Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)
1896-04-02 / nr. 915
915 . vnta pentru ca pavarea stradelor să se facă pe o strară întinsă și ia aprobarea unanimă, d. Tăcu promite a se interesa mai ales de măhălair. i Suntem datori să aducem la indeplinire toate aceste îmbunătățiri, căci le-am făgăduit și conchide d. Lepadatu mulțămită EVENIMENTULUI, cetitorii urmăresc fie ce pas al activităței noastre. DAN H Evenimentul la Bîrlad / Corespondență spectivă] Cauze independente de voința subscrisului au locul ca numai să nu trimit nici o corespondență, dar..., mieux tard que jamais, iată pentru atăzi POLITICA Prin eliminarea d-lui Eleva din minister și evenimentele cari au succedat această eliminare, partidul Național-liberal a suferit o lovitură care inspiră serioase ingrijiri acelora ce nu sunt liberali numai cu numele. Și cu atit mai mare ne este grija, cu cum vedem că chiar orașele și colegiile^, cele mai credincioase steagului sub* care și noi suntem inrolati, încep a se intSSI de—st &rt c0^Așa am să citez o fcitadelă a liberalismului,C»ifiaSlutfiI*i IP Este știut de toți și un membru din cabirtulul actual o știe bine, că colegiul al 2-lea din orașu nostru, fie că partidul era in opoziție, fie că era la guvern, a dat totdeauna încrederea sa, a ales veșnic candidați Naționali-Liberali. Ei bine, o profunda nemulțămire există astăzi mire alegătorii acestui colegiu, in contra acelora pe cari ei atițea am i-au onorat cu încrederea lor, iăcari ei își pusese toată speranța. Cu drept cuvint întreabă ei, ce bine a fost pentru țara aducerea la putere a liberalilor ? Nici unu. Dl. Eleva care facea parte din cabinetul care a prezidat alegerile, a fost eliminat tocmai pentru ca vroia să îndeplinească atitudinea guvernului liberal in chestiunea transilvăneană, a școalelor din Macedonia, a mileniului unguresc. De această stare de lucruri tăcem respunzători pe acei cărora li s’a încredințat destinele partidului, și iu deosebi atrag asupra ei atenția mandanților colegiului al 2-lea de Tutova, rugîndu-i să caute ca răul să fie remediat. De nu, la alegeri o să ne vedem ! PENTRU GREVA Clubul muncitorilor din Bîrlad a deschis o listă de subscripție pentru a veni in ajutorul lucrătorilor greviști de la fabrica Goetz din Galați. Până acum s-a subscris o sumă bunicică la care au contribuit și multi burgheji. Gh. Buiuc 0 espeditie la balon la palnl Nordic Fiindcă până acum nu s’a putut ajunge la polul nordic nici pe uscat nici pe apă» jipoi s’a găsit cineva care să se gândească a face această explorare prin ajutorul aerostatelor. Promotorul acestei idei e un inginer Suedez numit Andrée. El a comunicat planul seu și academiei din Paris, iar comisiunea insercinată cu stuparea acestui plan, a dat un raport favorabil. Balonul care va servi la această indrăzneața călătorie, e pe cale de a fi terminat, el se lucrează in atelierele d-lui Lachambre din Paris și va costa 50,000 lei. Tăsătura stofei din care va fi confecționat va avea o forță de rezistență de 110 gr., pe metru patrat. Stofa astfel făcuta și lăcuită va avea o greutate de 600 gr. pe metru patrat. Impermiabilitatea a fost găsită perfectă și determinată prin mai multe experiențe. D. Andrée va fi întovărășit in explorarea sa de către d-nii Nils Ekbolm astronom și meteorologist și de Luis Palander căpitan de marină, care a mai făcut călătorii prin regiunile artice. Unul din cele mai răspîndite ziare din farsă îndrăzneață obiceiul iechin e ca de 1 Aprilie idea să spue minciuni și să facă tot felul de farse. Ziua de 1 AprijiPe fără îndoială, din acest punct de vedere o zi veselă, in care se rîde mult și bine mai cu seamă pe socoteala celor supărăcioși care nu prea știu de