Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-10-14 / nr. 780

ANUL III 780 ABONAMENTE In țară pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni • • . Pentru străinătate, un an Lei 84 - n . 12­ 6-„ 36-Un număr IO bani Redacția la Tipografia Evenimentului STRADA STEPAN CEL MARE No. 38, Iași ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU lun număr IQ^bani •V A . *I' •* t*-*-'»*** v~-4­1 '.6­ * j. ‘ ■A-d.mini.etrsutl.31 . * LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE NR. 38 La Catul l­ iu. _­­H UN NUMĂR Io RĂNI SAMBATA 14 OCTOMVRIE 1895 nunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 Pe pagina Un „ • • „ 2 Pe­­ III „ . . . 50 Pe IV 25 C0IV0CAB1 Cetățenii Ieșeni, membri ai partidului Național-Libe­­ral, sunt rugați a se în­truni in sala teatrului pustia Vineri, 13 Octombre, vara 8 sara In această întrunire va lua cuvîntul D. Prim-Mi­­nistru DIMITRIE A. STURZ­­ Șeful partidului Național- Liberal. HanuM­ui Administrația Delfi. Primul ministru in lăși­­ Ioană după funcții. I­n document. Insurecția din Cuba. Informațiuni Telegrame. ADMInISTRAȚIE începuturile partidului liberal național, ajuns la cârmii, sunt din ce in ce mai fe­­ricite și mai promițătoare. Prima sa grija a­­ fost de a­cuzați ad­ministrația de personalul corupt și venal pe care dl. Catargiu il pusese in fruntea județelor sau a instituțiilor inalte și care storcea veniturile publice intr’un mod scandalos, pentru a-l înlocui cu tineri ne­pătați și plini de inteligența și capacitate. Guvernul liberal voește să­ facă o adevă­rată administrație părintească, diind in spe­cial ministrului de interne, adevăratul său rol, tăind pentru tot­deauna cu obiceiul înrădăcinat de a transforma acest minis­ter cu toate dependințile sale intru vastă și perpetuă întreprindere electorală. Pri­mind in audiență pe noii prefecți, dl. Fie­­ra, ministrul de interne le-a zis: „Voesc să faceți numai administrație, iar nu po­litică d­e alegeri; ast­fel iu­­ ințeleg eu in­­sărcinarea dv. și a mea.“ Și are perfectă dreptate. Sub regimul conservator s’au văzut prefecți, cari in timp de opt ani căt au stat in fruntea județului lor, n’au fost macar o singură dată "să-și viziteze județul, să ia cunoscință prin ei insăși de situația reală și de nevoile populațiunii. întreaga administrație a lor s’a mărginit intr’un vast formalizm pe hărtie, unde to­tul se rezolva după rapoartele scrise a­le subalternilor, incepând de la notarul din sat și pană la subprefect, și care se între­ceau in neexactități și falsificări. Astfel fiind funcționarii lucrau fie­care de capul lor, făcând rapoartele cele mai fantastice, arătând situațiuni din cele mai false, căutând ași împlini numai o simplă formalitate, căci­ știau ei bine că nu gos­podăria județului interesează pe prefecți. Întreaga și neobosita lor preocupare era de a-și inmulți numărul partizanilor și a căpăta voturi prin tote mijloacele. De ace­ia era lasată ori­cărui pomelnic mâna li­bera să facă ori ce va ști ca se aducă la desperare pe cetățeanul independent, care nu se supunea voinței administratrative. Persecuții și șicane de tot soiul, proce­­se-verbale pentru contravenții închipuite care se țineau lanț, sequestrări și arestări ilegale, totul le erau permis ace­stor sub­alterni, pentru a face pe nenorocita vic­timă căzută in urgia prefectorală a aler­ga la aceștia desperați și a le cere pro­tecție și dreptate, in sch­imbul votului lor Atunci se arătă ciocoiul conservator in toată ingentarea și