Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)

1896-01-14 / nr. 852

lazi acelaș Ia și s’a îmbrăcat pentru multă vreme mantia lui de serbătoare. Astăzi Ieșenii au uitat purtarea obrasnica sau mai bine zis: tragerea pe sfoară venită din partea celora care inconjoară pe Mme Judic, astăzi s’a uitat și creșterea rea și marele artist in tupeuri obrasnice, Morisson. Nimene, vorbesc de High-Life —nu se mai gindește acuma decît la toaleta care trebue pusă la balul de citară a Grucei- Roșie care o va face mai frumoasă și mai atrăgătoare, iar boerii parcă-i văd șopotinduși și plănuind un careu la landers, un careu ce va întrece prin eleganță jocurile si frumuseta dansatoarelor pe toate celelalte. Un ofițer chiar imi spune că se vor esecuta căteva dansuri noue, dansuri care anul trecut in București, la balurile palatului a făcut pe mulți nemuritori. Asa să fie oare?... Să ajung pană Luni cu bine și voi spune in Noi de Luni tot ce se va intimpla la balul Crucei Roșie. Plictis. X Drama de la Copou Cu privire la drama de la oopou dăm azi cetitorilor noștri următoarele detaile: Cadavrele nefericiților tineri Jan Haret și a Măriei Galbază, ridicate pe 2 tărgi de pe locul sinistru, au fost aduse la camera mortuară de la sp. sf. Spiridon prin stradele laterale Asachi, Gogălniceanu și Română. O sumă imensă de curioși mergeau in urma cadavrelor. * * In ograda spitalului și pe lângă camera mortuară staționa o sumă de barbați, femei și copii *spre a vedea pe sinucis. Cadavrele precedate de ofițerul de poliție Viforeanu și studenții Moisiu și Vasiliu, subsemnatul și de vr’o doi domni sunt introduse in camera mortuară. In lăuntru zăresc la dreapta și un fund pe mese 2 cadavre, acoperite cu prostiri singerânde și un miros infect imi oprește respirația; un domn student poruncește deschiderea ferestelor, apoi cu toții ne aplicăm spre cadavrele tinerilor sinuciși. D. Moisiu student examinează pe tinăra Maria Galbază introducând degetul arătător in gaura glontelui din tâmpla stingă și zice că glontele i-a străpuns crierii:—“Haret era lungit la stânga iubitei sale, cu fața singerîndă. Cu un burete se șterge fata plină de singe, a simueisei ; o durere mă lovește cu șirone de lacrâmi, care nne fac de plec. Afară, curioșii te ia cu asalt, toată ograda era întrețesută de lume, cind eată și nefericita d-na „Gătinea Duca“ bunica “sinucisului Haret, cu privirea ațintită cu ochii storși de lacrimi alerga țipând „dragul mamei pui, unde ești să te văd“ toți cei ce au durerea îi plingeau, ear eu o luai spre redacție trist și fără curaj. * * Aseară la ora 8 și jumătate m’am dus la d-na Gatinca Duca bunica sinucisului Haret, care locuește in strada sf. Andrei No. 14 unde am interviat-o. Bat la ușă, o d-na me poftește in orlae, inlăuntru pe pat, abătută cu ochii udați de lacrâmi șede d-na Duca o femee ca de 55 ani incunjurată de alte 3 d-ne prietene ce tot o consolează. D-na Duca este mama d-lor Cristea Duca locotenent de roșiori in București și a lui Anesti Duca controlor telegrafist din Tulcea, d-sa imi spune că nepotul seu Jan Haret de vr o 4 zile era ca nici odată speriat și uitit și se scula ca de neregulă la oarele 7 unde desigur pană la ora 8 se intălnia cu tinăra Galbază. Alaltaeri dimineață fu trimes in târg unde târgui cele necesare, intorcindu-se pe la ora 1 spuse bunicăi sale că ș’a lasat crasul se’l aurească, insă el il vinduse cu 8 lei cupărind revolverul cu care s’a sinucis, și plecînd de acasă la carele 11 luni. după amează nu se mai întoarse acasă. Bunica sa îl așteptă toată noaptea neliniștită, ori pe la oarele 12,tânărul Aberman colegul lui Haret ii vestește că Jan s-a sinucis. Amintim că sinucisul Jan Haret este fiul natural a maiorului de roșiori Haret șeful hergheliei statului de la Nucet. .Jan Haret urma ca repetent clasa 4 la gimnaziul Alexandru cel bun, absentind de la curs de vr o 2 săptămîni. X POSTA REDACȚIEI. o Ö La petite bourgeoise. Vă mulțumesc sinceramente pentru cele trimese. Nu s’a publicat pentru simplu motiv că n’am fost in Iași.