Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)

1896-04-02 / nr. 915

915 . vnta pentru ca pavarea stradelor să se facă pe o strară întinsă și ia aprobarea­ unanimă, d. Tăcu promite a se interesa­­ mai ales de măhălair. i Suntem datori să aducem la indepli­­­­nire toate aceste îmbunătățiri, căci le-am făgăduit și conchide d. Lepadatu mul­­țămită EVENIMENTULUI, cetitorii ur­măresc fie­ ce pas al activităței noastre. DAN H Evenimentul la Bîrlad / Corespondență spectivă] Cauze independente de voința subscri­sului au locul ca nu­mai să nu trimit nici o corespondență, dar..., mieux tard que jamais, iată­ pentru atăzi POLITICA Prin eliminarea d-lui Eleva din minis­ter și evenimentele cari au succedat a­­ceastă eliminare, partidul Național-liberal a suferit o lovitură care inspiră serioase ingrijiri acelora ce nu sunt liberali nu­mai cu numele. Și cu atit mai mare ne este grija, cu cu­m vedem că chiar orașele și colegiile^,­ cele mai credincioase steagului sub* care și noi suntem inrolati, încep a se in­t­SSI­­­ de—st &­rt c0^­Așa am să citez o fcitadelă a liberalis­­mului,C»ifiaSlutfiI*i IP Este știut de toți și un membru din cabirtu­lul actual o știe bine, că colegiul al 2-lea din orașu nostru, fie că partidul era in opoziție, fie că era la guvern, a dat tot­deauna încrederea sa, a ales veșnic candidați Naționali-Liberali. Ei bine, o profunda nemulțăm­ire există astă­zi mire alegătorii acestui colegiu, in contra acelora pe cari ei atițea am i-au onorat cu încrederea lor, i­ă­cari ei își pusese toată speranța. Cu drept cuvint întreabă ei, ce bine a fost pentru țara aducerea la putere a li­beralilor ? N­­ici unu. Dl. Eleva care facea parte din cabine­tul care a prezidat alegerile, a fost eli­minat tocmai pentru ca vroia să îndepli­nească atitudinea guvernului liberal in chestiunea transilvăneană, a școalelor din Macedonia, a mileniului unguresc. De această stare de lucruri tăcem res­­punzători pe acei cărora li s’a încredin­țat destinele partidului, și iu deosebi a­­trag asupra ei atenția mandanților cole­giului al 2-lea de Tutova, rugîndu-i să caute ca răul să fie remediat. De nu, la alegeri o să ne vedem ! PENTRU GREVA Clubul muncitorilor din Bîrlad a des­chis o listă de subscripție pentru a veni in ajutorul lucrătorilor­­ greviști de la fa­brica Goetz din Galați. Până acum s-a subscris o sumă buni­cică la care au contribuit și multi bur­­gheji. Gh. Buiuc 0 espeditie la balon la palnl Nordic Fiind­că până acum nu s’a putut ajun­ge la polul nordic nici pe uscat nici pe apă» jipoi s’a găsit cine­va care să se gân­dească a face această explorare prin aju­torul aerostatelor. Promotorul acestei idei e un inginer Suedez numit Andrée. El a comunicat planul seu și acade­miei din Paris, iar comisiunea insercinată cu stu­parea acestui plan, a dat un raport favorabil. Balonul care va servi la această indrăz­­neața­ călătorie, e pe cale de a fi terminat, el se lucrează in atelierele d-lui Lacham­­bre din Paris și va costa 50,000 lei. Tăsătura stofei din care va fi confecțio­nat va avea o forță de rezistență de 110 gr., pe metru patrat. Stofa ast­fel făcuta și lăcuită va avea o greutate de 600 gr. pe metr­u patrat. Impermiabilitatea a fost