impertinența sa de omnipotent. Mulțumit in vie că in sine a isbutit a reduce și a învinge pe adversa­rul său politic, această specie de prefecți conservatori aveau convingerea că și-au indeplinit astfel întreaga lor chemare, că au corespuns pe deplin la rolul ce li s’a incredințat. Căci nici unul din acești pre­tinși părinți ai județelor nu înțelegeau că au vro altă sarcină de îndeplinit, de­căt aceia de a face politică electorală. A sosit momentul pentru ca un ast­fe­­liu de sistem politic să dispară, și pen­­tru tot­dea­una. A sosit momentul pen­tru ca prefecții să-și reintre in adevarata lor indatorire, să înceteze de a fi zbirul și casa politică a conjudețenilor lor, pen­tru a nu se ocupa de cit numai de ad­ministrație și gospodărie. In această di­recție un cîmp vast de activitate este deschis Înaintea noilor prefecți liberali. Adevăratele interese a­le județelor au fost cu desevrișire lasate in părăsire. Comu­nele rurale, ca și cele urbane, zac intr’o cumplită dezordine și mizerie. Să se cer­ceteze cu deamănuntul nevoile reale ale tuturora, să se inspire noii prefecți de nevoile acestora, fără ură și fără părti­­ nire, ne avînd in videre de­cit interesul suprem al prosperităței comunelor, căci prosperitatea lor este acea a Statului întreg. Noii prefecți liberali sunt aleși prin­­t­ree acei oame­ni cari sunt animați toc­­­­mai de aceste sentimente. Să vizi­teze fiește­care cu deamăruntul, județul lor, mer­­gînd din comună in comun­a, spre a se convinge ei insăși de situația și nevoile fie­căreia și să se puie serios și energic la lucru, căci activitatea lor este nemăr­ginită. Școlile sătești, spitalurile, drumu­rile județene, administrația in comune, totul se află intr’o stare de cădere și des­trăbălare. Nevoile fie­cărei din ele sunt nenumerate. La lucru, d-lor Prefecți, la lucru pentru a face administrație și­ nu­mai administrație, și țara vă va fi recu­noscătoare, iar partidul liberal va câști­ga, prin d-voastră, un nou titlu de glorie. SILUETE Lady Vremea trece, vremea vine toate-s vechi și nouă toate Ce e rău, și ce e bine Te’ntreabă și socoate Ta rămâi la toate rece. Nu o cheamă așa, dar fiind­că cfi-i place atât de mult acest nume m’am hotărât se i zic­i eu tot așa Gingașă ca un trandafir, a scos din minți pe mulți tineri cari am avut feric rea să o Vădii, căci, este ne­înduplecată ca o zeiță a resbunărei.—A voiajat mai toata vara, dar nu-i plăcea să stea mult intr’un loc. Un farmec neînțeles cuprinde întreaga ei ființă și de la prima vedere te simți înlănțuit, ceva misterios te atrage spre ea si nu te mai saturi privind’o — Tam­ făcut cunoștința din întâmplare, dar mulțumesc acestei intămplări căci de mult doream așa ceva.— Am făcut o escursiune împreună și aveam o bună ocazie să constat ceea ce doream se aflu.—Un gest, o privire mi-ar fi fost d’ajuns ca să mă simt un fe­ricit muritor, dar n’am putut afla cea ce se petrece in inima ei Am perdut insă ori­ce nădejde și acuma am rămas cu totul deziluzionat.