glumă. Dar toate aceste farse, ce au loc, cu prilejul acestei zile, sunt gustate intr’atîta c’ît ele nu sunt prea din cale afară supărăcioase si acest caz acei ce le imaginează dau dovezi de lipsă de bun simț și farsele lor sunt de rău gust. Iată la ce s’au gândit trei Idomni, din localitate și n’au întârziat a pune in aplicare ideia lor. Azi dimineața,pe la orele 4, pe cind toată lumea negreșit se odihnea de oarece incă nici nu i se iluminase de ziuă, un individ cu o trăsură, cu un cal, purtind numărul 311, s-a dus pe acasă pe la o mare parte din acționarii Casei de Economie de lingă Palat, și i-a vestit că in noaptea aceia niște făcători de rele au spart lada de fer și au golit-o de tot ce conținea cu bani, obligații și efecte. Unora dintre acționari le-a spus chiar că procurorul se află deja la fața locului, că anghetează deja și că sunt bănueli că niște mecanici străini, dați afară din serviciul drumului de fer, s’au constituit in bandă și au comis spargerea, iar in urmă s’au făcut nevăzuți lăsind la fața locului doar uneltele cu care s’au servit la spartul lăzei. Vă puteți închipui impresia ce această veste a putut face asupra acelor interesați, la mijlocul nopței și sculați din somn. Unii din acționari s’au imbrăcat imediat și au pornit-o spre casa de Economie spre a se convinge de adevăr aruncîndu-se in cea dintăi birjă, acei cari au avut norocul să găsească una, iar alții s’au năpustit din casă in costumul de noapte, cu o blană sau cu un palton aruncat pe umere, și alergind pe stradă, desperați de nenorocirea ce li se anunțase. Domnul V. G., unul din principalii acționari s’a găsit rău, a leșinat și in aceste momente păstrează incăpatul," fiind afară de orice pericol, grație îngrijirilor date de d. doctor Riegler, chemat in grabă. Ce e mai nostim, e că de la acționari vestea a trecut la sergenții de oraș, la comisari și nici simpaticul nostru prefect de politie, d. Penescu, nu a fost scutit de păcăleală. D-un comisar de serviciu insemințat, de sergentul din punctul Lăpușneanu, de cele petrecute la d-na V. G. a "alergat acasă la d. Prefect de poliție spre a-i da de veste că s’a spart lada clasei de Economie. Rind pe rînd, parte din cei anunțați s’au văzut de către sergentul de noapte anume Ion Mihalache, care se află de pază, lingă Casa de Economie, venind, care cu trăsura, care pe jos, la o oră așa de neobicinuită. Vis-a-vis de localul Casei de Economie, pe trotuar, d-nii A. L. și G. O. stăteau, fumînd țigară și strigau celor ce soseau :„Bună dimineață de 1 April!“ Nici unul, din cei păcăliți, cu toată satisfacțiunea ce au avut constatind că toată dandanaua e o simplă farsă, nu au gustat-o, căci, trebue să o mărturisim, a fost o ideie proastă și o păcăleală cu totul nesărată. Le-ar trebui acestor domni o lecție spravănă, ca pe viitor să le treacă gustul de a mai face astfel de farse stupide. Să scoți oamenii din somn să alarmezi o lume și să ridici poliția in picioare, aceasta e o îndrăzneală ne mai pomenită și nu trebue lăsată a fi trecută cu vederea. E cazul chiar ca acești domni să fie dați pe mâna parchetului și in special d-nul B. A. care colinda cu trăsura pe la case. Printre aceia care au venit la fața locului ca să se convingă de adevăr, putem cita, din raportul poliției pe d-nii : Dar EVENIMENTUL zeu, Elefterie Bopala, Grigorescu, preotul Gornescu, Nicu Nanu, Ghița Anastasia, părintele Știubei etc. Nu, fără îndoială, e o farsă prea îndrăzneață. Enache Faber, Statele Unite, a propus d-lui Andree suma de 100,000 lei pentru a primi cu ei pe un corespondent al seu ; propunerea insă a fost refuzată. , Un comitet de doamne din orașul Folticeni, au deschis o listă de subscripție, dind și un bal in folosul