găsită perfectă și determinată prin mai multe experiențe. D. Andrée va fi întovărășit in explora­rea sa de către d-nii Nils Ekbolm astro­nom și meteorologist și de Luis Palander căpitan de marină, care a mai făcut că­lătorii prin regiunile artice. Unul din cele mai răspîndite ziare din­­ farsă îndrăzneață obiceiul iechin­­ e ca de 1 Aprilie id­ea să spue minciuni și să facă tot felul de farse. Ziua de 1 AprijiPe fără îndo­ială, din acest punct de vedere o zi ve­selă, in care se rîde mult și bine mai cu seamă pe socoteala celor supărăcioși care nu prea știu de glumă. Dar toate aceste farse, ce­­ au loc, cu prilejul acestei zile, sunt­ gustate intr’atîta c’ît ele nu sunt prea din cale afară supărăcioase si acest caz acei ce le imaginează dau dovezi de lipsă de bun simț și farsele lor sunt de rău gust. Iată la ce s’au gândit trei Idomni, din localitate și n’au întârziat a pune in a­­plicar­e ideia lor. Azi dimineața,pe la orele 4, pe cind toată lumea negreșit se odihnea de oare­ce in­că nici nu i se iluminase de ziuă, un individ cu o trăsură, cu un cal, purtind numărul 311, s-a dus pe acasă pe la o mare parte din acționarii Casei de Eco­nomie de lingă Palat, și i-a vestit că in noaptea aceia niște făcători de rele au spart lada de fer și au golit-o de tot ce conținea cu bani, obligații și efecte. Unora dintre acționari le-a spus chiar că procurorul se a­flă deja la fața locului, că anghetează deja și că sunt bănueli că niște mecanici străini, dați afară din ser­viciul drumului de fer, s’au constituit in bandă și au comis spargerea, iar in urmă s’au făcut nevăzuți lăsind la fața locului doar uneltele cu care s’au servit la spar­tul lăzei. Vă puteți închipui impresia ce această veste a putut face asupra acelor intere­sați, la mijlocul nopței și sculați din somn. Unii din acționari s’au imbrăcat ime­diat și au pornit-o spre casa de Economie spre­­ a se convinge de adevăr aruncîndu-se in cea dintăi birjă, acei cari au avut no­rocul să găsească una, iar alții s’au nă­pustit din casă in costumul de noapte, cu o blană sau cu un palton aruncat pe umere, și alergind pe stradă, desperați de nenorocirea ce li se anunțase. Domnul V. G., unul din principalii acționari s’a găsit rău, a leșinat și in aceste momente păstrează incă­patul," fiind afară de ori­ce pericol, grație îngrijirilor date de d. doc­tor Riegler, chemat in grabă. Ce e mai nostim, e că de la acționari vestea a trecut la sergenții de oraș, la comisari și nici simpaticul nostru prefect de politie, d. Penescu, nu a fost scutit de păcăleală. D-un comisar de serviciu insem­­ințat, de sergentul din punctul Lăpușneanu, de cele petrecute la d-na V. G. a "alergat acasă la d. Prefect de poliție spre a-i da de veste că s’a spart lada clasei de Eco­nomie. Rind pe rînd, parte din cei anunțați s’au văzut de către sergentul de noapte anume Ion Mihalache, care se află de pază, lingă Casa de Economie, venind, care cu trăsura, care pe jos, la o oră așa de neo­bicinuită. Vis-a-vis de localul Casei de Economie, pe trotuar, d-nii A. L. și G. O. stăteau, f­umînd țigară și strigau celor ce soseau :­­„Bună dimineață de 1 April!