Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)
1896-01-04 / nr. 844
us, ministru al afacerilor bulgariei, este așteptat mâine. * * . . . * Trupele turcești au încetat operațiile din cauza frigului. Cea mai mare parte s’a retras la Mazazh. Această retragere înlesnește reintarirea insurgenților. Condițiuniile turcești de supunere sunt amnistia* și predarea șefilor insurgenților. Aceștia cer oarecare garanții pentru viitor.» Flota englezească a părăsit azi Salonicul. O divizie pleacă la Malta sub ordinul amiralului Seymur. C. 3D îan L 3Da:esd.a f Corespondență specială) Nimic, nu cred sa fie, mai interesant decit un studiu asupra tovarișului nostru . Femeea , de viața caruia este srins legata și viața noastră. Multe s’a zis și s’a scris asupra acestui subiect. Multe sa vor zice și scrie inca, și totuși nu sa va putea da o deslegare* sigura, o deslegare matematică complexului zis : Femee. Renumitul filosof Dr. Schultze și a pus problema aceasta, a studiat-o timp îndelungat și azi, vine să spună in mod popular resultatul muncei sale. D-sa va ținea o serie de 4 Conferențe, tratind despre Femee in următoarele 4 capitole: 1. Die weibliche Nerven-und Sinnesthatigkeit; 2. Des Weibes Vorstellungs-und Gedankenwelt; 3. Das weibliche Gefühlsleben ; și 4. Des Weibes Willensrichtung und Charakterenl Wicklung. Voi incerca, după puterile mele, să fac o dare de samă asupra acestor Conferențe, schițind in trăsături generale zisele renumitului profesor. Prima Conferență a avut loc din 26 decembrie in Aula scoalei Polytechnice, tratind despre : 1. Acțiunea systemului nervos și a simțului femeei. După o scurtă introducere asupra sumei in care ne invirim și a sferei gindirei omenești trece la subiect și zice, observăm sistemul nervos omiain că atît la barbați cit și la strucția creerului este absolut asemenea și celealte părți. ă, trătăm crierul și căile nefaste puncte de vedere resultă: B absolută crierul bărbătesc dinmijlociu mai mult decit cel iar, raportat la greutatea cozi, creerul femeei este mai greu. nervoase — Newenbah la femn mult mai scurte de cit are a deci ca femeea să fie superatului. Dar modul de cultură n care traește i sunt cu totul Pe de altă parte chiar nafă, căci, se știe că alimentarea are nevoie și de oxigen, ori, nusa duce in creer prin glade singe, ele primesc oxigermini. Corpul femeei fiind cu de de cit a bărbatului deci și mult mai mici, ei presenta o ică prin care se poate procura icesar deci și o alimentare mu mai slabă decit la barbați. Sa obervat ca procesul răspirațiunei* la feme este cu lUn/o ,nai mic decit la barbați. Asupra ereerului mai spune conferentiul ca d-sa a observat: greutatea specică pentru creerul bărbătesc este: 1,044 , cind al femeei este: 1,048, deci, mai tare. După ce expune o sumă de cazuri pe cre fe-a studiat, conchide : —Femeia, in cea ce privește acțiunea creerului, ar putea sta pe aceaș treaptă 5U barbatul, decât s’ar da o cultură potrivită . Asupra simțirilor zice: -Din cauză ca la femee caile nervoase int cu mult mai scurte decit la barbați, î acea simțurile sunt mai iuți și mai slicate. D-sa a observat că simțul pipăitului ia barbați să transmite de la punctul de atingere pînă in punctul de percepțiune in a 20-a parte din secundă; la femei să face in 30-a parte. Vezul, auzul și celelalte sunt a roapte in aceaș proporție mai sensibilă la femei decit la barbați. Și de aci conchide : „Tocmai din această cauză prea mare „sensibilitate—femeile nu pot judeca lucrurile bine, căci in ța li strica calitatea „—și rominul zice, graba strică traba.