societăței spitalului "din Pașcani. Atit cu lista cît și cu balul s’au adunat suma de 1485 lei. Cetățenii din Pașcani aduc viile lor mulțămiri doamnelor cari au luat această frumoasă inițiativă, și in special d-nei doctor Rossignon sub patronajul căreia s’a deschis liste și s’a dat balul. Ministrul lucrărilor publice, după ce va depune in Cameră un proiect de credit de mai multe milioane pentru cumpărarea materialului necesitat de organizarea navigației române maritime, va lua direcția acestor servicii de la căile ferate, o va face de sine stătătoare și dependentă direct numai de ministerul seu. OMM. II. Regele și Regina se vor reîntoarce in tară pe la 10 Aprilie. „ ” A apărut No. 7 an. 1 din revista Viticolă și Horticolă cu următorul sumar interesant : Asigurarea contra grindinei Oțetirea vinului. Conservarea fructelor. Ingrășarea pomilor. Stratificarea semințelor. Golul drincei. Cronica viticolă etc. * X A apărut in „Biblioteca pentru Toți“ No. 47. Volumul al 2-lea și ultimul din cintece și plingeri frumoasa operă poietică a distinsului poet M. Zamfirescu. Asemenea și „Din goana vieței“. (No. 51) un nou volum de marele scriitor A. Vlăhuță, CRONICA ZILEI * Alaltieri dimineață un incendiu a bucnit la drogheria*d-lui Economu, strada Șelari. Focul a luat naștere neglijența unui băiet din prăvălie, care aflindus. in pivniță să ia marfă, a scapat lampa, care s’a spart și a luat foc. Păgubele Se urca"la suma deU00 mii lei. Băutul nu se știe unde se afla, se presupune că ar fi mort in pivniță. O & ‘ La 28 Mart, a avut loc in localul muzeului anatomic din localitate intrunirea societătei de medici și naturalist! La ordinea zilei a fost expunerea a cltorva cazuri de știință și alegerea biuroului pe anul 1896 -97. Dl. dr. Gab. Socor, tinind locul de președinte acordă cuvintul dl. dr. Botez. D-sa prezintă o piesă anatomo-patologică in chisto-farcom in greutate de 7 kgr. extras din abdomenul unei femei in etate de 80 ani, operațiunea pe deplin reușită, azi bâtrîna fernee de pe deplin vindecată. După dl. Bottez, se dă cuvîntul dl. dl. Ștefan Possa. D-sa prezintă o piesă de rezecția genunchiului, luat de la un tinăr in etate de 25 ani, care insă după 100 de zile de la operațiune, a murit de tuberculoza pulmonara acută. După discuția mai multor chestiuni stiințifice se procedă la alegerea biuroului pe anul 96 97. Sunt aleși: Dl. dr. Gh. Iuliano ca președinte, dl. dr. Gabril Socor ca vice-președinte ; dl. dr. Samuel Conia ca secretar* 1 (casier); dl. dr. C. Muler ca secretar, al II dl. dl. Imervol ca bibliotecar și dl. dr. C. Bottez ca conservator. La oara 10 din noapte, ședința se ridică, nemai fiind nici o chestiune la ordinea zilei. BEL.X Zilele trecute un arhitect al ministerului instrucțiunei a vizitat palatul mitropolitan și vechia biserică pentru a fi restaurate.—Lucrările vor incepe chiar in cursul lunei curente Aprilie. Pe ziua de 1 Aprilie, s’a făcut mai multe schimbări in personalul casieriei generale și a vămei din localitate. Vom da mâne amănunte. In astă vară se va incepe construirea podului mare de peste apa Jijiei dintre Popricani și Cărniceni. La grădina cu scrînciob pronumita„Saiiri“ din strada Kotinul a avut loc ori un scandal teribil care a degenerat intr’o luptă disperată intre evrei și români. Din această luptă sunt 6 răniți grav intre cari și locuitorul Gheorghe Beriioi mahalaua Bufenilor căruia i s’a sfarmat craniul cu o garafă cu rachiu. Scrînciobul a fost sfarmat cum și o mulțime de lucruri cu care beligeranții s’au bătut. Poliția intervenind a făcut mai multe arestări. ” Cetim in „Gazeta Bucovinei.