“ Nici unul, din cei păcăliți, cu toată satisfacțiunea ce au avut constatind că toată dandanaua e o simplă farsă, nu au gustat-o, căci, trebue să o mărturisim, a fost o ideie proastă și o păcăleală cu to­tul nesărată. Le-ar trebui acestor domni o lecție spravănă, ca pe viitor să le treacă gustul de a mai face astfel de farse stupide. Să scoți oamenii din somn să alarmezi o lume și să ridici poliția in picioare, aceasta e o îndrăzneală ne mai pomenită și nu tre­bue lăsată a fi trecută cu vederea. E ca­zul chiar ca acești domni să fie dați pe mâna parchetului și in special d-nul B. A. care colinda cu trăsura pe la case. Printre aceia care au venit la fața lo­cului ca să se convingă de adevăr, putem cita, din raportul poliției pe d-nii : Dar­ EVENIMENTUL zeu, Elefterie Bopala, Grigorescu, preotul Gornescu, Nicu Nanu, Ghița Anastasia, părintele Știubei etc. Nu, fără îndoială, e o farsă prea îndrăz­neață. Enache Faber, Statele­ Unite, a propus d-lui Andree suma de 100,000 lei pentru a primi cu ei pe un corespondent al seu ; propunerea insă a fost refuzată. , Un comitet de doamne din orașul Fol­­ticeni, au deschis o listă de subscripție, dind și un bal in folosul societăței spita­lului "din Pașcani. Atit cu lista cît și cu balul s’au adu­nat suma de 1485 lei. Cetățenii din Pașcani aduc viile lor mulțămiri doamnelor cari au luat această frumoasă inițiativă, și in special d-nei doctor Rossignon sub patronajul căreia s’a deschis liste și s’a dat balul. Ministrul lucrărilor publice, după ce va depune in Cameră un proiect de cre­dit de mai multe milioane pentru cumpă­rarea materialului necesitat de organizarea navigației române maritime, va lua di­recția acestor servicii de la căile ferate, o v­a face de sine stătătoare și dependentă direct numai de ministerul seu. O­MM. II. Regele și Regina se vor re­întoarce in tară pe la 10 Aprilie. „ ” A apărut No. 7 an. 1 din revista Viti­colă și Horticolă cu următorul sumar in­teresant : Asigurarea contra grindinei Oțetirea vinului. Conservarea fructelor. Ingrășarea pomilor. Stratificarea semințelor. Golul drincei. Cronica viticolă etc. * X A apărut in „Biblioteca pentru Toți“ No. 47. Volumul al 2-lea și ultimul din cintece și plingeri frumoasa operă poie­­tică a distinsului po­et M. Zamfirescu. A­­semenea și „Din goana vieței“­. (No. 51) un nou volum de marele scriitor A. Vlăhuță, CRONICA ZILEI * Alaltieri dimineață un incendiu a bucnit la drogheria*d-lui Economu, strada Șelari. Focul a luat naștere neglijența unui băiet din prăvălie, care aflindus.­ in pivniță să ia marfă, a scapat lampa, care s’a spart și a luat foc. Păgubele Se urca"la suma deU00 mii lei. Băutul nu se­ știe unde se afla, se pre­supune că ar fi mort in pivniță. O & ‘ La 28 Mart, a avut loc in localul mu­zeului anatomic din localitate intrunirea societătei de medici și naturalist! La ordinea zilei a­­ fost expunerea a cl­tor­va cazuri de știință și alegerea biu­­roului pe anul 1896 -97. Dl. dr. Gab. Socor, tinind locul de pre­ședinte acordă cuvintul dl. dr. Botez. D-sa prezintă o piesă anatomo-patologică in chisto-farcom in greutate de 7 kgr. ex­tras din abdomenul unei femei in etate de 80 ani, operațiunea pe deplin reușită, azi bâtrîna fernee d­e pe deplin vindecată. După dl. Bottez, se dă cuvîntul dl. dl. Ștefan