“ Aci aduce mai multe exemple intre care și acesta: De multe ori să spun de către bîrfitori niște neadevăruri cu totul necrezabile și femeele ’le pricep cum ii să narează, ’i ințeleg greșit, le pun in aplicație și numai după experiență, prin nereușită* să conving de adevăr. I*n 90 de cazuri din 100 să intîmplă așa, pe cînd la barbați din contra. Acestea a spus asupra simțurilor corporale, despre simțurile psihologice, zice: Euil ominesc să inparte in 4 și anume: a). Eul corporal, b). Eul psihologic, c). Eul istoric și d). Eul filosofic. Barbarii au eul corporal și istoric mult mai interior decit femeile. Eul filosofic ’1 posed numai o clasă foarte mică de barbați. La femei el lipsește. Eul psihologic atît bărbații cît și femeile ’1 au in același grad aproape. Cu privește de Eul corporal, apoi aci femeile ating culmea, ele au o deosebită grijă de acest ea, ele au un gust deosebit de a se ibraca si de a-și ținea membrele și corpul cu măsura. Aseminea a observat ca, cei mai mari artiști dramatici in general artiști prin imitație au fost : femei. Eul istoric, orice s’ar zice, dar femeile îl au in gradul superlativ. D-sa istorisește cum, in general, bărbatul cu femeea sa, vizitează pe amici și, cel mult barbați discută despre niscai afaceri fără multe aprindere; din contra femeele intre dînsele, in de cite-va momente, descută toate chestiunele de la ordinea zilei; și in urmă să dedau la istorisiri și critice asupra: îmbrăcămintei, cutărui,ori cutare , a modei; a mobilelor din casa vecinului, asupra traiului etc. Ba, mai mult in timpul unei vizite de 5 minunte, pe cind barbabații n’au avut timpul macar să să cunoască bine; femeele din contra s’au observat reciproc una pe alta atît de bine, că, chiar după o lună, ’ți pot nara fără greutate cu ce haină anume a fost inbracată cea altă. Și, bărbatul mai nu-și mai aduce aminte pe unde e intrarea in casa amicului său; femeea a observat și reține toate amănuntele, până și cel mai neînsemnat lucru si mobilier văzut in antret. 27 Decembrie 1895. DRESDA Ubiocus. 1 Un Revelion la loc d.e Carnet xaciga-lifa Cu câtă nerăbdare nu așteptăm cu toții, ajunul anului nou și cât nu ne sisim se-l petrecem in veselie, sperând că un început bun nu poate se aibă decât același sfârșit. — De aceia atunci de la mic și până la mare, toți suntem veseli, bine dispuși, și așa trebue să fim. — Și dacă astazi sau c’am perdut multe din frumoasele obiceiuri de odinioare și nu se mai țin decât numai in unele case ; din vechime insă, pe cât se zice, atât cel sarac, cât și cel bogat, întindea in sala revelionului o masa mare, la care lua parte intreaga-i familie și era de rigoare ca veselia se domnească și ca toți se uite totul și se aștepte cu incredere viitorul, atunci când ‘finițăm in anul nou.“ Una din casele care a ținut se păstreze obiceiul stremoșesc, este și acea a d-nei colonel Petrovanu, bine cunoscuta de toată elita societaței noastre. — Mărturisesc că cu mare mulțumire, m’am grăbit se respund plăcutei invitațiuni a d-nei Petrovanu, de a veni in sinul familiei sale „pour trinquer un verve de Champagne“ in seara de „reversim.