“ Asilul pentru studenții români la Cernăuți. Lăudabila hotărire a Societăței pentru cultura și literatura romina din Bucovina, de a înființa la toamnă in capitala țerei noastre tinasii pentru studenții romini, a aflat cel mai simpatic resunet. Oferte benevole, in sume destul de considerabile, au inceput deja a se incasa. Mulți gospodari cu dare de mină mai ales din părțile muntene, au contribuit cite cu 100 florini. Dar și familii mai puțin avute trimit oferte destul de insemnate, dovadă, că publicul nostru simte că o chestie atit de ardentă, recere o sforțare extraordinară. Suntem datori a conlucra cu toții și din toate puterile noastre, ca să fie posibilă deschiderea unui încăpător asii romin la 1 Septemvrie a. c. Contribuirile sunt a se :adresa d-lui dr. Alecu faron Hormuzachi (Cernăuți, strada Iosif 7), sau in districte, la acele persoane, cari vor avea liste de colectă.p H _ Aflăm ca părintele Gheorghe Movilescu parohul și duhovnicul comunei Belcești, se va retrage la mânăstirea Slatina din județul Suceava, iar averea sa mobilă și imobilă, in valoare de 20 mii lei a hărăzite: ospiciului de infirmi de la Galata. Individul Mihailudae, aseară intălnind prin strada Moara de foc pe locuitorul Constantin Vasiliu, fără multă vorbă sări asupra lui, luindu-i la banie sfărmîndu-i cu un parosul frontal. Vasiliu a fost transportat la spital, iar Ilaidăc la comisie. Pe ziua de 1 Apri, se va face mai multe înaintări după gradele erarhice in personalul clerului lașan. In curând vom publica întregul tablou a persoanelor înaintate. X prin noul budget al ministeriului de interne s’a făcut următoarele reduceri de salare și desființări de posturi in poliția locală de la 1 Aprilie. a) S’a redus salarul directorului prefecturei poliției de la 330 lei lunar la 300 lei lunar, s’a tăeat 40 lei din 100 lei cheltueala cancelariei, s’a suprimat registratorul de intrare și un copist din cancelaria prefecturei. b) S’a redus salarile comisarilor de la 300 pe lună la 250 lei și S'a suprimat 5 posturi de sub-comisari, cite unul de la fiecare comisariat. O Locuitorul Gheorghe Stupu din comuna Roșești voind se treacă calarerijiea sa inecat cu cal cu tot. Cadavrul seu a fost scos din apă abia a doua zi. XII din din MOȘIA SECDENI Din județul Roman, proprietatea d-nei Alice Racoviță, este de dat in arenda chiar de pe acum Doritorii să se adreseze d-nei Anna T. Racoviță in Roman spre a capata orice informațiuni. Tirgii de Vite Constatăm o schimbare in părerea generală. Din ceia ce pană azi târgul de vite ce să ridică lingă abatorul din Iași era primit cu oarecari reserve, astăzi publicul începe a recunoaște că acest tirg, va putea intr’un viitor apropiat, să se transforme intr’un adevarat centru de comerciu. Cu drept cuvînt fiecare consideră deci ca o greșală suprimarea celui al treilea pavilion, care, pe lingă că lipsește tîrgul de vite de simetria proectată, mai are și desavantagiul de a micșura cu mult târgul și ar face la un moment dat să fie insuficient necesităților ce se vor ivi. Față cu această dorință exprimata de toți acei cari au avut ocazie de a visita abatorul, aflăm că însăși administrația comunală, cu tot votul luat, ar înlătura de a lăsa pavilionul al treilea la locul ce i-a fost destinat. Cît ne privește, n’avem nimic de obiectat, căci, cetitorii și reamintesc negreșit, dacă m-am rădicat in potriva creditelor suplimentare, am protestat insă in același timp in potriva oricăror suprimări, ce ar face abatorul și tîrgul de vite impropriu pentru necesitățile atribuite lor. Daltă. De la operă Simbătă seara s’a reprezentat „Un ballo in Maschers“. Muzica frumoasă a acestei opere a plăcut așa de mult incit la eșirea din teatru auzeat in toate părțile fredonindu-se cîte o arie din ea. Rolul principal fiind ținut de d-na Bottero și