Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)

1896-01-04 / nr. 844

­u­s, ministru­ al afacerilor bulgariei, este așteptat mâine. * * . . . * Trupele turcești au încetat operațiile din cauza frigului. Cea mai mare parte s’a retras la Mazazh. Această retragere înlesnește reintarirea insurgenților. Condițiuniile turcești de supunere sunt amnistia* și predarea șefilor insurgenților. Aceștia cer oare­care garanții pentru viitor.» Flota englezească a părăsit azi Saloni­cul. O divizie pleacă la Malta sub ordinul amiralului Seymur. C. 3D îan L 3Da:esd.a­ f Corespondență specială) Nimic, nu cred sa fie, mai interesant de­cit un studiu asupra tovarișului nostru . Fem­eea , de viața caruia este s­rins lega­ta și viața noastră. Multe s’a zis și s’a scris asupra acestui subiect. Multe sa vor zice și scrie inca, și totuși nu sa va pu­tea da o deslegare* sigura, o deslegare matematică complexului zis : Femee. Renumitul filosof Dr. Schultze și a pus problema aceasta, a studiat-o timp înde­lungat și azi, vine să spună in mod po­pular resul­tatul muncei sale. D-sa va ți­nea o serie de 4 Conferențe, tratind des­pre Femee in următoarele 4 capitole: 1. Die weibliche Nerven-und Sinnes­­thatigkeit; 2. Des Weibes Vorstellungs-und Gedan­kenwelt; 3. Das weibliche Gefühlsleben ; și 4. Des Weibes Willensrichtung und Charakterenl Wicklung. Voi incerca, după puterile mele, să fac o dare de samă asupra acestor Conferențe, schițind in trăsături generale zisele renu­mitului profesor. Prima Conferență a avut loc din 26 de­cembrie in Aula scoalei Polytechnice, tra­­tind de­spre : 1. Acțiunea systemului nervos și a sim­țului femeei. După o scurtă introducere asupra sumei in care ne invirim­ și a sferei gindirei omenești trece la subiect și zice, observăm sistemul nervos omi­­ain că atît la barbați cit și la strucția creerului e­ste absolut asemenea și cele­alte părți. ă, trătăm crierul și căile nef­­aste puncte de vedere resultă: B absolută crierul bărbătesc din­­mijlociu mai mult de­cit cel iar, raportat la greutatea coz­­i, creerul femeei este mai greu. nervoase — Newenbah la fe­mn mult mai scurte de cit are a deci ca femeea să fie supe­­ratului. Dar modul de cultură n care traește i sunt cu totul Pe de altă parte chiar na­­fă, căci, se știe că alimentarea are nevoie și de oxigen, ori, nu­sa duce in creer prin gla­­de singe, ele primesc oxige­­rmini. Corpul femeei fiind cu de de cit a bărbatului deci și mult mai mici, ei presenta o ică prin care se poate procura icesar deci și o alimentare mu mai slabă de­cit la barbați. Sa ob­­ervat ca procesul răspirațiunei* la feme e­ste cu lUn/o ,nai m­ic de­cit la barbați. Asupra ereerului mai spune conferen­­tiul ca d-sa a observat: greutatea speci­­că pentru creerul bărbătesc este: 1,044 , cind al femeei este: 1,048, deci, mai tare. După ce expune o sumă de cazuri pe cre fe-a studiat, conchide : —Femeia, in cea ce privește acțiunea creerului, ar putea sta pe aceaș treaptă 5U barbatul, decâ­t s’ar da o­­ cultură potrivită . Asupra simțirilor zice: -Din cauză ca la femee caile nervoase int cu mult mai scurte de­cit la barbați, î acea simțurile sunt mai iuți și mai slicate. D-sa a observat că­ simțul pipăitului ia barbați să transmite de la punctul de a­­tingere pînă in punctul de percepțiune in a 20-a parte din secundă; la femei să face in 30-a parte. Vezul, auzul și celelalte sunt a roapte in aceaș proporție mai sen­sibilă la femei de­cit la barbați. Și de aci conchide : „Tocmai din această cauză prea mare „sensibilitate—fem­eile nu pot judeca lu­crurile bine, căci in ța li strica calitatea „—și rominul zice, graba strică tr­aba.