Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-11-25 / nr. 813

ANUL III 313 ABONAMENTE: i.trăța pe un an ... . Lei 24-„ pe 6 luni . . . • r 12— „ pe 3 luni ... „ 6— Pentru străinătate, un an „ 36— i­n­ număr IO KmiiS /Redacția­ la Tipografia Evenimentului Z­IAR COTIDIA Director politic G. A. SCORȚESCU UN NUMĂR 10 BANI SAMBATA 25 NOEMVRIE 1895 •*nw*ic>nrf Inserții și Red­am­»« i'e păți oft I Ima țarsanml . Lei 4 Pe pagina II „ . . . 2 Pe­r III * . . . 5 Pe­­ IV „ ... 25 N tiu număr 'ti I VA V-V*V VI. V­m V. V­II-A »'V* A “ I ' t­I ■ .A-d.min.intuația : LA TIPORI HAFIA .EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Catul l-iu. STBADA 8TEFAN CEL MAKE No. 38- lați CANOUAȚll Parliúttlni liberal-national la colegial I de Caira Stefan B. Șendrea Toma Stelian Prințul Grig. M. Sturza Dr. Leon Sculy Partidului liberal-național COLEGIUL II DE CAMERA. Leon Cosmovici Grigore 1- Buicliu George Al. Scorțescu Nicu Ceaur Aslan Nicu Catargi Vasile Sculy COLEGIUL III DE CAMERA Gr. N. Macri COLEGIUL UNIVERSITAR. Petru Poni Sum­urui Verdictul Urnei. De In alegeri Situași« in Terem­. Scandalurile di­n Madrid. Cinul« in n­oltii CH. Alegeri Comunale. ■ infor­mațiun­i Tele­grame Verdictul Urnei Sunt acum cite-va zile „Constituționa­lul“ monitor­ui junimist, a publicat un articol, datorit unei pene maestre, articol, scris, se zice, de insuși șeful partidului, Dl. P. P. Carp. In acest articol, șeful ju­nimist afirma, cu mândrie, că este proces deschis, acceptă verdictul ce in curând, il va pronunța colegiul I de Senat, co­legiu compus din ce țara are mai mult mai avut, mai luminat. Am observat atunci acest articol și am acceptat cu plăcere criterium propus de insuși escelența sa. Intr’adevar, prin fa­ptul "alegerilor lasate cu desevărșire li­bere, judecata colegiului I Senat, colegiu restrins de esența privilegiată, putea să fie judecata cea mai favorabilă asupra regimului conservator. Acceptând acest criterium, conservatorii aveau pentru dîn­­șii, toate șansele. Ei bine,­ azi colegiul I de Senat și-a rostit și verdictul seu a fost sdrobitor pentru" partidul junimist-conservator. In toată țara n'a isbutit un singur junimist­­conservator ! Nu se poate o înfrângere mai complectă. Țara consultată, colegiul 1 de Senat, colegiul aristrocratic, colegiul conserva­tor, prin escelență, a declarat el insuși de nedemn întregul partid conservator. Am dori să­ ne respundă acum „constitu­ționalul“ cum privește această judecată, cum privește verdictul ce i-a hărăzit in­stanța la care a făcut apel ? Colegiul I de Senat, compus din ele­mentele cele mai culte, mai avute, mai luminate, după iarăși declarația Consti­tuționalului, colegiul­­ de Senat, compus din oameni, cari prin natura lucrurilor sunt chemați a impărtăși, cu preferență, ideile conservatoare, privind in față can­didații conservatori, amintindu-se "de fap­tele "ce partidul conservator a comis la guvern, amintindu-se de legile nefaste a­­duse in parlament și votate de acest par­tid, amintindu-se de corupțiunea iára sá­mán cu care oamenii politici conserva­tori s’au ilustrat, mai in toate județele, n’a putut sta la gânduri și au sacrificat preferențele lor naturale, pentru a da vo­turile liberaler. Puși intre rușinea de a vedea perpe­­tuându-se ’n țară, sistemul nefast inaugu­rat de conservatori și dorința lor de a susține ideile