Possa. D-sa prezintă o piesă de re­­zecția genunchiului, luat de la un tinăr in etate de 25 ani, care insă după 100 de zile de la operațiune, a murit de tuber­­culoza­ pulmonara acută. După discuția mai multor chestiuni sti­­ințifice se procedă la alegerea biuroului pe­ anul 96­­ 97. Sunt aleși: Dl. dr. Gh. Iuliano ca președinte, dl. dr. Gabril Socor ca vice-președinte ; dl. dr. Samuel Conia ca secretar* 1 (casier); dl. dr. C. Muler ca secretar, al II dl. dl. Imervol ca bibliotecar și dl. dr. C. Bottez ca conservator. La oara 10 din noapte, ședința se ridi­că, nemai fiind nici o chestiune la ordi­nea zilei. BEL.X Zilele trecute un arhitect al ministeru­lui instrucțiunei a vizitat palatul mitro­politan și vechia biserică pentru a fi res­taurate.—Lucrările vor incepe chiar in cursul lunei curente Aprilie.­­ Pe ziua de 1 Aprilie, s’a făcut mai mul­te schimbări in personalul casieriei gene­rale și a vămei din localitate. Vom da mâne amănunte. In astă­ vară se va incepe construirea podului mare de peste apa Jijiei dintre Popricani și Cărniceni. La grădina cu scrînciob pronumita„Saiiri“ din strada K­otinul a avut loc ori un scan­dal teribil care a degenerat intr’o luptă disperată intre evrei și români. Din această luptă sunt 6 răniți grav in­tre cari și locuitorul Gheorghe Beriioi mahalaua­ Bufenilor căruia i s’a sfarmat craniul cu o garafă cu rachiu. Scrînciobul a fost sfarmat cum și o mul­țime de lucruri cu care beligeranții s’au bătut. Poliția intervenind a făcut mai multe arestări. ” Cetim in „Gazeta Bucovinei.“ Asilul pentru studenții români la Cer­năuți. Lăudabila hotărire a Societăței pen­tru cultura și literatura romina din Bu­covina, de a­­ înființa la toamnă in capi­tala țerei noastre tin­asii pentru studenții romini, a aflat cel mai simpatic resunet. Oferte benevole, in sume destul de con­siderabile, au inceput deja a se incasa. Mulți gospodari cu dare de mină mai a­­les din părțile muntene, au contribuit cite cu 100 florini. Dar și familii mai puțin a­­vute trimit oferte destul de insemnate, do­vadă, că publicul nostru simte că o ches­tie atit de ardentă, recere o sforțare extra­ordinară. Suntem datori a conlucra cu to­ții și din toate puterile noastre, ca să fie posibilă deschiderea unui încăpător asii romin la 1 Septemvrie a. c. Contribuirile sunt a se :adresa d-lui dr. Alecu faron Hormuzachi (Cernăuți, strada Iosif 7), sau in districte, la acele­ persoane, cari vor avea liste de colectă.p H _ Aflăm ca părintele Gheorghe Movilescu parohul și duhovnicul comunei Belcești, se va retrage la mânăstirea Slatina din județul Suceava, iar averea sa mobilă și imobilă, in valoare de 20 mii lei a hărăzite: ospiciu­lui de infirmi de la Ga­­lata. Individul Mihai­l­udae, aseară intălnind prin strada Moara de foc pe locuitorul Constantin Vasiliu, fără multă vorbă sări asupra lui, luindu-i la banie sfărmîndu-i cu un par­osul frontal. Vasiliu a fost transportat la spital, iar Ilaidăc la comisie. Pe ziua de 1 Apri, se va face mai multe înaintări după gradele erarhice in personalul clerului lașan. In curând vom publica întregul tablou a persoanelor înaintate. X prin noul budget al ministeriului de interne s’a făcut următoarele reduceri