“ Aci aduce mai multe exemple intre care și acesta: De multe ori să spun de către­­ bîrfitori niște neadevăruri cu totul necrezabile și femeele ’le pricep cum ii să narează, ’i ințeleg greșit, le pun in a­­plicație și numai după experiență, prin nereușită* să conving de adevăr. I*n 90 de cazuri din 100 să intîmplă așa, pe cînd la barbați din contra. Acestea a spus asupra simțurilor cor­porale, despre simțurile psih­ologice, zice: Euil ominesc să inparte in 4 și anume: a). Eul corporal, b). Eul psih­ologic, c). Eul istoric și d). Eul filosofic. Barbarii au eul corporal și istoric mult mai interior de­cit femeile. Eul filosofic ’1 posed numai o clasă foarte mică de barbați. La femei el lip­sește. Eul psih­ologic atît bărbații cît și femeile ’1 au in același grad aproape. Cu­ privește de Eul corporal, apoi aci femeile ating culmea, ele au o deosebită grijă de acest ea, ele au un gust deose­bit de a se i­braca si de a-și ținea mem­brele și corpul cu măsura. Aseminea a observat ca, cei mai mari artiști dramatici in general artiști prin imitație au fost : femei. Eul istoric, ori­ce s’ar zice, dar femeile îl au in gradul superlativ. D-sa istorisește cum, in general, bărbatul cu femeea sa, vizitează pe amici și, cel mult barbați discută despre niscai afaceri fără multe aprindere; din contra femeele intre dîn­­sele, in de cite-va momente, descută toate chestiunele de la ordinea zilei; și in ur­mă să dedau la istorisiri și critice asupra: îmbrăcămintei, cutărui,ori cutare , a mo­dei; a mobilelor din casa vecinului, asu­pra traiului etc. Ba, mai mult in timpul unei vizite de 5 m­inunte, pe cind barba­­bații n’au avut timpul macar să să cu­noască bine; femeele din contra s’au ob­servat reciproc una pe alta atît de bine, că, chiar după o lună, ’ți pot nara fără greutate cu ce haină anume a fost inbra­­cată cea­ altă. Și, bărbatul mai nu-și mai aduce aminte pe unde e intrarea in casa amicului său; femeea a observat și reține toate amănuntele, până și cel mai neîn­semnat lucru si mobilier văzut in antret. 27 Decembrie 1895. DRESDA Ubi­ocus. 1 Un Revelion la loc d.e Carnet xaciga-lifa Cu câtă nerăbdare nu așteptăm cu to­ții, ajunul anului nou și cât nu ne si­­sim se-l petrecem in veselie, sperând că un început bun nu poate se aibă de­cât același sfârșit. — De aceia atunci de la mic și până la mare, toți suntem veseli, bine dispuși, și așa trebue să fim. — Și dacă asta­zi sau c’am perdut multe din frumoasele obiceiuri de odinioare și nu se mai țin decât numai in unele case ; din vechime insă, pe cât se zice, atât cel sarac, cât și cel bogat, întindea in sala revelionului o masa mare, la care lua parte intreaga-i familie și era de rigoare ca veselia se domnească și ca toți se uite totul și se aștepte cu incredere viitorul, atunci când ‘finițăm in anul nou.“ Una din casele care­ a ținut se păstreze obiceiul stremoșesc, este și acea a d-nei colonel Petrovanu, bine cunoscuta de toată elita societaței noastre. — Mărturisesc că cu mare mulțumire, m’am grăbit se res­­pund plăcutei invitațiuni a d-nei Petro­vanu, de a veni in sinul familiei sale „pour trinquer un verve de Champagne“ in seara de „reversi­m­.