“ De aceia indata după eșirea de la teatru ma urcai intr’o sanie, care in fuga cailor si ’ntr’o clipă, mă aduse in Sărărie, unde intr’o casă somptuoasă și nu mai puțin luxuoasa, locuește d-na Petrovanu, tîrcănd scările antretului, acordurile violinelor, făceau se’mi resună la urechi, melodia unui vals frumos, care armonisa incănător, cu veselia ce domnia. După ce mulțumii stăpânei, acelui lăcaș încântător, împodobit, de covoare, tapiserii, porțelanuri și flori prețioase, de buna voință ce-a avut de a-și reaminti de mine, mă aruncai și eu „dans le tourbillon de la danse. — Abia avut timpul se fac vre-o două „tururi“ când se nete semnalul de supeu. Era ora 1.2 și după datină, trebuea să ne găsească la masă mare. Și mare era masa și dacă nu tocmai mare prin numărul celor ce-o incunjurau, dar mare prin tot ce o acoperea. Erau de toate și pentru toate gusturile. Meniul combinat, sau cum am zice mai românește, alcătuit de trei domnișoare, in care combinație și-a pus talentul și domnișoara de gazdă, un bobocel drăguț și frumos, a fost un capo de operă d la Vatel. Judecați îl dau textual : BULETIN MENU GASTRONOMIQUE pour le Réveillon de 1895 1896. I. ) Vinangrade à la quinine, arrosée d’huile de ricin. Pour les glantons. II. ) Lievre au goudron, sauces à la Dr. Philippesco. Contre la toux. III. ) Oie á i’iode, sance rhubarbe. Pour les bons estomacs. IV. ) Dindon röti, farce antiperinne, sance digitale. Pour les gourmet. V. ) Tarte aux gouttes Davila, garmé de pastilles de Wenthe, en cas d’indigestion. Pour les sonfrants. VI. ) Gatean a la donce-amére, parfümé á Ia camomille. Pour lens enfants. VII. ) Vins de choix: Eaux de Bonne, Vichy Carlsbad, Luehon, apă de breazu, Eau de Bonda. Reméde eficace pour Jes Radicaux. Et pour tous: frommage, raisins, fruits, café etc. Diéte, repos obligatoire recette de medicin, aprés le reveillon. Et ie Menu finissaitj par un grad souhait i.e : Inutil se mai spun că un râs general, a stârnit pe toți comensenii la citirea „meneului“ și câ toasturile ca și vinul de „Champagne“ nu mai aveam sfârșit. Petrecerea s’a terminat in zor de ziuă, după un „contre-danse“ monstru, condus de simpaticul căpitan Sinescu, lăsăm d-ni un plăcut suvenir. Iată acum și persoanele care au luat parte la supeul citez după rând, pe: D-na Colonel Petrovanu, amphytriona casei plăcută, grațioasă amabilă „per excelentiam“ și neobosita, D-na Calypso Panopol, Dl. Miltiade Tzony, D-na Danielescu, Dl. Inginer Neuulau, D -na Castan, Dl. Locotenent Coroi, D-ra Sofie Manolescu, Dl. Inginer Antoniu, D-ra Marguerita Boronescu și Dl. ( /sub-scrisul) D-ra Marie Coroi, Dl. Lt. Buznea D-ra Eugenie Castan, Dl. Căpitan Sinescu, D-ra Mathilde Costin, Dl. Emil Max, Dl. Danielescu, Dl. Casian și Dl. C Stamatin. Art. BONNE ANNÉE ! FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 15 km demnatul la muncă silnică PARTEA INTAIA Taihavii Senes inr Miinxa de Valoare Noaptea, o trapă inchidea această desirătură, iar ziua stătea deschisă, protect pe birtășiță de mingâierile acestor mni, iar comptoarul de curioșii ce ar voit să-și bage degetele in saltarul cu oaz. Dinaintea comptoarului, adică langa,i erau șase mese, din cari trei vanate de perete. Ieleierau cât se poate simple. Scaune mii erau, ci numai ici, iar pe pereții i erau zugrăvite, pen plăcerea ochilor lor, de către obișiții localului, o sumă de schițe murte, fără file cu băutură ce băuturi !