de sala­re și desființări de posturi in poliția locală de la 1 Aprilie. a) S’a redus salarul directorului pre­­fecturei poliției de la 330 lei lunar la 300 lei lunar, s’a tăeat 40 lei din 100 lei cheltueala cancelariei, s’a suprimat re­gistratorul de intrare și un copist din cancelaria prefecturei. b) S’a redus salar­ile comisarilor de la 300 pe lună la 250 lei și S'a suprimat 5 posturi de sub-comi­­sari, cite unul de la fie­care comisariat. O Locuitorul Gheorghe Stupu din comuna Roșești voind se treacă calare­rijiea sa inecat cu cal cu tot. Cadavrul seu a fost scos din apă abia a doua­ zi. X­II­ din din MOȘIA SECDENI Din județul Roman, proprietatea d-nei Alice Racoviță, este de dat in arenda chiar de pe acum Doritorii să se adre­seze d-nei Anna T. Racoviță in Roman spre a capata ori­ce informațiuni. Tirgii de Vite Constatăm o schimbare in părerea ge­nerală. Din ceia ce pană azi târgul de vite ce să ridică lingă abatorul din Iași era primit cu oare­cari reserve, astăzi publicul începe a recunoaște că acest tirg, va putea intr’un viitor apropiat, să se tran­sforme intr’un adevarat centru de com­er­­ciu. Cu drept cuvînt fie­care consideră deci ca o greșală suprimarea celui al tre­ilea pavilion, care, pe lingă că lipsește tîrgul de vite de simetria proectată, mai are și desavantagiul de a micșura cu mult târgul și ar face la un moment dat să fie insuficient necesităților ce se vor ivi. Față cu această dorință exprimata de toți acei cari au avut ocazie de a visit­a abatorul, aflăm că însăși administrația co­munală, cu tot votul luat, ar înlătura de a lăsa pavilionul al treilea la locul ce i-a fost destinat. Cît ne privește, n’avem ni­mic de obiectat, căci, cetitorii și rea­mintesc negreșit, dacă m­-am rădicat in po­triva creditelor suplimentare, am protes­tat insă in același timp in potriva ori­că­ror suprimări, ce ar face abatorul și tîr­gul de vite impropriu pentru necesitățile atribuite lor. Daltă. De la operă Simbătă seara s’a reprezentat „Un ballo in Maschers“. Muzica frumoasă a acestei opere a plăcut așa de mult incit la eși­­rea din teatru auzeat in toate părțile fre­­donindu-se cîte o arie din ea. Rolul principal fiind ținut de d-na Bottero și d-sa achitindu-se in mod per­fect de el, a contribuit prin aceasta, in mare parte la succesul general al repre­­zentațiunei. Nu mai puțin și d-na Cristina Alf­ano, care in rolul pajului Oscar, a fost cit se poate de bine, d-sa are un joc foarte de­gajat și a inceput a deveni din ce in ce mai simpatică publicului nostru. D-nii De Giorgio și Cappeletti au fost ca intotdeauna bine. Asemenea și ceilalți ar­tiști ș’au indeplinit in consecintă datoria. * * * Duminică reprezentațiunea operei „Fra­ Diavolo“ a avut un succes deosebit mai cu samă prin aceea că, părțile ei co­mice, au invesetit mult pe spectatori. Mai cu seamă in actul al doilea, scena unde cei trei briganzi se ascund in cabi­netul intunecos și scot capul pe după per­dea, in diferite posițiuni, a făcut pe pu­blic să rîda cu lacrimi. Succesul acestei reprezentațiuni se da­­torește cu drept cuvînt, in cea mai mare parte d-lui Sinagra care e un comic ex­celent și ne a dat dovadă că e dotat cu mult talent. Lume nu a fost tocmai multă, prin