“ De aceia indata după eșirea de la tea­tru ma urca­i intr’o sanie, care in fuga cailor si ’ntr’o clipă, mă aduse in Sără­rie, unde intr’o casă somptuoasă și nu mai puțin luxuoasa, locue­ște d-na Petro­vanu, tîrcănd scările antretului, acordu­ri­le violinelor, făceau se’mi resună la u­­rechi, melodia unui vals frumos, care ar­­monisa incăn­ător, cu veselia ce domnia. După ce mulțumii stăpânei, acelui lă­caș încântător, împodobit, de covoare, ta­piserii, porțelanuri și flori prețioase, de buna voință ce-a avut de a-și reaminti de mine, mă arunca­i și eu „dans le tour­­billon de la danse. — Abia avut timpul se fac vre-o două „tururi“ când se nete semnalul de supeu. Era ora 1.2 și după datină, trebuea să ne găsească la masă mare. Și mare era masa și dacă nu tocmai mare prin numărul celor ce-o incunjurau, dar mare prin tot ce o acoperea. Erau de toate și pentru toate gusturile. Meni­ul combinat, sau cum am zice mai româ­nește, alcătuit de trei domnișoare, in care combinație și-a pus talentul și domni­șoara de­ gazdă, un bobocel drăguț și fru­mos, a fost un capo­ de operă d la Vatel. Judecați îl dau textual : BULETIN MENU GASTRONOMIQUE pour le Réveillon de 1895 1896. I. ) Vinangrade à la quinine, arrosée d’huile de ricin. Pour les glantons. II. ) Lievre au goudron, sauces à la Dr. Philippesco. Contre la toux. III. ) Oie á i’iode, sance rhubarbe. Pour les bons estomacs. IV. ) Dindon röti, farce antiperinne, sance digitale. Pour les gourmet. V. ) Tarte aux gouttes Davila, garmé de pastilles de Wenthe, en cas d’indigestion. Pour les sonfrants. VI. ) Gatean a la donce-amére, parfümé á Ia camomille. Pour lens enfants. VII. ) Vins de choix: Eaux de Bonne, Vichy Carlsbad, Luehon, apă de breazu, Eau de Bonda. Reméde eficace pour Jes Radicaux. Et pour tous: frommage, raisins, fruits, café etc. Diéte, repos obligatoire recette de me­­dicin, aprés le reveillon. Et ie Menu finissaitj par un grad sou­­hait i.e : Inutil se mai spun că un râs general, a stârnit pe toți comensenii la citirea „me­­neului“ și câ toasturile ca și vinul de „Champagne“ nu mai aveam­­ sfârșit. Petrecerea s’a terminat in zor de ziuă, după un „contre-danse“ monstru, condus de simpaticul căpitan Sinescu, lăsăm d-ni un plăcut suvenir. Iată acum și persoanele care au luat­­ parte la supeul citez după rând, pe: D-na Colonel Petrovanu, amphytriona casei plăcută, grațioasă amabilă „per ex­­celentiam“ și neob­osita, D-na Calypso Pa­­nopol, Dl. Miltiade Tzony, D-na Danielescu, Dl. Inginer Neuulau, D -na Castan, Dl. Lo­cotenent Coroi, D-ra Sofie Manolescu, Dl. Inginer Antoniu, D-ra Marguerita­­ Boro­­nescu și Dl. ( /sub-scrisul) D-ra Marie Coroi, Dl. L­t. Buznea D-ra Eugenie Cas­tan, Dl. Căpitan Sinescu, D-ra Mathilde Costin, Dl. Emil Max, Dl. Danielescu, Dl. Casian și Dl. C Stamatin. Art. BONNE ANNÉE ! FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 15­ km demnatu­l la muncă silnică PARTEA INTAIA Taihavii Senes in­r M­iinxa de Valoare Noaptea, o trapă in­chidea această des­­irătură, iar ziua stătea deschisă, prote­­ct pe birtășiță de mingâierile acestor mni, iar comptoarul de curioșii ce ar voit să-și bage degetele in saltarul cu oaz. Dinaintea comptoarului, adică la­nga,­i erau șase mese, din cari trei va­­nate de perete. Iele­ierau cât se poate simple. Scaune mi­i erau, ci numai ici, iar pe pereții i erau zugrăvite, pen­­­ plăcerea ochilor lor, de către obiș­­iții localului, o sumă de schițe mur­­te, fără file cu băutură ce băuturi !