„Unor păcăliți,“ n’o fi cumva opera bascei ?..., pe care o rog se-mi trimeată manuscrisul x. y. Fălticeni. —Administrația vă va satisface dorința trimețind 100 de foi. Panajul roș.—Nu face nimica dacă s’a publicat. Ertați o eroare a lui „Jică.“ D-rag.—Tărgu frumos. Imposibil venirea la bal. JICA. Belcescu. DIN TÂRGU NMMTZ (Corespondență particulară) Sentința“juraților. După cum vă și așteptați, toată lumea aici discută rezultatul procesului Teodoru. Insă odată ce sentința a fost pronunțată, cred că nu ne mai este permis a face comentarii zadarnice, care nu vor duce la nici un folos practic. Două procese importante La 16 Ianuarie vor avea loc in tribunalul de Neamțz două procese de mare importanță, care vor produce o mare senzație printre Nemțeni. O moștenire întâiul proces intentat de către moștenitorii defunctului și prea cunoscutului filantrop Haim Burăch din Târgul Neamț, contra d. Herșcu Rappaport agricultor și propietar al moșiei Ilărțești in calitate de epitrop al averei lasate de defunctul Haim Burăch. încercări zadarnice Nobilul și mărinimosul epitrop se incearcă a face oarecare panama sau breningită cu banii lăsați de defunctul pentru instalarea unui spital in orașul Nemț. Dovada încercările de epitrop sunt pe deplin dovedite, prin faptul că dânsul refuză categoric de a da cont, de ceia ce va face cu acești bani, nici chiar celor in drept să pretindă aceasta. O necesitate imperioasă Construirea unui spital in Târgul Nemț este o necesitate imperioasă și fie prima condiție. Starea populației evreești din localitate este deplorabilă, și la caz de bulă, evreii se mistuesc dacă sunt lipsiți de mijloace materiale. De aceia credem că toți locuitorii trebue să susție necontenit ca construirea spitalului să aibă loc cât mai de curând. Să fim atenți De aceia trebue ca să ne păzim ca să nu fim trași pe sferă și să fim atenți la indeplinirea totală a celor ce glăsuesc in testamentul defunctului, și pentru ca epitropul să nu schimbe ceva din acest testament. Al doilea proces In aceiași zi va avea loc procesul pentru deschiderea lăzei de fier a lui Haim Burăb pentru ca să se împartă giuvaerurile și argintăriile in șase părți. Atunci se vor da pe față multe lucruri, nu tocmai flatante pentru dl epitrop. Dar ne temem că vom fi lipsiți de acest spectacol gratuit căci se poate ca procesul să fie amânat in urma inzistențelor epitropului. CLAIGI, Reviste si Ziare VOTUL UNIVERSAL In Lumea Nouă, d. loan Nădejde ocupându-se de crisa ministerială, se adresază d-lui N. Eleva și -i zice : „Dacă tribunul va fi omul de energie, ce-ași dori eu, ar trebui să inceapă o luptă energică in parlament și in țară arătind toate reormele ce vor liberalii înaintați in fruntea cărora pe lingă alții se află și d. N. Eleva. Acest grup liberal ar putea face mulți pntru formarea unui curent sănătos la noi.e Firește că grupul nar mai trebui să se oprească la colegiul EVENIMENTUL unic, mai mult sau mai puțin nehotărît, ci să treacă fățiș la „votul universal“. PESCUITUL In Gazeta Poporului, găsim amănunte cu privire la legea pescuitului, ce va propune in curind d. Balade, ministru de domenii. Prin această lege se combat căușele de despopulare a apelor deschise și deci ea sprijină și dezvoltă un sistem rațional de exploatare a pescăriilor, și iată prin ce mijloace: 1) Regulamentind exercitarea pescuitului. 