loje și staluri am remarcat: D-na și d-rele Ganea, d-na Helene Sturza, d-ra Suțu, I­-nele Hortanse Ghiorghiu, Lucie Ghica, Dea Bogonos, Marie Canari, Leopoldine Space, Atanasiu, Amelie Margulis, Atena Cocea, Vasiliu (o nouă și plăcută apari­­țiune), Pogonat, Casimir, d-nele și d-ra Ianov, d-na Adela Grigoriu, d-na Dulces­­cu, d-rele Lăzărescu, d-na și d-ra Gros­man, d-na și d-ra Ungar, d-na Lucie Ca­­nanău, d-ra Varlam, d-ra Maxim, d-ra Pa­­ladi, d-nele: Ștefănescu, Balașa Șendrea, Camban, Bădărău, Botez Prale, d-na și d­­ra Deoghenide, d-na și d-rele Candela, d-na Vasilașcu, d-ra Stoica, d-ra P. Stilai, d na Zuhr etc. Vir. A­l 3-lea Congres al corpului Didactic 3DX2ST ROMANIA Urmare la ședința de Joi Discursul domnului Panaitescu D. Panaitescu, (Focșani) incepe prin a spune că, intre chestiunile cari sunt puse pentru a fi desbătute, in congresul de față, e și unificarea invățămîntului din scoale­le secundare, comerciale,­afară de școalele Normale și Seminarile. Face o comparație dintre aceste școli și ajungînd la școalele Comerciale,­­ de FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 73 Comub­iiinatul la muncă silnică PARTEA ▲ TREIA TRECUTUL CAPITOLUL VII SISOf SI FURTURA O voi găsi-o la Rennes așteptând ex­presul, vom lua același vagon și cu o să­rutare totul va fi uitat. Viața mea liniștită a făcut-o ast­fel: eu nu trăesc de­cît pentru dînsa, nu mă gîn­­desc de­cit la ea, așa că cel mai mic lu­cru o îngrijește, ea era acum obișnuită se nu mă vadă, trăind de­cit pentru dinsa, și a crezut acum că o inșălăm. Știind că am plecat pe mare și văzind că s’a făcut vreme rea s’a fi suit pe stin­­cele Sainte-Barbe, surprinsă de furtună, înspaimintată, și fiind nervoasă n’a putut resista acestei lovituri și a leșinat. Aproape liniștit, orb ca toți "oamenii pe care destinul are se-o lovească, Berard aștepta neralxtator mom­entul se plece. A­­tunci el grecanicește , își aruncă privirea­­ pe masă unde văzind biletul pe care era­­ scris . Gardinet el se duse degrabă se va­ză pe poet. După ce biutui ii arată ușa, plecă. Be­rard bătu de două ori și ne­primind nici un respuns, el intră. CAPITOLUL VIII m SFAT PRI­TIISSC Gardiner dormea dus, un horâit sonor revela prezența lui acolo. Berard se a­­propie de pat și privi un moment pe a­­micul lui. El ezită mai intăi se-l trezească, dar aducîndu-și aminte că poetul sosise deja de opt oare, îl sgudui puțin, acesta smuncindu-se puțin zise : — Ce, ce este ? —Dar tu nu mă recunoști ? — D-ta abuzezi de somnul meu, pen­tru ca se scuturi ca pe un covor, eu nu cunosc pe nimene in această țară de săl­bătici ! — Dar tu tot dormi, privește mă puțin ! Gardinet furios, privi pe amicul lui și luându-i mâna cu care ținea lumânarea, se duse aproape sub nas . — A ! tu ești Berard, bun­i ziua ! — In fine ’. Dar ce idee ai avut se vii la mine pe la miezul nopții, așa e obiceiul pe aice ? Nu, respinse Berard mai intăi, dar sunt aproape cinci oare de dimineața. — Dar se vede că pe aice e intuneric și ziua. — E intuneric pentru că storurile sunt date ’n jos, am găsit acum biletul tău și am venit imediat la tine. — Ai găsit acum biletul meu ? — Da, când m’am intors. — Pe la cinci dimineață! iți fac com­plimentul