conservatoare colegiului­­ de Senat a sacrificat simpatia ce putea a­­vea de conservatori și a votat in unani­mitate, in intreaga țară, lista liberală. Ostracismul, fără exemplu, de care au fost loviți candidații conservatori, e o do­vadă vie de impopularitatea acestor can­didați, de disprețul general pe care țara îl resimte pentru partidul conserva­tor, de desgustul ce fie­care om de bine îl are pentru potlogarii ce compun acest partid. E o sentință crudă, dar dreaptă. Ați făcut apel, pentru prima oară, dom­nilor junimiști la țară. Ea v’a respuns, ce mai ziceți acum ? G. A. SCORȚESCU. fcf " , numrifE D-na Căpitan *** Nimic Du*i mai plăc­u de­cât o cunoștință făcută in bal, atunci cănd, sub impresiunea m­uzicei sufle­tul devine atât de plecat pentru cochetărie­­ De or­dinar o cunoștință se uită iute in alte imprej­urări, dar, când acea cunoștință se leagă de amintiri pe cari cauți singur să ți le invoci noaptea când in­somnia te stăpânește când cu perdelele ridicate pri­vești in depărtare, cum se ridică luna și și perde­a din mărime, atunci ele se fixează in memorie, cea­­ mai mică amintire le evocă.­­ In această categorie intră și cunoștința despre ci­ne - am vorbit și pe care cu greu o poți uita. O cheamă Aneta­­ Mică, o talie pe care ai cu­­i prinde-o cu palmele,—o privire atât de gingașă și ‘ seducătoare, e un păr negru, bogat și doi ochi visă­ ’ tori, umbriți de sprincene negre. O gură mit­tică, drăguță, buzele ei d’un carmin f rmecător, și două șiruri de dinți albi, adevărate mărgăritare Un mers elegant, unul din acele mersuri aris­o­­cratice, cari fac pe ori­ce b­ărbat s’o iubeasci,—îi place chiar să fie curtată Și zeii nu ști­i care damă ! nu i ar price­i să fie curtată numai dacă insă nu s’ar transforma curtea in plictiseală.—Ast­a vară era nelipsită de la preumblările High-Lifului de la Co­­pou, la Tulii și Zimbru. Cu deosebire sa ,Zimbru“ o intălneam mai des A petrecut plictisitoarea vacantă la băile Slănic,­­ in mijlocul acelei mulțimi bogate, frumoase, culte­­ in apropiere de pitoreștile posițiuni, frumușei ale­­ naturei Din câte am aflat a petrecut destul de bine și când pomenește de această stațiune, vorbește cu multă venerațiune parcă s'ar teme să n’o atingă de o ureche profană. Semne particulare. Mercuri sara era la teatru — ocupa un loc in stal. Sâmbătă o să ne întâlnim la Serata de la Club. Parfum: opopona. Caracteristic. Mult timp mă lua drept student in medicină Intr’una de zile i-ați comunicat fără să vr-’U și cu părere de rău vestea că nu sunt medi­­cinist ci un viitor om de legi Un ultim cuvînt, cetiți-1 la Carnetul High-Life. Jicâ Scandalurile din Madrid Un nou incident. Dl. Bosch și marqui­­sul Cabimana. -Un duel. Afacerea scandalurilor municipalității din Madrid pasionează din ce in ce mai mult opinia publică. Acusațiunile Marqui­­sului contra ministrul lucrărilor publice d-1 Bosch, au provocat o vie emoțiune. In întrevederea cu un jurnalist, d-1 Bosch, a declarat că marquisul sufere de mania persecuțiunile. In urma acestei declarații marquisul a trimis martori d-lui Bosch. Dl. Bosch pentru a se bate, trebue ne­apărat a-și da demisiunea. Cinste in politica Trec peste Huși, unde Panu a recurs la ajutorul scirului infam Teleman, uci­gașul țăranilor, pentru a ne opri un mo­ment asupra căderei lui Panu la Iași. Pentru a scoate din urnă pe