—cele vinuri, ierau puse la spatele comptonui rînd perinei... nici una din iele nu a la indămina clienților Pieței de fete. lunau unspre-zece ceasuri când birointră in cârciumă. T oate cele șase mese i erau ocupate, la I din i»l» euntean ■ Grosimi] lean. Petit» Liehet și cu Grosbouleau jucau cărțile . Mititica răzamată de acest din urmă urmărea jocul. O altă masă i era ocupată de un bătrin ce fuma, rătămat inaintea unui pahar de vin. Cind iei intră in năuntru toți l-salutară cu respect. Comptoarul iera incunjurat de șapte indivizi ce consumau stind in picioare. In circiumă iera un sgouod îngrozitor. Baronul intră, se indreptă spre masa la care stătea bătrînul singuratic de care am vorbit, se puse dinaintea lui și i strînse mîna, zicăndu-i : — Buna ziua !... Ce mai veești ? — Bună !... Am o trabă bună — Da ?... Și adaugă apoi, tare, spre a fi auzit , atunci să vorbim. După aceste vorbe ale baronului, Îndată se făcu liniște in cocioabă, o liniște relativă, căci tot se vorbea, nu iasă așa tare ca mai înainte. La longueur se plecă la urechea Mititicei și i zise: — Dar afacerea noastră ? Și ea repetă aceste vorbe lui Grosbouleau. — Mai pe urmă, mai pe urmă... răspunse acesta pe acelaș ton... să lăsăm pe baron să inceapa afacerea. Mititica se plecă la urechea lui Lalonr și-i zise : Eugen zise : mai pe urmă... să lăsăm pe baron să inceapa. Bine, zise Lalongueur, cu suprini !- ‘■ [UNK]q cei din ’m ău. CRONICA ZILEI La 3 ianuarie 1896 ieste sorocit a se judeca la curea de apel secția I procesul mașinistului Vincent Saffert, care eșind din” gura Căiuți cu o mașină, aproape de stația Dorohoi, pe calea ferată, in construcție Iași-Dorohoi, au dat cu mașina, după cum spune actul de acuzare, peste locuitorul Gh. a Catrinei Prodănesei care tocmai trecea cu carul cu boi linia ferată. In urma sesiunelor primite Gh. a Catrinei Prodănesei au încetat din viață. Tribunalul Iași-Dorohoi prin sentința din 16 oct. 1895* ținend seamă de împrejurarea că faptul s*’au petrecut seara și ca prin urmare carul cu boi nu au putut fi zărit de căt de la o distanță de 20 metri distanța prea mică pentru ca mașina să fie oprită, au achitat pe Vincent Saffert. Direcțiunea căilor ferate au despăgubit familia decedatului. Apelul este făcut de procurorul general, nemulțumit de sentința tribunalului. Apărătorul lui Vincent Saifert este dl. Advocat Pandele Zamfirescu. Curtea de apel secția 11-a au judecat ieri apelul deținuților, Leonachi Enache Rafaila, Mihai Petrache Popa și Andrei Andronic Matei, contra sentinței Tribunalului Bacău nr. 1826 care condamnă pe Leonache Enache Rafailă la doi ani inchisoare și pe ceilalți doi la cate un an, pentru faptul de furt la drum săvârșit asupra evreului Haim Bercovici, pe când trecea prin pădurea Culasa cu o căruță cu păne. Tribunalul Bacău a vând in vedere că inculpații sunt minori, au condemnat pe părinții lor, Enache Rafaila, Petrache Popa și Andronic Matei, a plăti un solidar lui Haim Bercovici suma de 100 lei despăgubiri. Vom da la timp resultatul acestui proces. Dl. Constantin C. Chirilă: Simbătă seara a dat o declarație la Biroul Vamal Iași, prin care retrage procurile amploianților săi precum și a asociatului său Neuman Bruck și stabilește prin acea declarațiune că nu vor mai avea dreptul de a face nici o operațiune vamală in numele firmei. Duminică 31 decembrie 1895, a avut loc o mare vinătoare in pădurea Costeștilor, la care au luat parte o sumă de invitați din lași și Vaslui. S’a împușcat 12 epuri, 3 vulpi, o căprioară, 2 lupi și 5 godini (de porci sălbatici). Pe duminică s’a proectat vinătoare prin prejurimile Tîrnovei, aviz amatorilor. In urma ordinului Ministrului de interne No. 29.896, Prefectura județului Iași prin o circulară invită pe toți subprefecții ca să caute ca bugetele* comunelor rurale pe anul financiar 1896 97 să fie făcute din timp pentru a putea fi aprobate de consiliele comunale respective, in cursul lunei ianuar, după cum prevede legea. O Miine sară joi 4 ianuar 1896 in sala