—Nici nu mai in­­drăsnesc să-i privesc ochii macar, acei ochi care o­­dată erau soarele minței mele. Semne particulare: Nu poate suferi cuvântul „Dum­brava“. Autor favorit: Vlăhuță Parfum, Eau de Cologne și cea de isvor. Deviza: Aur Caesar, aur nihil. Caracteristic: Fie vară, fie iarnă poartă o Margu­­eritte la piept. Din albumul ei: Vremea trece, vremea vine Toate-s vechi și nouă toate. Jic. Situația in Constantinople Niște perchezițiuni făcute la unii func­ționari superiori din I­dizkivsk, arestarea cator­va servitori de ai palatului, precum și căte­va m­ăsuri de precauțiune extraor­dinare au provocat din nou știri alar­mante in populația turcească, dar aceste știri par a răspunde mai curând excita­­țiuni publice și sunt de domeniul fanta­­ziei. Cea mai adeverată din versiunile care circulă pare a fi aceea după care niște pamflete cu tendințe criminale s-ar fi gă­sit la Idiz. Palatul ministrului marinei este ocupat de eri de trupe. După altă versiune niște societăți se­crete turcești ar exista. Primii ministru in Iași Asta­zi dimineață, la ora 8 și 5 pri­mul ministru d. Dimitrie Sturza a sosit in Iași. La gara prietinii V au­ intim­­pinat cu cel mai mare entusiasm și i-au făcut o primire nu se poate mai cordială. Acesta pentru mine au fost de o deosebită însemnătate,căci primirea a fost absolut in­timă și nici de­cum insoliră de acel fost oficial obicinuit in aseminee ocaziuni. Nici una din acele mutte suspecte, nici jandarmi, nici poliție. In mulțime, am zărit ce-i drept, pe d. Pene­scu, simpati­cul prefect de poliție, dar nu in această calitate venise la gară, ci in acea de pri­etin, de membru in partidul liberal care venise se intimpine pe șeful acestui partid. Da, nu mă sfiiesc a spune, am intrat in tri­­eră democratică. Un prim minis­tru care sosește in a doua capitală a țe­­rei, ca ori­care alt m­uritor și in aceeași zi, fără a ținea in samă politicianismului, ține int­a de cerințele întrunire publică să-și expue planul său de guver­nământ, sunt fapte noi, ne mai văzute și cari dovedesc că șeful ca și întreg par­tidul liberal sunt convinși că numai o eră democratică va putea face ca țara să poată merge cu pași repezi pe calea propășirei. DRU. Sanatatea Reginei Belgilor Sanatatea Reginei cere oare­cari me­najamente. Majestatea sa va petrece pro­babil iarna la mează-zi. Goana după Funcții Cu aceste trei cuvinte, pe cari ziarele oficioase ale fostului guvern conservator, le pun zilnic in coloana intăia și le asa­­mănă cu manei, techel, fares, "opozanții voesc să dovedească că liberalii au ince­­put să căpătuiască o sumedenie de oameni.* N’aș mai fi deschis vorbă, dacă in spu­sele confraților noștri, cari apărau guver­nul ce acum își face digestia, n’ar fi un pic de adevăr. Ce e dreptul, căderea conservatorilor a avut de rezultat și un oare­care număr de demisiuni mai mult sau mai puțin sincere. Rămîneau, deci, locuri vacante, cari trebuiau complectate și iată că per­soane nouă aveau se fie numite in func­țiune deci goana după funcții, subiect pentru cel puțin 50 de articole sforăitoare la adresa nației. Liberalii nicăieri până in prezent n’au făcut nici o înlocuire. Mai tirziu poate se vor face, dar, de­sigur, impuse de ne­cesități imperioase, cum e cu faimosul Fre­deric Dame, care ocupă vre-o trei­sprezece funcțiuni. Gind aceste schimbări se vor face, foastele­ oficioase din nou vor uza de clișeul pus in fruntea acestui ar­ticol, din nou vor pune in revoltă nația. Să vedem acuma cînd a fost goană după funcții. Să știe că sub conservatori s’au înmulțit suprefecturile, s’au creat inspec­torii administrativi, s’au înființat o sumă de posturi cari au avut drept rezultat su­irea budgetului la peste două sute de mi­­lioane de lei și un deficit de 20 milioane. Sub liberali" e vorba de descentralizare, de desființarea suprefecților, deci a o sumă de funcționari. Dacă mai punem că pre­­tutindenea sinecurele vor fi nimicite, ne putem convinge că tocmai conservatorii au fost acei cari au căutat se crete