Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-14 / nr. 780
ANUL III 780 ABONAMENTE In țară pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni • • . Pentru străinătate, un an Lei 84 - n . 12 6-„ 36-Un număr IO bani Redacția la Tipografia Evenimentului STRADA STEPAN CEL MARE No. 38, Iași ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU lun număr IQ^bani •V A . *I' •* t*-*-'»*** v~-41 '.6 * j. ‘ ■A-d.mini.etrsutl.31 . * LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE NR. 38 La Catul l iu. _H UN NUMĂR Io RĂNI SAMBATA 14 OCTOMVRIE 1895 nunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 Pe pagina Un „ • • „ 2 Pe III „ . . . 50 Pe IV 25 C0IV0CAB1 Cetățenii Ieșeni, membri ai partidului Național-Liberal, sunt rugați a se întruni in sala teatrului pustia Vineri, 13 Octombre, vara 8 sara In această întrunire va lua cuvîntul D. Prim-Ministru DIMITRIE A. STURZ Șeful partidului Național- Liberal. HanuMui Administrația Delfi. Primul ministru in lăși Ioană după funcții. In document. Insurecția din Cuba. Informațiuni Telegrame. ADMInISTRAȚIE începuturile partidului liberal național, ajuns la cârmii, sunt din ce in ce mai fericite și mai promițătoare. Prima sa grija a fost de acuzați administrația de personalul corupt și venal pe care dl. Catargiu il pusese in fruntea județelor sau a instituțiilor inalte și care storcea veniturile publice intr’un mod scandalos, pentru a-l înlocui cu tineri nepătați și plini de inteligența și capacitate. Guvernul liberal voește să facă o adevărată administrație părintească, diind in special ministrului de interne, adevăratul său rol, tăind pentru totdeauna cu obiceiul înrădăcinat de a transforma acest minister cu toate dependințile sale intru vastă și perpetuă întreprindere electorală. Primind in audiență pe noii prefecți, dl. Fiera, ministrul de interne le-a zis: „Voesc să faceți numai administrație, iar nu politică de alegeri; astfel iu ințeleg eu insărcinarea dv. și a mea.“ Și are perfectă dreptate. Sub regimul conservator s’au văzut prefecți, cari in timp de opt ani căt au stat in fruntea județului lor, n’au fost macar o singură dată "să-și viziteze județul, să ia cunoscință prin ei insăși de situația reală și de nevoile populațiunii. întreaga administrație a lor s’a mărginit intr’un vast formalizm pe hărtie, unde totul se rezolva după rapoartele scrise ale subalternilor, incepând de la notarul din sat și pană la subprefect, și care se întreceau in neexactități și falsificări. Astfel fiind funcționarii lucrau fiecare de capul lor, făcând rapoartele cele mai fantastice, arătând situațiuni din cele mai false, căutând ași împlini numai o simplă formalitate, căci știau ei bine că nu gospodăria județului interesează pe prefecți. Întreaga și neobosita lor preocupare era de a-și inmulți numărul partizanilor și a căpăta voturi prin tote mijloacele. De aceia era lasată oricărui pomelnic mâna libera să facă ori ce va ști ca se aducă la desperare pe cetățeanul independent, care nu se supunea voinței administratrative. Persecuții și șicane de tot soiul, procese-verbale pentru contravenții închipuite care se țineau lanț, sequestrări și arestări ilegale, totul le erau permis acestor subalterni, pentru a face pe nenorocita victimă căzută in urgia prefectorală a alerga la aceștia desperați și a le cere protecție și dreptate, in schimbul votului lor Atunci se arătă ciocoiul conservator in toată ingentarea și impertinența sa de omnipotent. Mulțumit in vie că in sine a isbutit a reduce și a învinge pe adversarul său politic, această specie de prefecți conservatori aveau convingerea că și-au indeplinit astfel întreaga lor chemare, că au corespuns pe deplin la rolul ce li s’a incredințat. Căci nici unul din acești pretinși părinți ai județelor nu înțelegeau că au vro altă sarcină de îndeplinit, decăt aceia de a face politică electorală. A sosit momentul pentru ca un astfeliu de sistem politic să dispară, și pentru totdeauna. A sosit momentul pentru ca prefecții să-și reintre in adevarata lor indatorire, să înceteze de a fi zbirul și casa politică a conjudețenilor lor, pentru a nu se ocupa de