducăndu-se la Chișinău. D-sa se va întoarce in Iași, pe la începutul lunei septembre, cănd va prezenta un caet de sarcini pentru tramvaiu electric. Licitație pentru canalizarea teatrului s’a amânat pentru 15 zile. Vom da mâine amănunte. /m. t **■ ■ [UNK] A APARUT Nr. 7 pe Iulie 1895 cu următorul sumar: Pagina 541 Ciruleconomu. Răsbunarea lui Anastase. — p. 555 laralamb G. Lecc. Lola (Poesie, p. 558 Gheorghe Adamescu. Viața militară in poesia poporului Român. ” p. 575 Alexandru G. Djuvara. Lupta naționalităților. Români și Unguri. p. 600 T. G. Djuvara. Bibliografia cestiunei naționale, p. 616 Dr. At. Roche. Cronica științifică,p. 619 St. C.llepites. Buletin meteorologic pe luna mai 1895.—Idem Bibliografie streină. De asemene și Ancheta agrară de CICERON PROTOPOPESCU. Asupra acesteia vom reveni. X In cursul lunei septembrie va avea loc la circul Sidoli o representație extraordinară dată de Doria artist dramatic. Se va juca pentru întâia oară LE PARDON (Ertarea) dramă de Copée. Rolul ce-l va juca d. Doria, d-sa l’a studiat la Paris cu d. Sylvain, Director la Comedia Franceză și profesor la conservatorul de muzică si declamațiune. Un losif cu trei putifare n Sculeni Un tănăr comerciant din Iași ne scrie o jalnică scrisoare, care, in altă țară, ar fi suficientă pentru a stabili reputațiunea unui om Acest tănăr escepțional in etate de 22 ani, precum ne-o mărturisește singur, se plânge de o încercare culpabilă de violentare asupra castităței ale, o pernă la cățiva kilomeri de Iași ziua in amează mare, la Sculeri, de trei domnișoare, adevărate Putitare Și Dar să lăsăm să vorbească noul nostru Ioif. Domniei Director, In numele moralei, vin să mă tânguim contra unui atentat. Chind mă ghindesc la ceia ce mi s’a umplat, zic zeau mi-i rușini și acum. Silit un nîghistor cinstit. Cercetați in piață. Am douăzeci și două de anili și melți nu m’ai ghindit la o fimei in mod niligiuit. Domnuli Director, zic ziu că vă spun o<1 nmr Din prin ini.n nhÜdurÜor amli luat vacanță pi doi zili și m’am dus pi bai la Sculeni. Ninorociri insă vrut că ’n acest oraș di bai s’au ghisit și trii domnișori X G., formose nu-i știi, alții spun: Eu ca habotnicia nu m’am uitat Sâmbătă dimineață m’am dus pi bai la Prut și pintre ca să nu-i fii vazut di nimini, m’am dus la un loc dipartat, lângă niști rădați. Când iugai intrat in bai nu erai nimini piști prijur. Abia m’ai cufîndat di doi trii ori chi chi n dat’aud chi ! chi ! chi ! și ai! vei ! vei ! Erai trus treli dimnișoari G. cari șidea pe mal Unghi ricinii și râdeai, di mini arătând sa iu cu destul. A chichi ! Pureț ! Iu di rișini m’ai trebilai pi apă și m ai intors spri țară rusascâ. Dar eli, crapă la mini obraz chind trebă sa-i spun, iar de vișini, ai început a si dibraca si zuu din dată ai facut bustiuliac in apă alergând dupa mini. Iu m’ai bagat la adânchi, ele dupa mini. Una m’ai apucat di păr, alta di mună, alta di chișor. M’am tras chit ai putut, dar era la mini frichi cu strajă rusaschi puzești cu pușchi dincol și eli ni buni mă scăldau neîncetat, trăgându-mă de chișcari in apă. lu, di și voinicos n’ai putut fașî rinichi di frichi Rusului si țineai ochii induși pentru nu videa la ele goale-natura. Insfirșit m’ai zminîncit di munire-a lor și m’ai vurit la adine, undi ai scapat di dînsîli. Dar atunci ai vei zmireli ișit din apă și îmbrăcat una pantuloni a meii, una jiletchi, și una palton și inciput așa a ridi și a juca subt richitos. lu, vezind cum pradă la iu, prăpădit tot rușinișii la mini gol di apuși după un luptă verșunatâ, abea putut scoăti straia meii și scăpat di dînsîli cari ziceau la mini