șeful lor, radicalii n'au lăsat nici un mijloc nein­­trebuințat, nu s'au dat in lături de nici o presiune, de nici un fel de ingerințe. Toate năsbutiile lor insă au rămas za­darnice, căci d. Panu a căzut, după cum era de așteptat, după cum o merită. Se poate critica sistemul electoral, dar nu e mai puțin adevărat că alegătorii de astăzi au cunoștință de misiunea lor și dacă ei iartă multe ei nu pot uita pe omul care și-a bătut joc de dinșii, care a traficat in mod rușinos de votul lor. Era cu neputință ca preoții să uite, cum acest Panu a luat parte si a votat popă­­ritul, cel mai odios bir ce a putut vreo­dată exista , profesorii lingă urnă și-au amintit cum acest om, care altă dată vor­bea de independența profesorului, a de­venit in urmă favoritul lui Tache Io­ne­scu, și împreună cu dansul a cercat să transforme pe profesori in slugi minis­teriale. Alegătorii nein­reg­im­entați in nici un partid, negreșit că cu desgust au supt buletinele omului, care făcea paradă de libertatea individuală și care apoi a luat parte la ciomăgirea studenților din 14 septembrie, și care pe de o parte propagă impozitul progresiv, iar pe de altă parte votează legea maximului, bir care apasă mai ales pe sărăcime, prin faptul că o­­biectele de prima necesitate, erau cele mai grele impuse. Ajunge, și-au zis alegătorii — trebuie odată ca o eră de cinste să se i ntroducă in politică, trebuie să știe mandatarii că­­ nimeni nu-și poate bate joc de principiile , ce le profesează și de interesele lor, ci să­­ știe că trădătorii au a se aștepta la dis­prețul lor. Aseară Panu n'a primit de­cit o lecție bine meritata, răsplata cuvenită a pur­­tărei sale necorecte, a uitărei principiilor in virtutea cărora a fost ales. Să sperăm că această lecție i va pro­fila in viitor. SilvPetru. Naufragiul unui vapor Barcelona 29 Noembre. Vaporul francez „Ville-de-Saint-Brieuc“, care era incarcat cu griu, s’a cufundat aproape de Rosas, la trei mile spre sud de capul Noriega. Ecchipagiul a fost scapat._____________ IIl­AGA REPUBLICANUL La o mie-opt sute cinci­ zeci și vre-o șase Era, in Iași, agă A. V. Beldiman. Prin bătăi* la scară mult se ilustrase Acest domn, ce-acuma e republican. Că „Adevărul,“ asta­zi in proțap, ne vine La Iași să s’aleagă aga deputat. Vrea și el se vede, crede că e bine, ca să poarte titlul de fost candidat. ____________________Flișii. Botul pe labe!... Pentru mine afară de Iași, două alegeri au o insemnatate mai mare : cea de la Focșani și Fălticeni. La Fălticeni, fostul reporter al Timpu­lui care iș luase nasul la purtare și credea ser mânuit că­ o să-și poată face mendrele cu ajutorul armenilor, in număr de doi ce sunt in acea localitate. Nici injuriile la adresa liberalilor, injurii apărute in forța de scandal Epoca, nici epilepticele alergături n’au putut influența și­ nici schimba părerea ce o au alegătorii asu­pra pungașilor din partidul conservator. Și dacă d.