cit numai de administrație și gospodărie. In această direcție un cîmp vast de activitate este deschis Înaintea noilor prefecți liberali. Adevăratele interese ale județelor au fost cu desevrișire lasate in părăsire. Comunele rurale, ca și cele urbane, zac intr’o cumplită dezordine și mizerie. Să se cerceteze cu deamănuntul nevoile reale ale tuturora, să se inspire noii prefecți de nevoile acestora, fără ură și fără părti nire, ne avînd in videre decit interesul suprem al prosperităței comunelor, căci prosperitatea lor este acea a Statului întreg. Noii prefecți liberali sunt aleși printree acei oameni cari sunt animați tocmai de aceste sentimente. Să viziteze fieștecare cu deamăruntul, județul lor, mergînd din comună in comuna, spre a se convinge ei insăși de situația și nevoile fiecăreia și să se puie serios și energic la lucru, căci activitatea lor este nemărginită. Școlile sătești, spitalurile, drumurile județene, administrația in comune, totul se află intr’o stare de cădere și destrăbălare. Nevoile fiecărei din ele sunt nenumerate. La lucru, d-lor Prefecți, la lucru pentru a face administrație și numai administrație, și țara vă va fi recunoscătoare, iar partidul liberal va câștiga, prin d-voastră, un nou titlu de glorie. SILUETE Lady Vremea trece, vremea vine toate-s vechi și nouă toate Ce e rău, și ce e bine Te’ntreabă și socoate Ta rămâi la toate rece. Nu o cheamă așa, dar fiindcă cfi-i place atât de mult acest nume m’am hotărât se i zici eu tot așa Gingașă ca un trandafir, a scos din minți pe mulți tineri cari am avut feric rea să o Vădii, căci, este neînduplecată ca o zeiță a resbunărei.—A voiajat mai toata vara, dar nu-i plăcea să stea mult intr’un loc. Un farmec neînțeles cuprinde întreaga ei ființă și de la prima vedere te simți înlănțuit, ceva misterios te atrage spre ea si nu te mai saturi privind’o — Tam făcut cunoștința din întâmplare, dar mulțumesc acestei intămplări căci de mult doream așa ceva.— Am făcut o escursiune împreună și aveam o bună ocazie să constat ceea ce doream se aflu.—Un gest, o privire mi-ar fi fost d’ajuns ca să mă simt un fericit muritor, dar n’am putut afla cea ce se petrece in inima ei Am perdut insă orice nădejde și acuma am rămas cu totul deziluzionat.—Nici nu mai indrăsnesc să-i privesc ochii macar, acei ochi care odată erau soarele minței mele. Semne particulare: Nu poate suferi cuvântul „Dumbrava“. Autor favorit: Vlăhuță Parfum, Eau de Cologne și cea de isvor. Deviza: Aur Caesar, aur nihil. Caracteristic: Fie vară, fie iarnă poartă o Margueritte la piept. Din albumul ei: Vremea trece, vremea vine Toate-s vechi și nouă toate. Jic. Situația in Constantinople Niște perchezițiuni făcute la unii funcționari superiori din Idizkivsk, arestarea catorva servitori de ai palatului, precum și căteva măsuri de precauțiune extraordinare au provocat din nou știri alarmante in populația turcească, dar aceste știri par a răspunde mai curând excitațiuni publice și sunt de domeniul fantaziei. Cea mai adeverată din versiunile care circulă pare a fi aceea după care niște pamflete cu tendințe criminale s-ar fi găsit la Idiz. Palatul ministrului marinei este ocupat de eri de trupe. După altă versiune niște societăți secrete turcești ar exista. Primii ministru in Iași Astazi dimineață, la ora 8 și 5 primul ministru d. Dimitrie Sturza a sosit in Iași. La gara prietinii V au intimpinat cu cel mai mare entusiasm și i-au făcut o primire nu se poate mai cordială. Acesta pentru mine au fost de o deosebită însemnătate,căci primirea a fost absolut intimă și nici decum insoliră de acel fost oficial obicinuit in aseminee ocaziuni. Nici una din acele mutte suspecte, nici jandarmi, nici poliție. In mulțime, am zărit ce-i drept, pe d. Penescu, simpaticul prefect de poliție, dar nu in această calitate venise la gară, ci in acea de prietin, de membru in partidul liberal care venise se intimpine pe șeful acestui partid. Da, nu mă sfiiesc a spune, am intrat in trieră democratică. Un prim ministru care sosește in a doua capitală a țerei, ca oricare alt muritor și in aceeași zi, fără a ținea in samă politicianismului, ține