—cele vinuri, ierau puse la spatele compton­­ui rînd pe­rinei... nici una din iele nu a la indămina clienților Pieței de fe­te. lunau un­spre-zece ceasuri când bi­ro­­intră in cârciumă. T oate cele șase mese i erau ocupate, la I din i»l» euntean ■ Grosimi] lean. Petit­» Liehet și cu Grosbouleau jucau cărțile . Mititica răzamată de acest din urmă­ ur­mărea jocul. O altă masă i era ocupată de un bătrin ce fuma, rătăm­at inaintea unui pahar de vin. Cind iei intră in năuntru toți l-salu­tară cu respect. Comptoarul iera incunjurat de șapte in­divizi ce consumau stind in picioare. In circiumă iera un sgouod îngrozitor. Baronul intră, se indreptă spre masa la care stătea bătrînul singuratic de care am vorbit, se puse dinaintea lui și i­ strînse m­îna, zicăndu-i : — Buna­ ziua !... Ce mai veești ? — Bună !... Am o tr­­abă bună — Da ?... Și adaugă apoi, tare, spre a fi auzit , atunci să vorbim. După aceste vorbe ale baronului, Înda­tă se făcu liniște in cocioabă, o liniște relativă, căci tot se vorbea, nu iasă așa tare ca mai înainte. La longueur se plecă la urechea Mititi­­cei și i­ zise: — Dar afacerea noastră ? Și ea repetă aceste vorbe lui Gros­bouleau. — Mai pe urmă­, mai pe urmă... răs­punse acesta pe acelaș ton... să lăsăm pe baron să inceapa afacerea. Mititica se plecă la urechea lui Lalon­­r și-i zise : Eugen zise : mai pe urmă... să lăsăm pe baron să inceapa. Bine, zise Lalongueur, cu suprin­i !- ‘■­ [UNK]q cei din ’m­­ ău. CRONICA ZILEI La 3 ianuarie 1896 ieste sorocit a se judeca la cur­ea de apel secția I procesul mașinistului Vincent Saffert, care eșind din” gura Căiuți cu o mașină, aproape­ de stația Dorohoi, pe calea ferată, in cons­trucție Iași-Dorohoi, au dat cu mașina, după cum­ spune actul de acuzare, peste locuitorul Gh. a Catrinei Prodănesei care tocmai trecea cu carul cu boi linia ferată. In urma sesiunelor primite Gh. a Catrinei Prodănesei au încetat din viață. Tribu­nalul Iași-Dorohoi prin sentința din 16 oct. 1895* ținend seamă de împrejurarea că faptul s*’au petrecut seara și ca prin urmare carul cu boi nu au putut fi zărit de căt de la o distanță de 20 metri dis­tanța prea mică pentru ca mașina să fie oprită, au achitat pe Vincent Saffert. Direcțiunea căilor ferate au despăgubit familia decedatului. Apelul este făcut de procurorul general, nemulțumit de sentin­ța tribunalului. Apărătorul lui Vincent Saifert este dl. Advocat Pandele Zamfi­rescu. Curtea de apel secția 11-a au judecat ieri apelul deținuților, Leonachi Enache Rafaila, Mihai Petrache Popa și Andrei Andronic Matei, contra sentinței­­ Tribuna­lului Bacău nr. 1826 care condamnă pe Leonache Enache Rafailă la doi ani in­­chisoare și pe cei­lalți doi la cate un an, pentru faptul de furt la drum săvârșit a­­supra evreului Haim Bercovici, pe când trecea prin pădurea Culasa cu o căruță cu păne. Tribunalul Bacău a vând in ve­­dere că inculpații sunt minori, au con­­demnat pe părinții lor, Enache Rafaila, Petrache Popa și Andronic Matei, a plăti un solidar lui Haim Bercovici suma de 100 lei despăgubiri. Vom da la timp resultatul acestui pro­ces. Dl. Constantin C. Chirilă: Simbătă seara a dat o declarație la Bi­roul Vamal Iași, prin care retrag­e procurile amploianților săi precum și a asociatului său Neum­an Bruck și stabilește prin acea declarațiune că nu vor mai avea dreptul de a face nici o operațiune vamală in numele firmei.­­ Duminică 31 decembrie 1895, a avut loc o mare vinătoare in pădurea Costeș­­tilor, la care au luat parte o sumă de in­vitați din lași și Vaslui. S’a împușcat 12 epuri, 3 vulpi, o că­prioară, 2 lupi și 5 godini (de porci săl­­batici). Pe duminică s’a proectat vinătoare prin prej­uri­mile Tîrnovei, aviz amatorilor. In urma ordinului Ministrului de in­terne No. 29.896, Prefectura județului Iași prin o circulară invită pe toți­­ sub­­prefecții ca să caute ca bugetele* comu­nelor rurale pe anul financiar 1896 97 să fie făcute din timp pentru a putea fi aprobate de consiliele comunale respec­tive, in cursul lunei ianuar, după cum prevede legea. O Miine sară joi 4 ianuar 1896 