Pastia, va avea loc primul mare balmascat de elită. Muzica militară va cînta. O Mîine sară joi 4 curent in sala teatrului Sidoli, se va juca Moartea lui G. Brancoveanu mare dramă istorică in beneficiul d-nei Elena Botez și a simpaticului Gh. Dimitrescu. *. • * De azi începe cursul la liceul internat din localitate. Suntem pozitiv informați că un domn B. de la un han din localitate, văzind că i se fură lemnele, bortelește mai multe bucăți și se umple cu praf, peste noapte un chelner, trebuindu-i niște lemne și negăsind cheile, de la magasia cu lemne a otelului, se duse de luă cîteva bucăți de la d. B. Lemnele puse pe loc incepu a se consuma, cind deodată o detunătură puternică și soba in bucăți, o cărămidă lovește pe chelner peste cap rînindu-l puțin. Iată un nou mod de conservare a lemnelor: * Eri sara un inceput de foc s’a declarat in casa No. 8 din strada Golia, au ars așternutul perdelele și ușorii de la ușă. Sărind politia și vecinii focul a fost stins. Poliția capitalei a arestat pe un individ care sevîrșea escrocherii sub cuvintul că e doctor, zice „Lumea Nouă“. Individul acesta vindea pe prețuri de cite 15 - 20 lei niște flacoane cu apă de gîrlă și spunea naivilor ca sunt doctorii in contra grăsimei. Unul dintre păcăliți, un domn gras, a fost escrocat de o multime de bani sub cuvîntul că luînd a slăbi. Păcălitul a recasul doctor a fost a De eri au reincecesul breningitei dl. ministru de iisiunea d-lui P. Seciurluiu. Autorul falsificări unor bonuri de la fondul milelor de la ministerul instrucțiunei publice a fost descoperit și dat *in judecată. El se numește Alexandru Predescu. Bonurile falsificate sunt de 400 lei . D. general dr. Theodor, șeful serviciului sanitar al armatei, va prezintă peste citeva zile d-lui ministru de război un raport despre modificările ce trebuesc introduse in serviciul sanitar militar. x Pe ziua de 1 Ianuarie s’au făcut următoarele numiri in magistratură: D. Buzdugan, actual judecător de instrucție la Putna, este numit președent la Ialomița. D. Gregorian, judecător de instrucție la Huși, in aceeași calitate la Putna. D. Petru Părăianu, actual procuror la Argeș, judecător de tribunal la Brăila. D. Theodorescu, procuror la Dîmbovița, in aceiași calitate la Argeș. D. Cîmpeanu, procuror la Muscel, in aceiași calitate la Dîmbovița. D. Stroici, judecător de tribunal la dîmbovița, este numit judecător sindic la tribunalul din Buzeu.D. Georgescu, judecător de instrucție la Buzeu, este numit ca judecător sindic la tribunalul aceluiași decător de district și ramplasat prin d.’Bralescu lainstrucție la Govurlui. D. Bărsescu, actual judecător la Buzeu, judecător de instrucție la Govurlui, in locul d-lui Bralescu. D. Barbulescu, procuror la Buzeu, judecător de tribunal tot la Buzeu. — D. Lucasievitz, substitut la Buzeu, e numit procuror la tribunalul de Buzeu.—D. Vilacros, judecător de pace la Galarasi, substitut de procuror la Buzeu. — D. V. Voinescu, judecător de pace la Fierbinți, trece in aceiași calitate la Calarași, d. G. Stefănescu, licențiat in drept, este numit judecător de pace la Ferbinți. JSIî*Prefectura județului Iași motivată de intervențiunea Ministerului de Instrucțiuni publice, au intervenit la rindul seu pe lăngă Primăria comunelor Iași si Tg. Frumos, invitându-le ca să prevadă cel puțin cite 2 burse de fiecare comună, la oricare din următoarele școli profesionale : Școala de agricultură școlile practice de agricultură, școala de Silviculture, școala de arte și meserii și secțiunea brigadierilor de la școala speciala de Silvicultură. _ 1 Județul Iași care deja prevăzuse in budgetul anului 1896 -97, trei burse pentru oricare din aceste școli. Bursele sunt de 360 lei pentru școala de agricultură și 500 lei pe an pentru celelalte școli.’ K 3CC KO IV. ChreJtina „Piele de Iepure“ Baronul se așeză, dinaintea bâtrînului și i-zise: — Tată Lafont, astăzi am multe lucruri, mărfuri scumpe, albituri, bronzării , mîine trebuiesc toate rădicate. — Și se departe ? — La magazin d’Asraieres, știi unde ?— Știu, dar e departe — o alta partă e la Suresnes. — Atunci sunt două afaceri ? — Nu, una singură, dar lucrurile au fost duse in două jocuri. — Bine, vom trimete. Bătrînul zise aceasta cu același ton cu care ar fi zis : Aceasta e comisia mea pentru probele mele. Tata Lanouti era un ascunzător de lucruri furate, cu toate acestea păstra față de clienții săi, toate manierele relațiilor comerciale ordinare. El se prefăcea că nu știe de unde vin obiectele pe cari le cumpără. El trata cu baronul, și părea că crede că acest din urmă i-vindea lui mărfurile pe cari le cumpără din provincie. Cei doi oameni se cunoșteau in fond și se socoteau cei mai cinstiți. Câteva clipe fu o tăcere adincă. In vremea asta baronul scoase din buzunar o țigară, pe care o aprinse, apoi răzăcindu-se, la rindul său cu coatele de masă. Întrebă : — Tata Lanout, vrei să iei ceva împreună cu mine ? O! nu, sunt in intîrziere, și chiar îndată trebuie să plec. Mai stai puțin, vrea să ți mai spun încă ceva... Gustave. Băiatul veni îndată, impleticindu-se și legânind din cap, surise și întrebă: — Domnul m’a chemat ? — Da! Adă o garafă de bordo. — Bine, bine, știu, îndată. (Gustar se duse apoi de vorbi cu femeia de la comptoar. Aceasta dispăru pentru cîteva minute in pivniță, indată se întoarse și idete o garafă. La longueur, in vremea asta, zicea încet Mititelei : — Miserie! gărafi de Bordeaua! Și cine, mă rog le plătește toate astea, dacă nu noi bietele noastre părăluțe. Mititica repetă pe acelaș ton, lui Grosbouleău, cuvintele zise de "prietenul iei. — Și , din astă seară vor fi numai ale lui, răspunse acesta. Mititica se întoarse către Lalongueur : —Eugene zice că paralele lui le cheltuiește acum baronul. f.« Imeni»""t !"la SO Femeia Profira Gostea in etate de 44 ani, soția unui muncitor din Țicău, eri sara ducindu-se cu mai mulți prietini la crișma evreului Avram Bercu din Țicăul de sus No. 61 se puse la băut. Pe la oarele 1 pe cînd petrecea mai bine, fu lovită de o batie de inimă, rămînînd pe loc moartă, Dl. dr. Imervol chemat in grabă, constată decesul provenit din palpitație. Azi se va inmorminta cadavrul. X In sara zilei de 1 ianuar curent niște hoți, ducindu-se la cantonul No. 18 de pe soseaua Iași-Vaslui, ceru se fie găzduită, refuzați insa, dînșii ia furat calul de șură și pleca spre Tăcuta. Pe drum intării o sanie cu 4 cai in care se aflau 5 negustori, acestora le luă vr’o 150 lei și 2 cai de la praștie. Doi din hoți au fost prinși in comuna Birzesti si arestați. Sexâimia Strada Unire Cu începere de duminică 1 octomre se găsesc: Mâncările cele mai alese cu prețiri fixe al li dejunul de la oarele 11a. u. pana la 2 p. m. 2 50 masa de la oarele 5 p. m. pană la 8 sara. Asemenea și au carte la orice oră de zi și de noapte. Bat*tărie franc«** și romii* Venuit#r Albe și roșe de Vin Tămâios Vin Odobeșt „ Cotnar „ lîicoreși Toate din cele mai bune calitati ^si BERBUJOT119* Licornul și coniacuri streine. Mistieft ulei și rachiurile cele mai One. Champagio. n * Hârcile cele mai renumite *