2) Stabilindu-se măsuri restrictive, prin cari să se oprească întrebuințarea la pescuit a mijloacelor și instrumentilor recunoscute ca dăunătoare pescăriei cit și prinderea și vinderea sau cumparare’a peștilor in timpul cind ’și îndeplinesc reproducția sau a peștilor mici cari nu au ajuns încă la maturitate sexuală. 3) înlăturând stricăciunile aduse pescăriei prin industrie, agricultură, canalisațiuni, navigabilitate etc. 4) Declarind unele porțiuni de rari cari prezintă condițiunile cele mai avantajoase pentru desvoltarea speciilor prețioase de pești, ca regiuni de protecțiune. AȘEZEMINTELE BRANCOVINEȘTI •a ori „Constituționalul“ nu poate înghiți destăinurile ce le face „Lumea Noua“ c privire la așăzămintele Brancovinești și organul junimist, pentru a impedica pe viitor asemenea destăinuiri, cere ca toată lumea să fie oprită de a scrie, in afară, bine ințăles, de redactorii Constituționalului, Aferim ! Un călător sosit din Albania zice „Epoca“ ne asigură că in împrejurimile orașului Melenie, aproape de fruntariile Bulgariei peste trei mii de oameni stau gata înarmați, așteptind numai sosirea primăverei ca să inceapă insurecțiunea, același călător ne afirmă că la hotarele dinspre Macedonia ale Bulgariei, se fac intinse pregătiri pentru organizarea unei revoluții generale la primăvară. TRIUMFUL D-LUI CANTACUZINO Camera zice Voința Națională a dovedit ori cu prisosința, prin aplausele repetate cu cari au întrerupt mereu pe d. ministru de finance, in calda și luminoasa sa cuvîntare, precum și prin trecerea pur și simplu la ordinea zilei, după lămuririle date de d. M. Pherekyde in privința ințelesului acestei treceri, că ea are încredere absolută in d. Cantacuzino. D. Cantacuzino poate să fie mândru de încrederea și de simpatiile pe cari le inspiră, după cum partidul Național-Liberal trebue să fie mândru de a avea printre conducătorii săi pe un asemenea barbat politic. Dan IN MAGEEDON IA ULTIMI INFORMAȚIÎ Dăm cea mai autorizată dezmințire versiunei răspândite, cum că pentru piesa „TELETORII“ (die Weber), ce va representan curind de trupa germană pe scena Teatrului Sidoli, prețurile locurilor s’ar fi urcat. Nu numai că aceasta nu fe adevărat, dar prețul lojelor s’a redus de la 25 la 26 lei numai. Biletele de favoare insă vor fi strict suprimate. Luni 15 ianuarie, ziua nașterei M. S. împăratului germaniei, un serviciu religios se va oficia la biserica protestantă din localitate, la care au fost invitate toate autoritățile civile și militare din Iași. Din partea comunei va asista d. Gh. Tăcu, prim ajutor. X Mâine, duminecă 14 ianuarie, are loc in capitală o mare întrunire a funcționarilor comerciali. La ordinea zilei, REPAUSUL de DUMINICA. fc"*wr*5 La 25 ianuare are loc la teatrul Sidoli o representațiune extraordinară dată in beneficiul destinșilor artiști, d-nii Rădulescu și Popovici Junior. Se va juca celC „Voiu trimete-amele scrieri la concurs , vide-voiu dară „Dacă iei „nemuritorii-mi“ vor găsi proza amară. „ Prin oraș, s’aude-amice că ai vra’n Academie „Ca să întrii, ș’al tău nume să rămîie pe vecie. „Nu știu zău, s’o cred aceasta ? meriți chiar, * „A ta muncă până astăzi toată ieste in zadar,“ Ii intreabă un prieten la ureche; și incet Ti răspunde dîndu-și poza unui “genial poiet. - „Nici prin gind nu-mi trece asta, un prieten de acolo „Mi-a propus să-mi razim capul pe aripa lui Apollo. „Pe cind ieu, mă știi prea bine, nici visez de-așa ceva. „Dar fiindcă mulți mă’ndeamnă, nu zic nu, voiu concura. —„O, fii