prost. Gei domnîli directer sâ dispuniți ca d, prim procuror lași un ancheti și se pedepsești pe aestei fimei cari nu lasă pi barbațile si lași bai și și arată cu pieli goale la barbațili. » La profes ori să ser dispăgubirile pintru chidi *și m’ai dismuralisat Scrisoarea, in original o avem la Redacțiunea noastră D-rele sunt fiicele unui marufacturist bine cunoscut din Iași, ear victima lor e ca comerciant din localitate. ♦ FOIȚA „EVENIMENTULUI“ Leopold. Stapleafax. Afacerea Castelai de Chamelie O căsătorie incestuoasa PEOOLOO împrejurul eșafodului. (Urmare) —Nu-mi mai zice așa, Achille. —Adevărat, îmi uit făgăduința , haidem scumpa mea Ginevră. La aceste cuvinte, și cum Ginevra stătea incă la indoială, ușa marelui 16 se deschisese sub mâna ducelui d’Ambre. Fiți bine-venită, doamnă, zise el, oferindu-și brațul Genevievei. Pe urmă, după ce o introduse in cabinet și salutase pe Achille, care-i urmase, îl presează Madelenei și lui Alvarez, zicându-le : —Scumpă doamnă de Berny, și d-ta, scumpul meu, am onoarea a vă presentă pe noul meu prieten, marchisul Achille de Gramelle. Madelena se arătă cât se poate de amabilă față cu marchisul și cu tovarășa sa, cu toată frumuseța excepțională a acesteea, căci spunând lui Alvarez, vorbind de Ginevra : —E cea mai adorabilă rosă pe care a purtat-o pământul vr’o dată, ducele d’Ambre nu făcuse Ginevrei decât un foarte slab elogiu. Ginevra poseda toate darurile pe cari o creatură omenească le poate cere de la tinerețe și de la frumuseță. Ochii ei albaștri, limpezi, visători și pătrunzători, aveau o expresiune nespusă de candoare și de feciorie. Privirea, primblându-se pe fața ei , nu întâlnea decât culorile cele mai puse, ale sadelului, ale carminului și ale rosei dhe. Orbitoare de albeață și radiind ca un soare mișcător, ea-și scutura bogatul ei păr, de aur prin culor, de matasă prin mlădiere, cu o grație impunătoare și măreață care, cu totul naturală, spunea că Ginevra era una din acele regini ale frumuseței așa de rare, cari nu bânuesc decât o mică parte a puterei lor. Astfel, când zimbetul mai ilumina incă strălucirea radioasă a figurei sale de serafim, acest zimbet adăugă la toate gratiele buzelor sale roze, servind de cutie la două șiruri de mărgărintare din cele mai curate, pe acea pe care o dă candoarea lor zimbetului copiilor și fecioarelor. Corpul Ginevrei era o altă minune. Se găsea intr’o rochie neagră, puțin decoltată, care disvăluia gâtul divin și lăsa să iasă, din mănicile ei garnisite cu dantele, niște brațe ce-ar fi făcut geloasă pe insăși Venus. D’Ambre vedea pentru intăia dată pe Ginevra gătită astfel; ei nu se putu stăpâni să nu-și manifesteze entusiasmul prin câteva complimente cari făcură să roșească ușor cea a cărora obiect era, ceea ce mări "mai mult incă strălucirea feței sale. Cât despre Alvarez, el iși ațintea micii sei ochi asupra Ginevrei cu o ardoare înmărmurită. Ducele, căruia nu-i lipsea experiența despre femei și care, cu toată frumuseța reală a Madelenei, se temea ca mirii dumnezeești ai Ginevrei să nu deștepte in ea gelosi*a inăscută ce o incearcă orice fiică a Evei la vederea unei alte femei mai bine înzestrată decât ea, aruncă asupra metresei sale o privire din care nu lipsea neliniștea ; dar atitudinea Cagnottei îl asigură pe deplin. Departe de a părea câtuși de puțin atinsă de presența Ginevrei, Madelena o privea cu o luare aminte cu totul afectuoasă in aparență, dar in care un om așa de experimentat ca ducele ar fi descoperit, dacă ar fi fost mai puțin preocupat, nu știu ce fascinator și perfid, ceva asemenea cu privirea cu care hulariul