inta de cerințele întrunire publică să-și expue planul său de guvernământ, sunt fapte noi, ne mai văzute și cari dovedesc că șeful ca și întreg partidul liberal sunt convinși că numai o eră democratică va putea face ca țara să poată merge cu pași repezi pe calea propășirei. DRU. Sanatatea Reginei Belgilor Sanatatea Reginei cere oarecari menajamente. Majestatea sa va petrece probabil iarna la mează-zi. Goana după Funcții Cu aceste trei cuvinte, pe cari ziarele oficioase ale fostului guvern conservator, le pun zilnic in coloana intăia și le asamănă cu manei, techel, fares, "opozanții voesc să dovedească că liberalii au inceput să căpătuiască o sumedenie de oameni.* N’aș mai fi deschis vorbă, dacă in spusele confraților noștri, cari apărau guvernul ce acum își face digestia, n’ar fi un pic de adevăr. Ce e dreptul, căderea conservatorilor a avut de rezultat și un oarecare număr de demisiuni mai mult sau mai puțin sincere. Rămîneau, deci, locuri vacante, cari trebuiau complectate și iată că persoane nouă aveau se fie numite in funcțiune deci goana după funcții, subiect pentru cel puțin 50 de articole sforăitoare la adresa nației. Liberalii nicăieri până in prezent n’au făcut nici o înlocuire. Mai tirziu poate se vor face, dar, desigur, impuse de necesități imperioase, cum e cu faimosul Frederic Dame, care ocupă vre-o treisprezece funcțiuni. Gind aceste schimbări se vor face, foastele oficioase din nou vor uza de clișeul pus in fruntea acestui articol, din nou vor pune in revoltă nația. Să vedem acuma cînd a fost goană după funcții. Să știe că sub conservatori s’au înmulțit suprefecturile, s’au creat inspectorii administrativi, s’au înființat o sumă de posturi cari au avut drept rezultat suirea budgetului la peste două sute de milioane de lei și un deficit de 20 milioane. Sub liberali" e vorba de descentralizare, de desființarea suprefecților, deci a o sumă de funcționari. Dacă mai punem că pretutindenea sinecurele vor fi nimicite, ne putem convinge că tocmai conservatorii au fost acei cari au căutat se crete o sumă de funcțiuni, numai și numai pentru a satisface solicitările boerilor și ale băeților de boeri, vari n’au tratat carte și cari ș’au perdut averea la Monte Carlo, convinși fiind că luna de la Paris samănă cu cea din Iași. Am spus că n’am fi zis nimic dacă in acuzarea fostelor oficioase n’ar fi un pic de adevăr. Mă explic. La căderea tuturor guvernelor să găsesc o sumă de postulanți cari inmulțesc vraiul petițiilor pe la ministere. Dar causa nu e, in specie, guvernul liberal. Nu el a scos ca din pămint acest continent de proletariat intelectual, care aține calea funcțiunilor. In orice moment dat exista o sumă de indivizi, cu sau fără drepturi, cari nu au altă speranță decât bugetul, conform spiritualei observații că „românul se naște bursier, trăește funcționar și moare pensionar“. Și vorbele acestea le-a spus d. P. P. Carp. Iată clar că goana după funcții trebue se fi fost foarte acută sub conservatori, pentru ca fostul ministru de la domenii să se fi exprimat astfel. Așa fiind, un guvern nu poate fi făcut absolut responsabil de existența continentului de postulanți și bugetivori. In țara noastră,industrie nu-i, agricultura decade și de mult nu se mai aud bucolice sau cuvinte calde, scoase din inimă, ca „rus, quando te adspiciam !“ Fatal dar toți proletarii intelectuali urmăresc și luptă pentru funcții. Așa fiind, al cărui guvern ii incumbă sarcina de a lua măsurile necesare spre a găsi ocupațiune pentru gurele flămînde. In agricultură nu prea avem speranțe mari , concurența Americei și Oceaniei ne ucide. Ne rămine mica industrie, pescăritul, minele, pășunatul, etc., pe cari trebue să le exploatăm. Dl. Carp, de altmintrelea adine cunoscător al stării noastre economice, începuse să lucreze pe calea aceasta, dar, zic unii, d-sa fiind junimist și aceștia fiind prea sceptici, Carp n’a putut face mare lucru. Rămine clar partidului liberal de a inaugura o politică economică intervenționistă cuminte, pentru că viitorul e așa de spăimântător, agricultura noastră atit de disconsiderată, nncit bugetul rămine visul de aur al unui