sigur, reușita ie la sigur, ii răspunde Cu un glas dămol amicul. A lui vorbă il pătrunde. „—O, nu’s ieu omul ce cat glorii, tu prietene, mă știi, „Cu am scris nu-i mine, dacă-s ințele pustii „Apoi nu sunt ințălege ** „Cine prețu este dat să mi-l deslege „Din problemele ~ scris cu"udă. „O, ie sfîntă vorba ceia:„Munca de artist că-i crudă „Și’ie trist’a iei răsplată“. Dacă scriu, mi-arăt simțirea „Ce-mi frămînta zi și noapte și voința și gîndirea. „Și de-a scrie’n țara noastră, ie a scrie un pustiu „Un volum, ie ca mormintul ce ascunde un secriu“. Azi, cind totul i-o spoială, cind minciuna duce frâul ăstui viac ce ca emblemă are bunul și destinul Cum vreji , nu ne onește să’nțăleagă toți nebunii Cum că lumea ie condusă azi de regele minciunii. Căci oriunde te-i întoarce, vezi inculții, ramoliții... Stăpinind de-atita veacuri, inbuibați in feliu de viții? A Cum vreți voi ca să priceapă munca dreptă și cinstită Aste mutte pingărite de a banului ispită, Cînd in jurul lor, roiește ca’n prisacă mii albine, Ignoranța și disprețul cătră tot ce ieste bine ? O, lăsații să-și sfîrșască restul zilelor in pace. Căci pe caierul vieței lor acuma li se toarce Agonia și mormintul li-i deschis, și ’n iei cu toții Vor intra ca miiii, și banul, și minciuna, și’ despoții. Nu mă mir că’n vracul ăsta “prins in mrejele minciunii Să ajungă la iveală toți inculții și nebunii. Nu mă mir de moftangiul ce’n probleme culinare își dă aietul științei ca s’ajungă la splendoare. O, sunt mulți, din cale-afară din acești pretinși savanți Ce’na cluburi.Dar jocuri își dau aier de pedanți. ACTA PENTRU DANI, de astăzi, ’iată singura problemă Al acestui viac ce are ca minciuna drept emblană.... Ați rabdat destul voi vremi dureroase ,și oneste. Mult n’aveți de-acu n’ainte, căci azi clipele fnneste Ale celor ce in mină vă țin viețele de veacuri Licăresc, și’ndepărtare s’aud sunete de arcuri Care vin, tirînd patașca să-i conducă la morminte’a lor legi asupritoare le o spulbere in vint. Piedestalul vostru-i putred, altul nou acum se’n nalță, Unde dreptul ș’adevărul vor sta una ’ntr’o balanță. I. I. Alexandresen-Daflnlebra piesă OTRAVA (L’Assomoir) de Emile Zola. Voie reveni.o Astăzi s’au înaintat ministerului de interne lucrările de alegerea primarului și a ajutoarelor, spre confirmare. X Atragem atențiunea amatorilor asupra publicații Epitropiei 31. Spiridon apărută in ziarul nostru in ziua de 12 ianuarie a. c. cu N. 850 in numărul de astăzi că din eroare de zat s’a pus ziua licitației pentru 2 Martie in loc de 19 Februarie a. c. o Anghina difterică bănuie cu putere populațiunea israelita din desp. IV-a. Nici un mijloc insă de combaterea boalei nu este neglijat de către d. dr. Roinița, așa că putem spera că nu cineva zile boala să dispară. Asupra provenienței ei, vom publica luni amănunte interesante. X .INSPECȚII SANITARE Eri, d. dr. Roiniță, medic primar al orașului, a inspectat* hala, și piața Sf. Spiridon, precum și diferite instituțiuni particulare.** D. dr. Rojniță a rămas pe deplin mulțumit de starea in care a găsit azilul de bătrâni.* Suntem pozitivi informați că d. dr. Rojniță a ramas foarte nemulțumit cu ocazia inspecției ce a făcut oriscoalei pedagogice de fete. *u există nici o infirmerie de isolate, ci odăile rezervate de la început pentru acest scop sunt ocupate de intendent. Mai aflăm insă un ce mai grav,, anume că hrana elevelor lasă „foarte mult de dorit“ și pentru a nu reveni rugăm pe d-na directoară a se grăbi cu luarea de măsuri urgente de îndreptare. * ** Apele murdare din mai toate internatele din localitate se varsă in stradă, producând astfel cea mai mare