­Goilav candidatul lor de la Suceava nu intră in această categorie, dar povestea vorbei , spune cu cine pe­treci ca să-și spun cine ești­­... Manolache Mortzun, liberalul convins, om cu principii, pe care nu le schimba ca alții după timp, este ales cu o majo­ritate­ sdrobitoare, senator, iar opoziția a pus botul pe labe. Să le fie de bine! La Focșani s’a petrecut același lucru. Acolo unde se găsesc și ciți­va liberali se zice pe cari poftele i-au făcut să candideze ca independenți, contra voinței alegătorilor și aste se va proba in curind, plus cei câți­va conservatori junimiști a căror număr nu se urcă nici peste 30. Telegraful ne a transmis aseară știrea că liberalii-naționali au reușit cu 251 voturi contra 27, date unui conservator. Nu credem că acești oameni vor mai avea tapetul să mai candideze și la C­a­­rieră. O cădere... rușinoasă prevedem și de aceia mai bine: ..,botul pe labe“, do­­mnii mei. Credem că ajunge o măciucă pentru un car de oaie­ JICA. SITUAȚIA IN TURCIA Constantino­pol 24 noembrie Comandantul regimentului de artilerie de fortăreață, cu garnisoana in insulele Arh­ipelagului, a primit ordinul de a pre­cede la inspecția bateriilor sale și de a le pune pe picior de resbel. Comandantul a și început turneul său de inspecție prin insula Lemnos. * sp :re Negocierile cu insurgenții din Zeitun au rămas fară resultat. Operațiunile au re­început. Ziarul „Reuter“ află din Constantinopol ca, după știri din Karpat, un ampl­iant superior al regiei tutunurilor, d. Petro­­vits, supus austriac, a fost asasinat in timpul unei călătorii in district. Desordine mari s’au produs la Cesarea, la 30 Noembrie, in urma unei știri false răspăndite și după care era vorba de un atacat apropriat al Armenilor in contra Mahometanilor. O panică mare domnește in tot orașul, măgasinele Armenilor sunt inchise. Se vorbește de vr’o șase­zeci de Armeni omorâți. Ziarul „Osservatore romano“ din Ro­ma anunță că indată ce Papa a fost in­format de măcelurile in contra Armeni­lor din Anatolia a trimes 50,500 de franci patriarhului Arzarian pentru a ajuta vic­timele. Tot lui Conu Guță DOUA CĂDERI Și eri și azi 9 Dai e grozav, Alegetorii­ au prins narav, Nu vor votul să-ți deie. Să cazi de două ori in șir Asta î nsemnează: hai.... spațiu Și „intru la ideie“ . Că nu ești bun de­senator De-alegetorii nu te vor Atunci ce-ți mai râmîne . Eu pot să-ți dau un sfat, de vrei . La BoM-Rece, cu ai tăi. Candidatura-ți pune. FLISKI o Iî Resultate! alegerei coleg. II de Senat IAȘI înscriși 5T0. Votanți 380. Majoritate 191 George Mîrzescu liberal 286 ales. M. Tzoni liberal 263 ales Const. Climescu libe­ral 230 ales. Guță Panu ra­dical 165. N. Culianu con­servator 102. Constantiniu radical 57 anulate. BARLAD D. Stroe Belcescu, Iorgu Găică liberali naționali. BAC­AU Kiril Sebastian, Costach­e Răileanu idem PIATRA C. Soarec, Ciornei idem HUȘI Ștefan Gheorghiu Parpale, idem VASLUIU Costică Bastache idem FOLTIGEN­I Manolache Morțun, idem BOTOȘANI Emanuel Leon­escu. Gh. Hu­su­, idem ROMAN loan Borș, idem DOROHOI Dr. Mihailescu Vasile, idem GALAȚI D. V. A. Ureche și restul balotaj intre D. Emil Vul­pe și Fulger. BRAIL­A Radu Cămpeneanu și loan Pascu toți liberali naționali. R VALCEA Dr. G. Saligny, liberal. ARGEȘ Nicolai Micescu, liberal TECUCI­U Const. Racovitză, liberal GIURGIU Apostol Maneseu. liberal CAMPU LUNG Mihail Schima liberal SLATINA Const. Zăgănescu liberal CALARAȘI N. Mănescu liberal R. SARAT Anton Artonescu, Iancu Ciu­­rea, Iosef Orneanu, balotaj CARACAL Colonel Obedeanu Vergali liberal SEVERIN Gh. Serendache, Baboicea­nu liberali T. JIU C. N. Moscu liberal FOCȘANI Const. Langa 251 vot. ales liberal Alex. Constantinescu 240 vot. ales liberal Tanu, conservator 25 vot. TELEORMAN Jean Săndulescu Nauoveanu Antane Petrescu