număr din ce in ce mai mare de indivizi. Liberalii sunt foarte optimiști, nu-s sceptici, au energie și cu aceste’ calități vor da statului romin ceea ce scepticizmul junimist n’a putut face cu toate sforțările sale. S. R. Soriban gal, au lăsat să se comită crimă fără a interveni. Aceste fapte au atras guvernului japonez o protestare din cele mai energice din partea Rusiei. Representantul acestei puteri la Tokio a somat pe guvernul japonez de a pedepsi nu numai pe asasinii reginei din Coreea, dar și pe funcționarii cari au permis culpabililor de a comite crima. Această demarșă a ministrului Rusiei a produs un efect considerabil. Ordine severe au fost trimise la Seoul pentru arestarea asasinilor Reginei Coreei. Contele Minra, ministrul Japoniei la Seoul, a fost arestat și condus sub escortă la Tokio,făcându-l responsabil de evenimentele petrecute. Guvernul japonez pare pentru moment animat de intențiunile de a pedepsi pe culpabili și de a face tot posibilul pentru a restabili ordinea. Evenimentele din Coreea încurcătura guvernului din Tokio Asasinii Reginei.—Reclamația energică a Rusiei.—Pedepsirea culpabililor. Ultimele cipese primite din Tokio, anunță că guvernul japonez, se găsește foarte încurcat față cu evenimentele petrecute in Coreea. Astăzi e sigur că Regina Coreei a fost ucisă de japonezi, și că trupele japoneze care aveau misiunea de a păzi palatul de Director model Un fapt model a comis zilele acestea, directorul liceului model, Ganea. Bata de ce e vorba : Tinerul Colceac s’a dus zilele acestea la dl. Ganea, a plătit suma de 180 lei, taxa pentru haine și recepția casieriei pentru plata semestrului fiu. Peste 2 zile, dl. Ganea primete după d. Colceac și ii cere să plătească taxa pentru haine. Colceac îi spune că i-a dat-o odată, dînsul spune că n’a primit-o. Din fericire insă pentru Colceac, cînd ia dat suma de 180 lei și recipisa casieriei, era față și studentul" Dimitriu, pe care la adus ca martor și numai atunci dl. Ganea nu mai putut nega și a spus că-și aduce aminte. Faptul e destul de grav, nu pentru dl. Ganea, ci pentru demnitatea locului ce ocupă, și cerem ca acestui director model care de pe acuma promite mult să i se simată o anchetă pentru a constata cele denunțate de noi. KIX. Insurecția din Cuba Nou succes.— Urmărirea unei bande de 600 insurgenți. O depeșă din Havana signarează un nou succes al trupelor regulate. Coloana generalului Olivier a întâlnit la Cieurosas 600 de insurgenți. Cavaleria a făcut o șarjă furioasă, insurgenții bătură in retragere , infanteria îi atacă cu baioneta, susținută de artilerie și cavalerie. Inamicul se retrase mereu, urmărit de inamic. Golena generalului Olivier a luat o mulțime de arme, nutrimente și alte materiale de resbel. Insurgenții au lasat pe cimpul de luptă 80 cadavre și un mare număr de răniți. Dim. Sturza in Iași Dim. Sturza.—Primăriea.La gară, sosirea trenului.— O amintire, D. Sturza, s’a manifestat dorința pe care am inregistrato in unul din numerile noastre trecute, ca absolut nici o primire oficială să nu i se facă, cu toate acestea, iar foarte rar s’a mai văzut o primire atât de călduroasă, ce ieșenii au ținut se-i facă șefului liberalilor, primului-ministru Dim "Sturza. Cu mult timp încă de sosirea trenului o mulțime de lume se îndreaptă spre gară. Stradele Arcu și a Gărei erau înțesate de cetățeni, cari și cu această ocazie voiau să-și arăte simpatiile ce le nutresc pentru conducătorii liberalilor. In treacăt, voesc să fac cunoscut cetățenilor o simplă amintire a mea, amintire de acum căteva luni in urmă când șeful conservatorilor și a lui Gută Panu, b. Lascar Catargiu a venit la Iași. Venea de la Fălticeni, in compania lui Costică Romanescu, viitorul candidat la colegiul al II-lea de Suceava. La gara Iași credea bătrânul Catargiu că are să i se facă o primire, strălucită, căci i se spunea că se bucură de multe simpatii, dar grozavă dezamăgire ! După căteva minute sosește in Iași. La gară absolut nimeni, afară de vardiști, 3 cetățeni indignați și vr’o 6- 8 conservatori funționari, in plus c.c. Sandu Rîșcanu. Catargiu a remas tablou și numai atunci s’a