o su­mă de funcțiuni, numai și numai pentru a satisface solicitările boerilor și ale bă­­eților de boeri, vari n’au tratat carte și cari ș’au perdut averea la Monte­ Carlo, convinși fiind că luna de la Paris samănă cu cea din Iași. Am spus că n’am fi zis nimic dacă in acuzarea fostelor oficioase n’ar fi un pic de adevăr. Mă explic. La căderea tuturor guver­nelor să găsesc o sumă de postulanți cari inmulțesc vraiul petițiilor pe la ministere. Dar causa nu e, in specie, guvernul libe­ral. Nu el a scos ca din pămint acest con­tinent de proletariat intelectual, care aține calea funcțiunilor. In ori­ce moment dat exista o sumă de indivizi, cu sau fără drepturi, cari nu au altă speranță de­cât bugetul, conform spiritualei observații că „românul se naște bursier, trăește funcțio­nar și moare pensionar“. Și vorbele aces­tea le-a spus d. P. P. Carp. Iată clar că goana după funcții trebue se fi fost foarte acută sub conservatori, pentru ca fostul ministru de la domenii să se fi exprimat astfel. Așa fiind, un guvern nu poate fi făcut absolut responsabil de existența continen­tului de postulanți și bugetivori. In țara noastră,industrie nu-i, agricul­tura decade și de mult nu se mai aud bucolice sau cuvinte calde, scoase din­ ini­mă, ca „rus, quando te adspiciam !“ Fatal dar toți proletarii intelectuali urmăresc și luptă pentru funcții. Așa fiind, al cărui guvern ii incumbă sarcina de a lua măsurile necesare spre a găsi ocupațiune pentru gurele flă­­mînde. In agricultură nu prea avem spe­ranțe mari , concurența Americei și Ocea­niei ne ucide. Ne rămine mica industrie, pescăritul, minele, pășunatul, etc., pe cari trebue să le exploatăm. Dl. Carp, de altmintrelea adine cunos­cător al stării noastre economice, începuse să lucreze pe calea aceasta, dar, zic unii, d-sa fiind junimist și aceștia fiind prea sceptici, Carp n’a putut face mare lucru. Rămine clar partidului liberal de a inau­gura o politică economică intervenționistă cuminte, pentru că viitorul e așa de spăi­­mântător, agricultura noastră atit de dis­­considerată, nn­cit bugetul rămine visul de aur al unui număr din ce in ce mai mare de indivizi. Liberalii sunt foarte op­timiști, nu-s sceptici, au energie și cu a­­ceste’ calități vor da statului romin ceea ce scepticizmul junimist n’a putut face cu toate sforțările sale. S. R. Soriban­ gal, au lăsat să se comită crimă fără a interveni. Aceste fapte au atras guvernului japo­nez o protestare din cele mai energice din partea Rusiei. Representantul acestei pu­teri la Tokio a somat pe guvernul japo­nez de a pedepsi nu numai pe asasinii reginei din Coreea, dar și pe funcționarii cari au permis culpabililor de a comite crima. Această demarșă a ministrului Rusiei a produs un efect­­ considerabil. Ordine se­vere au fost trimise la Seoul pentru a­­restarea asasinilor Reginei Coreei. Contele Minra, ministrul Japoniei la Seoul, a fost arestat și condus sub escor­tă la Tokio,­făcându-l responsabil de e­­venimentele petrecute. Guvernul japonez pare pentru moment animat de intențiunile de a pedepsi pe culpabili și de a face tot posibilul pentru a restabili ordinea. Evenimentele din Coreea încurcătura guvernului din Tokio Asasinii Reginei.—Reclamația energică a Rusiei.