infecțiune. Suntem informați că d. dr. Rojniță nu va mai permite aceasta, ci va impune ca fiecare școala să aibă cate o cisternă, unde să se adune apele murdare, care apoi să fie deșertate. E p măsură cat se poate le nimerită. DAN. Din causa unui accident de mașină, numărul de azi al „Evenimentului“ apărut afară, nu sa putut expedia la abonați. Nădăjduim că cetitorii noștri ne vor scuza această singură dată, căci am luat toate măsurile ca așa ceva să nu se mai poată repeta. O ULTIME AMĂNUNTE ASUPRA DRAMEI DE LA COPOU Lingă banca din stingă de la rondul I, s’au găsit un grav de scrisori rupte in bucăți, aceste scrisori aparțineau ambilor tineri și iin ele reesă că laret avea un amor foarte pasionat pentru d-ra Galbază. In unele din ele îi face declarațiuni influcarate, iar in altele scene de gelozie invinovațind-o mai cu seamă de dragostea ce a aflat că ea are cu tinerul P. In o scrisoare cu data de 31 Decemvrie 1895 amintește jurămîntul de dragoste ce ia făcut pe o bancă la Eopou, jurămint care a promis ca-l va ține pană la moarte, in o altă scrisoare mai recentă Haret spune că el e nenorocit fiind-că vede că ea nu ține la dinsul și e hotărit să se sinucidă. S’a mai găsit și scrisori de la ea in cari ii spunea ca nu mai are nici o simpatie pentru tînărul. și că unicul ei amare dinsul, Haret, fapt ce se dovedește in de ajuns, căci cînd a fost desbracat cadavrul ei s’a găsit la fin intre cămeșă și piele fotografia lui Haret. J Pc coperta unei scrisori s’a găsit următoarea adresă poetică Steluței mele Strada amorului. Numărul nemtărei Casa cincerităței lntru bucățele cu scrisori s’a găsit detașat din Evenimentul partea unde era descrierea sinuciderei căpitanului Carp. Se născuse două păreri asupra morței d-rei Galbază: unii susțineau că a fost ucisă fără consimțimintul ei, iar alții susțineau contrariul, astăzi putem afirma aproape cu siguranță că a fost cu consimțimîntul ei, și aceasta o afirmăm după multe detalii amănunțite, și pe un fapt destul de important anume pe mărturisirea d-rei A. G. care a spus că cu o zi inaintea dramei, d-ra Galbază la eșirea de la școală și a luat adio de la colegele rale sărutîndu-Je. In fine pe luni vom avea noi amănunte cari vor stabili cu siguranță această chestiune. VIR Primim de la d. C. Galbază fratele d-rei Maria Galbaza următorul adio adresat: Surorei mele. Cu ochii ixlăcrămați privesc la tine surioară, perdută pe vecie. Dormi somnul celor fericiți și sufletu ți scăpat de patimi omenești sboară incă spre ceruri. Mă cutremur cînd mă uit la tata ta galbenă, culoarea morții, mai ingălbenită încă de lumina licărindă a faclei de la căpătăiu. Prin fumul de tămîie pare că te zăresc încă vie cu obrajii tăi imbujoriți de viață și de sănătate. Ochii tăi veciniei surnzitori nu mi-ar mai ride, vorbele tale duioase nu m’or mai mingîia in ceasuri triste. De-ai fost ucisă de-o mină criminală, te plîng, draga surioară, și prinsul unei lumi intregi de nenorociți* nu v’a fi egal cu-ai meu; de-a fost cu voia ta, de ce-ai fost atit de egoistă ? De ce te-ai gindit numai la fericirea ta? De ce-ai lăsat pe tatăl teu,tu resfățatului, și pe fratele teu in cea mai cumplită disperare ? ai fost prea crudă cu noi. Bietul tata ! Care e răsplata sacrificiilor și a muncii de atiția ani ? Durerea de-a te pierde pe tine, care-i păstrai prin chipul teu imaginea unei fericiri pierdute, imaginea mamei care a murit o zi după ce ți-a dat viața. Dormi in liniște somnul de veci și primește de la fratele teu ultimul și cel mai dureros „Adio._ ________Al tea frate. Costică Galează PUBLICAȚIE Epitropia Generala a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. Aduce