liberali TARGOVIȘTE Comăneanu, Petru Petrescu liberali. PLOEȘTI Gli. Hadovici Colonel Ciș­­man liberali BUCUREȘTI Polisu-Micșunești 1242 v. ales 0. Exarhu 1239 voturi ales 1. Procopiu Dimitrescu 1257 voturi ales ’V Gr. Stefănescu 1241 v. ales Christea Tabacovici 1218 v. ales liberali. BUZEU St. Perietzeanu Colonel Tres­­tian liberali CRAIOVA General Angh­elescu, Vivo­­reanu liberali GALAȚI V. A. Ureche ales. Emil Vul­pe Fulger balotaj. Noul Minister Peruvian Noul minister Peruvian s’a constituit ast­fel: Dl Barrinaje, președinte al consiliului și ministru de justiție ; dl Zevallo, minis­tru afacerilor streine ; dl Roza, ministru de interne; di Obiu, ministru de finanțe și colonelul Ubarra, ministru de resbel. Alegeri comunale Erl a avut loc la Hrăila alegerile comunale peikipii colegiul II Alegători înscriși 1985. Liota liberal-națională a obținut 484 voturi, iar liota mur sul­iotă 3« Ojmok­ia «’a abținut. Spic. Trădătorul Astă­zi am putut constata și mai bine modul cum ințelege d. Bădărău se lupte pentru acei cu cari s’a aliat in lupta poli­tică, întreprinsă in contra liberalilor. Eri d. Bădărău se milogia la toată lu­mea pentru a vota pe falitul politic, d. Guță Panu. Pentru ‘nici unul altul Dl. Bădărău n’a luptat și dacă vre­unul din cei­lalți candidați opozanți va avea mai multe voturi de­cât șeful grupului radical, apoi aceasta se va datori anti­patiei de care să bucurăd. Pana de cât­va timp in Iași, și nici de­cum faptului că radicalii au­ luptat onest. Exclusiviști până la obrăznicie, radi­calii ar dori chiar să com­­promită pe con­servatori, numai pentru a se pune in e­­vidență. Pătruns de această tactică, d. Bădărău, nu luptă de loc, nu zice un cu­vânt pentru amicii săi politici. Denunțând acest mod de a face poli­­­tică, atragem atențiunea conservatorilor, ca să vadă cu cine au a face, să prețu­­easca bine serviciile aduse de radicali. Suntem­ siguri că alianța cu acești fa­liți politici, cu radicalii, a compromis mai mult, de­cât a venit in sprijinul par­­tidulului conservator. Iată cum se ex­plică de ce in orașul nostru alegătorii s'au pronunțat cu așa bogăție, excuberan­­ță de voturi, pentru candidaturile libe­rale. Pană in prezent am avut faliții noștri; de acum, vom avea un întreg partid că­zut in această stare. Teza susținută de noi in acest ziar, că radicalii sunt niște adevărați paraziți politici, cari nu pot trăi din viața lor proprie, s'a adeverit pe deplin și, mai mult incât corpul, din singele căruia trăesc ei, a slăbit până la așa grad, in­cât el singur nu se mai poate susține. Pentru orașul nostru e o fericire că d. Bădărău s'a năruit, pentru că de a­­cum iși va căuta de catedră și misiții nu vor mai tulbura ora sa încă ceva. Pentru d. Bădărău o că­dere nu e așa mare lucru, intru cât are ce munca; mai greu e pentru d. Panu, care nu mai are nici funcții, nici cui vinde influența sa. Iată pentru ce pozi­­țiunea d-lui Panu e cât se poate de tristă, de spăriet. Ce o să facă d-sa mîine . A perdut de mult umagiul baroului și s'a deprins până la atâta să traească din politică, in­căt ori­ce alt fel de muncă nu-i mai poate renta. Pentru un șef de partid e o situațiune spăimăntătoare și tocmai de aceia credem ca d. Panu, pentru care simți o adevă­rată milă, va prinde minte, va scoate ceva invățătură din acest exemplu pe care i-l dau alegătorii.

Next