—Pedep­sirea culpabililor. Ultimele ci­pese primite din Tokio, a­­nunță că guvernul japonez, se găsește foarte încurcat față cu evenimentele pe­trecute in Coreea. Astăzi e sigur că Regina Coreei a fost ucisă de japonezi, și că trupele japoneze care aveau misiunea de a păzi palatul de­ Director model Un fapt model a comis zilele acestea, directorul liceului model, Ganea. Bata de ce e vorba : Tinerul Colceac s’a dus zilele acestea la dl. Ganea, a plătit suma de 180 lei, taxa pentru haine și recepția casieriei pentru plata semestrului f­iu. Peste 2 zile, dl. Ganea primete după d. Colceac și ii cere să plătească taxa pentru haine. Colceac îi spune că i-a dat-o odată, dînsul spune că n’a primit-o. Din fericire insă pentru Colceac, cînd ia dat suma de 180 lei și recipisa casieriei, era față și studentul" Dimitriu, pe care la adus ca martor și numai atunci dl. Ganea nu mai putut ne­ga și a spus că-și aduce aminte. Faptul e destul de grav, nu pentru dl. Ganea, ci pentru demnitatea locului ce o­­cupă, și cerem ca acestui director model care de pe acuma promite mult să i se simată o anchetă pentru a constata cele denunțate de noi. KIX. Insurecția din Cuba Nou succes.— Urmărirea unei bande de 600 insurgenți. O depeșă din Havana signarează un nou succes a­l trupelor regulate. Coloana generalului Olivier a întâlnit la Cieurosas 600 de insurgenți. Cavaleria a făcut o șarjă furioasă, insurgenții bătu­ră in retragere , infanteria îi atacă cu ba­ioneta, susținută de artilerie și cavalerie. Inamicul se retrase mereu, urmărit de inamic. Golena generalului Olivier a luat o mulțime de arme, nutrimente și alte ma­teriale de resbel. Insurgenții au lasat pe cimpul de luptă 80 cadavre și un mare număr de răniți. Dim. Sturza in Iași Dim. Sturza.—Primăriea.­­La gară, so­sirea trenului.— O amintire, D. Sturza, s’a manifestat dorința pe care am inregistrato in unul din­­ numerile noastre trecute, ca absolut nici o primire oficială să nu i se facă, cu toate acestea, iar foarte rar s’a mai văzut o primire a­­tât de călduroasă, ce ieșenii au ținut se-i facă șefului liberalilor, primului-ministru Dim­ "Sturza. Cu mult timp încă de sosirea trenului o mulțime de lume se îndreaptă spre gară. Stradele Arcu și a Gărei erau în­țesate de cetățeni, cari și cu această o­­cazie voiau să-și arăte simpatiile ce le nutresc pentru conducătorii liberalilor. In treacăt, voesc să fac cunoscut cetă­țenilor o simplă amintire a mea, amin­tire de acum căte­va luni in urmă când șeful conservatorilor și a lui Gută Panu, b. Lascar Catargiu a­ venit la Iași. Venea de la Fălticeni, in compania lui Costică Romanescu, viitorul candidat la colegiul al II-lea de Suceava. La gara Iași credea bătrânul Catargiu că are să i se facă o primire, strălucită, căci i se spunea că se bucură de multe simpatii, dar grozavă dezamăgire ! După căte­va minute sosește in Iași. La gară absolut nimeni, afară de vardiști, 3 ce­tățeni indignați și vr’o 6- 8 conservatori funț­ionari, in plus c.c. Sandu Rîșcanu. Catargiu a remas tablou și numai a­­tunci s’a convins de cruda realitate !... Simpatiile conservatoare se indieau in vardiști și Sandu Rîșcanu !.. La 8 și 5 trenul sosește in gară. Din Vagon-Lits se scoboară,d. Dim. Sturza, șeful liberalilor, I. S. S. Episcopul Du­nărei de jos, Partenie, directorul no­stru D. George A. Scorțescu, D. G. Ver­­nescu, Eduard Ghica, și M. Vasiliu Bo­toșani. Urale entuziaste ies din pepturile mul­­țimei. Vagonul-Lu­s este asutat de mul­t %­țime. Cali de care dorea ca să stringă cu căldură mâna primului-ministru liberal. D. Gheorghian, in căte­va cuvinte, bine simțite ură bună venire d-lui Sturza, in mijlocul nostru. Recunosc in această mare mulțime pe d-nii : George Mărzescu, Nicu Gane, Va­sile Gheorghian, prefectul