convins de cruda realitate !... Simpatiile conservatoare se indieau in vardiști și Sandu Rîșcanu !.. La 8 și 5 trenul sosește in gară. Din Vagon-Lits se scoboară,d. Dim. Sturza, șeful liberalilor, I. S. S. Episcopul Dunărei de jos, Partenie, directorul nostru D. George A. Scorțescu, D. G. Vernescu, Eduard Ghica, și M. Vasiliu Botoșani. Urale entuziaste ies din pepturile mulțimei. Vagonul-Lus este asutat de mult %țime. Cali de care dorea ca să stringă cu căldură mâna primului-ministru liberal. D. Gheorghian, in căteva cuvinte, bine simțite ură bună venire d-lui Sturza, in mijlocul nostru. Recunosc in această mare mulțime pe d-nii : George Mărzescu, Nicu Gane, Vasile Gheorghian, prefectul județului, George A. Urechia, decanul facultăței de Drept, Andrei Vizanti, profesor Universitar, Ștefan Șendrea, profesor Universitar, Aron Densușianu, profesor Universitar, Thoma Stelian, profesor Universitar, Nicu Geaur Aslan, deputat demisionat, C. R. Penescu, prefectul poliției, At. At. Gheorghiu, avocat, Th. Crivăț, președinte de tribunal, Th. Mîndru, procuror general, Savel Manu, prim procuror, Handoca avocat, C. Lepadatu, mare proprietar, Alex. Velciu, mare proprietar, Gh. Pilat, Micu, licențiat in litere, S. R. Scriban, licențiat in Drept, C. Chirița, revizor școlar, Colonel Botez, Neculai Climescu, Dr. Rojniță, Preutul Știubei, Dim. Gheorghiu, fiamban, Preutul Șerban, Ornescu, loan Manu Preutul Arion, Stefan Theodor a avocat George Stamatopol, Stirb, Preutul Hristea, Florescu și Oprișanu, Gavril Muzicescu, avocat, R. Stoica", Ianculescu bun pentru un franc, Giurgeanu. Studenții : V. I. Cernătescu, Dimitriu, Gh. Popovici, Tobulescu, Itrăescu, Dim. Voinescu, Florescu, Monahu, Popovici. E de prisos de a pune printre ei și pe subsemnatul că a luat parte etc. * D. Sturza după ce s’a întreținut cu fiecare in parte, a luat foc in trăsură cu I. P S. S. Episcopul Dunărei de Jos, Partenie, plecind la Mitropolie unde s’a oficiat un Tedeum. mpm unui urnit In U Alaltăeri a avut loc, in presența unei mulțimi considerabile, inaugurarea monumentului orașului Strasburg. S’a remarcat prezența baroului Gruyer, a sculptorului Bartholdi și a delegațiunilor orașelor Strasburg, Berne și Zurich. ȘI DACĂ? 5 Și dacă clipele iubirei Se scurg ca undele pe apă Și dacă întreaga fericire azi din durere se adapă, Au, nu-mi rămine alt nemica De cu durerile de ieri ? De ce să-mi blastăm oare viața Cînd viața-i, viață si ’n dureri ? Și dacă omul ie o clipă Din viața veșnicei naturi, Și dacă’n mrejile-i se țesă Și fericire și torturi. Să-mi caut singur veșnicia Și liniștea intr’un momînt, fiind ie’l deschisă-i om și cărui Ce-și duce traiul pe pămint ? loan I. Alexandrescu. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) CONSTANTINOPOLE. Știrile din provincie continuă a fi alarmante. Circulă știea că la Kerassum, districtul Mudania, s’a produs desordine. Turcii au atacat pe Armenii din satul Seulus. Sunt 24 de morți și 2 răniți. BELGRAD. Ziarele de seară dau știrea in privința retragerii d-lui Simith, ministru al Serbiei la Viena. Ziarul oficial publică mai multe schimbări in comandamentele militare superioare. VIENA. Corespondența politică desminte știrile ziarelor in privința unei călătorii apropiate a arhiducelui Franz Ferdinand in Egipet. Nu s’a luat nie o deriziune definitivă in privința locului de ședere a archiducelui pe timpul ernei. Aceeași foaie află din Petersburg, din sorgintea bine informată, că știrile după care situația d-lui Witte, ministru de finanțe, ar fi sdruncinată, se mențin, cu toate desmințirile din ultimele zile. PETERSBURG. Un ukaz imperial ordonă ca corăbiile in construcție, adică, cuirasatele de curs lung Peresviet și Ossiliabia (construit ia Petersburg) și incrucișătorul Svietland (Havre) să fie incorporate in marină. LEIPZIG. Agentul de poliție dat afară din serviciu, Ziegenbarg, a tras in timpul dimineței trei focuri de revolver asupra directorului de poliție Brettschneider, dar fără a-l atinge. Ziegenbarg a fost arestat. BERLIN. Cuirasatul Wurtemberg s-a scufundat ori in Belrul Mic, a fost scos insă la suprafață fără pagube serioase.