la cunoștința generală că la 19 Februarie a. c. s. v. se va ținea in cancelaria acestei Epitropii licitație prin oferte sigilate pentru darea in întreprindere a furnisărei mobilierului necesar Hotelului de Bai Geban Racoviță din Băile Slăniic (Moldova). Ofertele se vor depune in ziua indicată intre 2-4 p. m. insoțite de garanția provizorie de 5 °/s asupra devizului de lei 64983,00 și se vor deschide fix in aceiași zi la oara* 4. p. m. Condițiunele speciale, caetul de sarcine și devizul se pot vedea de la ,5/2, i. c. in toate zilele și oarele de lucru in cancelaria serviciului administrativ a Epitropiei. Condițiunele generale de lucrări publice și disposițiele art. 67-84 din legea de cumptabilitate publică sunt aplicabili acestei întreprinderi. PUBLICAȚIUNE In ziua de 22 și 23 Februari. c. urmând a se ține licitațiune publică orală pentru darga in intreprindere a lucrărilor de terrassamente și sosseluire a pereului și bulevardului de la băile Slănic. Domnii concurenți sunt invitați a se presinta in sus zissa zi in Camera Epi 1895 Peste cite va zile va avea loc redeschiderea Halei de bere cu totul transformat și cu o instalație cu desăvirșire elgantă.amm om Soluția crisei București 13 ianuarie ora 4 . pm. (PRIN FIR TELEGRAFIC). In ședința de azi a Camerei d. Eparescu declară că este convins de perfecta onorabilitate a. d-lui laleva, și prin urmare renunță de a-și mai desvolta interpelarea anunțată. RĂSPUNSUL D-LUI ELEVA D. ElevA luând, cuvintul, declară că in urma declarației d-lui Iepurescu nu mai are nemic de spus, și nici o lămurire de dat. Regretă că a stat astfel trei zile expus unor insinuări calomnioase. DEMISIA D-LUI ELEVA Insat in urma celor petrecute in ședința de er. d. Eleva declară că demisionează din minister dar remăne ca deputat si soldat fidel al partidului liberal Aplause furtunoase și urări frenetice salută cuvântarea d-lui Eleva, care se scoboarâ de pe banca ministerială și ia loc intre deputați. INTERPELAREA D-LUI GRADIȘTEANU I. Ionel Grădișteanu desvoltă la rândul seu interpelarea la care s’a asociat pe lângă d. Epurescu, declarând că e fericit de a vedea că d. Epurescu, după 3 zile s’a convins de moralitatea d-lui Eleva, de care el cel dintâi și țara întreagă nu s’a indoit un singur minuni. Aplauze numeroase însoțesc cuvintare i d-lui Grădișteanu. ® Noul ministru de Interne **«»•*«, președintele consiliului, a luat Internatul ministerului de Interne. ______________ GORESP. sropiei Generale, însoțiți de garanția provisoriu necesară in efecte publice sau numerar de 10 % din valorea lucrărilor care se urcă la suma de 74,693 1. 65 bani. Devizul și Caetul de sarcine se poate vedea in toate zilele lucrătoare ia Epitropia Generală secția administrativă. PUBLICAȚIUNE Epitropia Generală a Casei Sf. Spiridon din Iași In ziua de 22 și 23 Februari. c. urmând a se ținea licitațiune publică orală pentru darea in intreprindere a lucrărilor de terrassament și furnitura cu plasarea de conducte pentru apa potabilă (construcție in fonta system Neculcea brevetat) de alimentat stabilimentele de la Slănic. Domnii concurenți sunt invitați ca in sus zisa zi se se presinte in camera Epitropiei Generale, însoțiți de garanția provizorie necesară in efecte publice sau numere de 10 la sută din valoarea totală a lucrărilor care se urcă la suma de 45637 lei 15 bani. Devizul și caetul de sarcini cum și modelul se pot vedea in toate zilele de lucru la Epitropia Generală secția administrativă. Un student universitar dorește a da lecțiuni de cursul secundar sau primar intr’o familie in schimbul intreținerei. A se adresa la Redacție.