județului, Geor­ge A. Urechia, decanul facultăței de Drept, Andrei Vizanti, profesor Universitar, Ște­fan Șendrea, profesor Universitar, Aron Densușianu, profesor Universitar, Thoma Stelian, profesor Universitar, Nicu Geaur Aslan, deputat demisionat, C. R. Penescu, prefectul poliției, At. At. Gheorghiu, a­­vocat, Th. Crivăț, președinte de tribunal, Th. Mîndru, procuror­­ general, Sa­vel Ma­nu, prim procuror, Handoca avocat, C. Lepadatu, mare proprietar, Alex. Velciu, mare proprietar, Gh. Pilat, Micu, licen­țiat in litere, S. R. Scriban, licențiat in Drept, C. Chirița, revizor școlar, Colonel Botez, Neculai Climescu, Dr­. Rojniță, Preu­­tul Știubei, Dim. Gheorghiu, fiamban, Preutul Șerban, Ornescu, loan Manu Preu­­tul Arion, Stefan Theodor a avocat Geor­ge Stamatopol, Stirb, Preutul Hristea, Flo­­rescu și Oprișanu, Gavril Muzicescu, avo­cat, R. Stoica", Ianculescu bun pentru un franc, Giurgeanu. Studenții : V. I. Cer­­nătescu, Dimitriu, Gh. Popovici, Tobu­­lescu, Itrăescu, Dim. Voinescu, Florescu, Monah­u, Popovici. E de prisos de a pune printre ei și pe subsemnatul că a luat parte etc. * D. Sturza după ce s’a întreținut cu fie­care in parte, a luat foc in trăsură cu I. P S. S. Episcopul Dunărei de Jos, Parte­nie, plecind la Mitropolie unde s’a ofi­ciat un Tedeum. mpm unui urnit In U Alaltăeri a avut loc, in presența unei mulțimi considerabile, inaugurarea monu­mentului orașului Strasburg. S’a remarcat prezența baroului Gruyer, a sculptorului Bartholdi și a delegațiuni­­lor orașelor Strasburg, Berne și Zurich. ȘI DACĂ? 5 Și dacă clipele iubirei Se scurg ca undele pe apă Și dacă întreaga fericire azi din durer­e se adapă, Au, nu-mi rămine alt nemica De cu­ durerile de ieri ? De ce să-mi blastăm oare viața Cînd viața-i, viață si ’n dureri ? Și dacă omul ie o clipă Din viața veșnicei naturi, Și dacă’n mrejile-i se țesă Și fericire și torturi. Să-mi caut singur veșnicia Și liniștea intr’un mom­înt, fiind ie’l desch­isă-i om­ și cărui Ce-și duce traiul pe pămint ? loan I. Alexandrescu. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) CONSTANTINOPOLE. Știrile din pro­vincie continuă a fi alarmante. Circulă șt­iea că la Kerassum, districtul Mudania, s’a produs desordine. Turcii au atacat pe Armenii din satul Seulus. Sunt 24 de morți și 2 răniți. BELGRAD. Ziarele de seară dau știrea in privința retragerii d-lui Simith­, mi­nistru al­­ Serbiei la Viena. Ziarul oficial publică mai multe schim­bări in comandamentele militare superi­oare. VIENA. Corespondența politică desmin­­te știrile ziarelor in privința unei călăto­rii­­ apropiate a arh­iducelui Franz Ferdi­nand in Egipet. Nu s’a luat nie o deri­ziune definitivă in privința locului de șe­dere a archiducelui pe timpul ernei. Aceeași foaie află din Petersburg, din sorgintea bine informată, că știrile după care situația d-lui Witte, ministru de fi­nanțe, ar­­ fi sdruncinată, se mențin, cu toate desmințirile din ultimele zile. PETERSBURG. Un ukaz imperial or­donă ca corăbiile in construcție, adică, cuirasatele de curs lung Peresviet și Os­­siliabia (construit ia Petersburg) și incru­­cișătorul Svietland (Havre) să fie incor­porate in marină. LEIPZIG. Agentul de poliție dat afară din serviciu, Ziegenbarg, a tras in timpul dimineței trei focuri de revolver asupra directorului de poliție Brettschneider, dar fără a-l atinge. Ziegenbarg a fost arestat. BERLIN. Cuirasatul Wurtemberg s-a scufundat ori in Belrul Mic, a fost scos insă la suprafață fără pagube serioase.

Next