urmărește sborul porumbiței de-asupra căreia planează. Cagnotta intinse mâna Ginevrei zicându-i : Veniți calea, scumpă doamnă, și dacă voiți, lăsați-mă să rup mai intăi această ghiață stupidă care răcește intr’un mod așa de prostesc intăile raporturi ale oamenilor cari se văd pentru intăia dată. Bucuroasă, doamnă, răspunse Ginevra adresând Cagnottei un zimbet gracios, punându-se pe divan lângă ea. (Va urma) Ca si UIT* 5000 lei pe ipotecă de primul rang jjlițifical in o moșie, din județul Vaslui. A se adresa la administrația ziarului. Avis important La 20 cor. sa dese marele HOTEL BRISTOL DIN BUCUREȘTI siituat pe Bulevardul Academei în cea mai frumoasă posițiune a orașului, alături de Senat, Poștă și celelalte" instituțiuni. Hotelul este prevăzut cu toate instalaținele și confortul cel mai modern precum: Telefon, Ascensorie, Băi in hotel, Comisionari, Omnibusuri, Echipagiuri și în curănd, lumină electrică. Tramv electric circulă in fata hotelului. Cu deosebită suimă S.Stiffler L Sickha. LA FARMACIA CURȚEI REGALE FRATII HORTA au sosit toate APELE RAIERALE . proaspete din 1895 Direct de la sursele respective sau și regulat transporturi noi in scurte intervale Frații Konya ERNA ZUHR 0LINCHIEVCI Zdentista Strada Golia, casele Chateaux au f'Ieurs 11 1895 ST v.K'O^ BANU, CASEle üíBc.u. Acest Institut, care s’a reorganizat și complectat cu material didactic și profesori noi, cuprinde două secțiuni:una primară și alta liceală. Elevii secțiunei primare primesc instrucțiunea in Institut, iar a celei liceale urmează cursurile la Liceul Național, care-i alături, având un Institut internalni și o zilnica pregătire a secțiunilor. Institutul iși deschide cururile la 1 Septemvrie. Din cauza mulțimei prea mari a elevilor înscriși, institutul s’a mutat intr’un local mai încăpător, casele Ghica, insă hot alăturea de liceu. Inscrierile se fac, cel mai târziu, până la 25 August, deoarece numerul elevilor se limitat. Pentru orice lămurire a se adresa la direcțiune, cerînd broșura explicativă a Institutului,dîndu-și adresa însă lămurit. DIRECȚIUNEA. TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ Esecută toate lucrările atingătoare de arta grafică cu cea mai mare acurateța și promptitudine, cu prețuri excepționale de reduse, cari de sfid orice concurență. ■ Are cărți de vizită 100 1 sau 20 bani. IAU afișe mari de teatru, baluri sau IvU concerte, împreună cu 200 mici bilete de intrare 12 lei. D» orori Hot Moșia Cărniceni-KorneliC <11 Glullulja o“oară jumătate cu trăsura de Iași intindere de peste 776 laici. A se adresa la D-nu Mariceanu proprietar Iași strada Carol No. 14 MBe arendat Moșia Spinoasa situată in comuna Borlești, plasa Bahlui, jud. lași proprietatea moștenitorilor def. Petru Maire, in intinderea și după stăpânirea de față, se dă in arendă" pe termin de 5 ani începători de la 23 Aprilie 1896. Doritorii de a lua in arendă această moșie sunt rugați a se presenta in camera corpului de portărei a tribunalului Iași, in ziua de 16 Septembrie 1895 oarele 1 p. m. când urmează a se ținea licitație in fața gerantelui numit de tribunal spre a arenda menționata moșie. Condițiile arendatorii se pot vedea pană in ziua licitației la D. Căp. de portărei Trib. Iași. .Avis ioan.porta.n.t Hotelu și restaurantu Pavlu din Galați s’a deschis de la patru mai, in strada Domnească peste drum de Parcul Municipal Otelul este construit din nou. Se găsesce așezat lărgă curtea de apel lângă tribunal și lângă Bursă, camere igienice și foarte bine mobilate . Telefon, care comunică cu acel al statului, un restaurant se găsesce bucate alese, cu preț moderat.