d-sa achitindu-se in mod perfect de el, a contribuit prin aceasta, in mare parte la succesul general al reprezentațiunei. Nu mai puțin și d-na Cristina Alfano, care in rolul pajului Oscar, a fost cit se poate de bine, d-sa are un joc foarte degajat și a inceput a deveni din ce in ce mai simpatică publicului nostru. D-nii De Giorgio și Cappeletti au fost ca intotdeauna bine. Asemenea și ceilalți artiști ș’au indeplinit in consecintă datoria. * * * Duminică reprezentațiunea operei „Fra Diavolo“ a avut un succes deosebit mai cu samă prin aceea că, părțile ei comice, au invesetit mult pe spectatori. Mai cu seamă in actul al doilea, scena unde cei trei briganzi se ascund in cabinetul intunecos și scot capul pe după perdea, in diferite posițiuni, a făcut pe public să rîda cu lacrimi. Succesul acestei reprezentațiuni se datorește cu drept cuvînt, in cea mai mare parte d-lui Sinagra care e un comic excelent și ne a dat dovadă că e dotat cu mult talent. Lume nu a fost tocmai multă, prin loje și staluri am remarcat: D-na și d-rele Ganea, d-na Helene Sturza, d-ra Suțu, I-nele Hortanse Ghiorghiu, Lucie Ghica, Dea Bogonos, Marie Canari, Leopoldine Space, Atanasiu, Amelie Margulis, Atena Cocea, Vasiliu (o nouă și plăcută aparițiune), Pogonat, Casimir, d-nele și d-ra Ianov, d-na Adela Grigoriu, d-na Dulcescu, d-rele Lăzărescu, d-na și d-ra Grosman, d-na și d-ra Ungar, d-na Lucie Cananău, d-ra Varlam, d-ra Maxim, d-ra Paladi, d-nele: Ștefănescu, Balașa Șendrea, Camban, Bădărău, Botez Prale, d-na și dra Deoghenide, d-na și d-rele Candela, d-na Vasilașcu, d-ra Stoica, d-ra P. Stilai, d na Zuhr etc. Vir. Al 3-lea Congres al corpului Didactic 3DX2ST ROMANIA Urmare la ședința de Joi Discursul domnului Panaitescu D. Panaitescu, (Focșani) incepe prin a spune că, intre chestiunile cari sunt puse pentru a fi desbătute, in congresul de față, e și unificarea invățămîntului din scoalele secundare, comerciale,afară de școalele Normale și Seminarile. Face o comparație dintre aceste școli și ajungînd la școalele Comerciale, de FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 73 Comubiiinatul la muncă silnică PARTEA ▲ TREIA TRECUTUL CAPITOLUL VII SISOf SI FURTURA O voi găsi-o la Rennes așteptând expresul, vom lua același vagon și cu o sărutare totul va fi uitat. Viața mea liniștită a făcut-o astfel: eu nu trăesc decît pentru dînsa, nu mă gîndesc decit la ea, așa că cel mai mic lucru o îngrijește, ea era acum obișnuită se nu mă vadă, trăind decit pentru dinsa, și a crezut acum că o inșălăm. Știind că am plecat pe mare și văzind că s’a făcut vreme rea s’a fi suit pe stincele Sainte-Barbe, surprinsă de furtună, înspaimintată, și fiind nervoasă n’a putut resista acestei lovituri și a leșinat. Aproape liniștit, orb ca toți "oamenii pe care destinul are se-o lovească, Berard aștepta neralxtator momentul se plece. Atunci el grecanicește , își aruncă privirea pe masă unde văzind biletul pe care era scris . Gardinet el se duse degrabă se vază pe poet. După ce biutui ii arată ușa, plecă. Berard bătu de două ori și neprimind nici un respuns, el intră. CAPITOLUL VIII m SFAT PRITIISSC Gardiner dormea dus, un horâit sonor revela prezența lui acolo. Berard se apropie de pat și privi un moment pe amicul lui. El ezită mai intăi se-l trezească, dar aducîndu-și aminte că poetul sosise deja de opt oare, îl sgudui puțin, acesta smuncindu-se puțin zise : — Ce, ce este ? —Dar tu nu mă recunoști ? — D-ta abuzezi de somnul meu, pentru ca se scuturi ca pe un covor, eu nu cunosc pe nimene in această țară de sălbătici ! — Dar tu tot dormi, privește mă puțin ! Gardinet furios, privi pe amicul lui și luându-i mâna cu care ținea lumânarea, se duse aproape sub nas . — A ! tu ești Berard, buni ziua ! — In fine ’. Dar ce idee ai avut se vii la mine pe la miezul nopții, așa e obiceiul pe aice ? Nu, respinse Berard mai intăi, dar sunt aproape cinci oare de dimineața. — Dar se vede că pe aice e intuneric și ziua. — E intuneric pentru că storurile sunt date ’n jos, am găsit acum biletul tău și am venit imediat la tine. — Ai găsit acum biletul meu ? — Da, când m’am intors. — Pe la cinci dimineață! iți fac complimentul meu, frumoasă viață cuci. — Ce aveai se-mi spui ? Du ce-ți voi spune, mă vei lașa să dorm ? — Da ! zise zimbind Berard. — Am venit aice pentru ca se te scap, erai urmărit de cătră Baronul. — Cum ! Baronul aice ? — Naibi frică, totul s’a sfârșit. El a ajuns eri, și azi a fost arestat. Ești sigur? — Eu l’am aprins. — El n’a văzut pe nimene aice, intrebă iute Berard, trecându-i o bănuială prin gând. — Nu amicul meu, eu m’am luat de la Paris pe urma lui. — A cu atit mai bine, imi era frică. — Acuma dute și te culcă, îți voi istorisi aceasta pe larg acum. Berard se duse la fereastră, văzind că s’a făcut ziuă, trase storurile și stinsă lumânarea. — Dar ce faci acolo ? intrebă Cardinel, ești nebun ? — E ziuă Cardinet, se plăte. — Se mă scol ? — Da ! — Nici o dată. — Am multe lucruri se-ți spun, peste o vară vom pleca. — Plecăm, unde ? — La Paris ! — La Paris? zise Gardinet rănindu-se sub oghiul, nici o dată ! Dar trebue. — Cum asta, am mers atât cu pește pentru a veni se mă odihnesc lângă Ocean, mi-am zis: voi sta acolo o lună întreagă, visând liniștit, in pace. Am călătorit, o zi, o noapte, am petrecut o zi pe mare, am fost udat pînă la piele de o ploae nebună, vin plin de frig la un otel unde credeam se găsesc o gospodărie a unui prietin, un adăpost bun, o masă bună, și când coloara mâncat foarte prost, m’am culcat intr’un pat vărtos ca piatra. Nu puteam se dorm mai intăi din cauza furtunei, de vițetul mărei care ajunge pînă ’n odaea mea, adăm in fine și de o dată vine cineva și mă trezește spunindu-mi : scoalăte, cați sacul, căci poeții nu o geamandane, și pleacă iarăși la Paris! Obosit, sunt ca un cadavru, nici nu mă pot ținea pe picioare, nici n’am mâncat nici "n’am dormit și tu vii se mă chinuești, calăule ! mai "bine ucide mă de cit mă veți? necăji. Dacă vrai se plece mă cu pat cu tot, eu am ajuns aice și vrau se dorm. Și Gardinet se intoarsă iute cu fața in perne și incepu a horă! — Gardinet prietinul meu, s’au petrecut lucruri nouă pe aice, am nevoe de sfatul tău, poate că nu voi placa, dar dămi un sfat,... femeea mea a plecat! — Ce ? zise Cardinet zărind in sus pe pat, femeea ta a plecat ? — Da — Gând ? pentru ce ? — In asta sară! pentru ce nu știu. — Nu-ți inchipui de ce ? — Da,eu cred că de gelozie. — De gelozie ? Și tu vii acasă pe la cinci dimineață ! frumos lucru! — Gardinet’nu șugui ! eu nu m’am schimbat intru nimic traiul meu , imi ador nevasta. (Va urma) D-na Erna Olinchievici-Ziilir Dentatelași Str. Goliei 42 Efectuează denturi artificiale cari nu se deosebesc de dinții naturali, denturi parțiale fără placă pe ceriul gurei, denturi complecte, cu placă in aur, aluminiu bronzat, aur cu cauciuc și cauciuc sade Lipsă unui singur dinte se inlocuește printr’un dinte sistem Richmond, și dinte cu șurub (dent pivot). Regulează dinții anormal crescuți. Plombează dinți in aur, platină, email, cristal, etc. etc. Cutarisește dinții și măselele bolnave fară a necesita scoaterea lor. Extracțiune fără durere. Consultațiune de la 9—12 a. m. și de la 2 -6 p. m. De Inchiriet și de Vânzare Imobilul situat in Iași desp. 111 strada Serescu No. 14 unde * actualminte este instalată. Scola de băieți din Serărie No. 1 a se adresa la proprietarul Panaite loan strada Carol No. 22