in sala Pastia, va avea loc primul mare bal­­mascat de elită. Muzica militară va cînta. O Mîine sară joi 4 curent in sala teatru­lui Sidoli, se va juca Moartea lui G. Bran­­coveanu mare dramă istorică in beneficiul d-nei Elena Botez și a simpaticului Gh. Dimitrescu. *. • * De azi începe cursul la liceul internat din localitate. Suntem pozitiv informați că un domn B. de la un han din localitate, văzind că i se fură lemnele, bortelește mai multe bucăți și se umple cu praf, peste noapte un chelner, trebuindu-i niște lemne și negăsind cheile, de la magasia cu lemne a otelului, se duse de luă cîte­va bucăți de la d. B. Lemnele puse pe loc incepu a se con­suma, cind deodată o detunătură puter­nică și soba in bucăți, o cărămidă lovește pe chelner peste cap rînindu-l puțin. Iată un nou mod de conservare a lem­nelor: * Eri sara un inceput de foc s’a declarat in casa No. 8 din strada Golia, au ars așternutul perdelele și ușorii de la ușă. Sărind politia și vecinii focul a fost stins. Poliția capitalei a arestat pe un indi­vid care sevîrșea escrocherii sub cuvintul că e doctor, zice „Lumea Nouă“. Individul acesta vindea pe prețuri de cite 15 - 20 lei niște flacoane cu apă de gîrlă și spunea naivilor ca sunt doctorii in contra grăsimei. Unul dintre păcăliți, un domn gras, a fost escrocat de o mu­l­time de bani sub cuvîntul că luînd a slăbi. Păcălitul a rec­a­sul doctor a fost a De eri au reince­cesul breningitei d­l. ministru de ii­si­unea d-lui P. Sec­iurluiu. Autorul falsificări unor bonuri de la fondul milelor de la ministerul instrucți­­unei publice a fost descoperit și dat *in judecată. El se numește Alexandru Pre­­descu. Bonurile falsificate sunt de 400 lei . D. general dr. Theodor­, șeful servi­ciului sanitar al armatei, va prezintă peste cite­va zile d-lui ministru de­ război un raport despre modificările ce trebuesc introduse in serviciul sanitar militar. x Pe ziua de 1 Ianuarie s’au făcut urmă­toarele numiri in magistratură: D. Buzdugan, actual judecător de in­strucție la Putna, este numit președent la Ialomița.­­ D. Gregorian, judecător de instrucție la Huși, in aceeași calitate la Putna. D. Petru Părăianu, actual procuror la Argeș, judecător de tribunal la Brăila.­­ D. Theodorescu, procuror la Dîmbovița, in aceiași calitate la Argeș. D. Cîmpeanu, procuror la Muscel, in a­­ceiași calitate la Dîmbovița.­ D. Stroici, judecător de tribunal la dîmbovița, este numit judecător sindic la tribunalul din Buzeu.­D. Georgescu, judecător de in­strucție la Buzeu, este numit ca judecător sindic la tribunalul aceluiași decător de district și ramplasat prin d.’Bralescu la­­instrucție la Govurlui. D. Bărsescu, actual judecător la Buzeu, judecător de instrucție la Govurlui, in lo­cul d-lui Bralescu.­­ D. Barbulescu, pro­curor la Buzeu, judecător de tribunal tot la Buzeu. — D. Lucasievitz, substitut la Buzeu, e numit procuror la tribunalul de Buzeu.—D. Vilacros, judecător de pace la Galarasi, substitut de procuror la Buzeu. — D. V. Voinescu, judecător de pace la Fierbinți, trece in aceiași calitate la Ca­­larași, d. G. Stefănescu, licențiat in drept, este numit judecător de pace­ la Ferbinți. JS­Iî*Prefectura județului Iași motivată de intervențiunea Ministerului de Instruc­țiuni publice, au intervenit la rindul seu pe lăngă Primăria comunelor Iași si Tg. Frumos, invitându-le ca să prevadă cel puțin cite 2 burse de fie­care comună, la ori­care din următoarele școli profesio­nale : Școala de agricultură școlile prac­tice de agricultură, școala de Silviculture, școala de arte­­ și meserii și secțiunea bri­gadierilor de la școala speciala de Sil­­vicultură. _ 1 Județul Iași care deja prevăzuse in bud­getul anului 1896 -97, trei burse pentru ori­care din aceste școli. Bursele sunt de 360 lei pentru școala de agricultură și 500 lei pe an p­entru cele­lalte școli.’ K 3C­­C K­O IV. ChreJtina „Piele de Iepure“ Baronul se așeză, dinaintea bâtrînului și i-zise: — Tată Lafont, astă­zi am­­ multe lu­cruri, mărfuri scumpe, albituri, bronză­rii , mîine trebuiesc toate rădicate. — Și se departe ? — La magazin d’Asraieres, știi unde ?— Știu, dar e departe — o alta partă e la Suresnes. — Atunci sunt două afaceri ? — Nu, una singură, dar lucrurile au fost duse in două jocuri. — Bine, vom trimete. Bătrînul zise aceasta cu același ton cu care ar fi zis : Aceasta e comisia mea pen­tru probele mele. Tata Lanout­i era un ascunzător de lu­cruri furate, cu toate acestea păstra față de clienții săi, toate manierele relațiilor comerciale ordinare. El se prefăcea că nu știe de unde vin obiectele pe cari le cumpără. El trata cu baronul, și părea că crede că acest din urmă i-vindea lui mărfurile pe cari le cumpără din provincie. Cei doi oameni se cunoșteau in fond și se socoteau cei mai cinstiți. Câte­va clipe fu o tăcere adincă. In vre­mea asta baronul scoase din buzunar o țigară, pe care o aprinse, apoi răzăcin­­du-se, la rindul său cu coatele de masă. Întrebă : — Tata Lanout, vrei să iei ceva îm­preună cu mine ? O! nu, sunt in intîrziere, și chiar în­dată trebuie să plec.­­­ Mai stai puțin, vrea să ți mai spun încă ceva... Gustave. Băiatul veni îndată, impleticindu-se și legânind din cap, surise și întrebă: — Domnul m’a chemat ? — Da! Adă o garafă de bordo. — Bine, bine, știu, îndată. (Gustar se duse apoi de vorbi cu femeia de la comptoar. Aceasta dispăru pentru cîte­va minute in pivniță, indată se în­toarse și i­dete o garafă. La longueur, in vremea asta, zicea în­cet Mititelei : — Miserie! gărafi de Bordeaua! Și cine, mă rog le plătește toate astea, dacă nu noi­­ bietele noastre părăluțe. Mititica repetă pe acelaș ton, lui Gros­­bouleău, cuvintele zise de "prietenul iei. — Și , din astă seară vor fi numai ale lui, răspunse acesta. Mititica se întoarse către Lalongueur : —Eugene zice că paralele lui le chel­tuiește acum baronul. f.« Im­eni»""­­­t !"la SO Femeia Profira Gostea in etate de 44 ani, soția unui muncitor din Țicău, eri sara ducindu-se cu mai mulți prietini la crișma evreului Avram Bercu­ din Țicăul de sus No. 61 se puse la băut. Pe la oarele 1 pe cînd petrecea mai bine, fu lovită de o batie de inimă, ră­­mînînd pe loc moartă, Dl. dr. Imervol chemat in grabă, con­stată decesul provenit din palpitație. Azi se va inmorminta cadavrul. X In sara zilei de 1 ianuar curent niște hoți, ducindu-se la cantonul No. 18 de pe soseaua Iași-Vaslui, ceru se fie găzduită, refuzați insa, dînșii ia furat calul de șură și pleca spre Tăcuta. Pe drum intării o sanie cu 4 cai in care se aflau 5 negus­tori, acestora le luă vr’o 150 lei și 2 cai de la praștie. Doi din hoți au fost prinși in comuna Birzesti si arestați. Sexâimia Strada Unire Cu începere de duminică 1 octomre se găsesc: Mâncările cele mai alese cu prețiri fixe al l­i dejunul de la oarele 11a. u. pana la 2 p. m. 2­ 50 masa de la oarele 5 p. m. pană la 8 sara. Asemenea și a­u carte la ori­ce oră de zi și de noapte. Bat*tărie franc«** și romii* Venuit#r Albe și roșe de Vin Tămâios Vin Odobeșt „ Cotnar „ lîicoreși Toate din cele mai bune calitati ^si BERB­UJOT119* Licornul și coniacuri streine. Mistieft­­ ulei și rachiurile cele mai One. Champagio. n * H­ârcile cele mai renumite *

Next