meu, frumoasă­­ viață cuci. — Ce aveai se-mi spui ? Du ce-ți voi spune, mă vei lașa să dorm ? — Da ! zise zimbind Berard. — Am venit aice pentru ca se te scap, erai urmărit de cătră Baronul. — Cum ! Baronul aice ? — Naibi frică, totul s’a sfârșit. El a a­­juns eri, și azi a fost arestat. Ești­­ sigur? — Eu l’am aprins. — El n’a văzut pe­ nimene aice, intre­­bă iute Berard, trecându-i o bănuială prin gând. — Nu amicul meu, eu m’am luat de la Paris pe urma lui. — A­­ cu atit mai bine, imi era frică. — Acuma dute și te culcă, îți voi is­torisi aceasta pe larg acum. Berard se duse la fereastră, văzind că s’a făcut ziuă, trase storurile și stinsă lu­mânarea. — Dar ce faci acolo ? intrebă Cardi­­nel, ești nebun ? — E ziuă Cardinet, se plăte. — Se mă scol ? — Da ! — Nici o dată. — Am multe lucruri se-ți spun, peste o vară vom pleca. — Plecăm, unde ? — La Paris ! — La Paris? zise Gardinet rănindu-se sub oghiul, nici o dată ! Dar trebue. — Cum asta, am mers atât cu pește pentru a veni se mă odihnesc lângă Ocean, mi-am zis: voi sta acolo o lună întrea­gă, visând liniștit, in pace. Am călătorit, o zi, o noapte, am petrecut o zi pe mare, am fost udat pînă la piele de o ploae nebună, vin plin de frig la un otel unde credeam se găsesc o gospodărie a unui prietin, un adăpost bun, o masă bună, și când colo­ara mâncat foarte prost, m’am culcat intr’un pat vărtos ca piatra. Nu puteam se dorm mai intăi din cauza fur­­tunei, de vițetul mărei care ajunge pînă ’n odaea mea, adăm in fine și de o dată vine cineva și mă trezește spunindu-mi : scoalăte, cați sacul, căci­ poeții nu o gea­­mandane, și pleacă iarăși la Paris! Obosit, sunt ca un cadavru, nici nu mă pot ținea pe picioare, nici n’am mâncat nici "n’am dormit și tu vii se mă chinu­­ești, calăule ! mai "bine ucide mă de cit mă veți? necăji. Dacă vrai se plec­e mă cu pat cu tot, eu am ajuns aice și vrau se dorm. Și Gardinet se intoarsă iute cu fața in perne și incepu a horă! — Gardinet prietinul meu, s’au petre­cut lucruri nouă pe aice, am nevoe de sfatul tău, poate că nu voi placa, dar dămi un sfat,... femeea mea a plecat! — Ce ? zise Cardinet zărind in sus pe pat, femeea ta a plecat ? — Da­­ — Gând ? pentru ce ? — In asta sară! pentru ce nu știu. — Nu-ți inchipui de ce ? — Da,­­eu cred că de gelozie. — De gelozie ? Și tu vii acasă pe la cinci dimineață ! frumos lucru! — Gardinet’nu șugui ! eu nu m’am­ schimbat intru nimic traiul meu , imi a­­dor nevasta. (Va urma) D-na Erna Olinchievici-Ziilir Dentate­lași Str. Goliei 42 Efectuează denturi artificiale cari nu se deosebesc de dinții naturali, denturi par­țiale fără placă pe ceriul gurei, denturi complecte, cu placă in aur, aluminiu bronzat, aur cu cauciuc și cauciuc sade Lipsă unui singur dinte se inlocuește prin­tr’un dinte sistem Richmond, și dinte cu șurub (dent pivot). Regulează dinții anormal crescuți. Plom­bează dinți in aur, platină, email, cristal, etc. etc. Cutarisește dinții și măselele bolnave fară a necesita scoaterea lor. Extracțiune fără durere. Consultațiune de la 9—12 a. m. și de la 2 -6 p. m. De Inchiriet și de Vânzare Imobilul situat in Iași desp. 111 strada Serescu No. 14 unde * actual­minte este instalată. Scola de băieți din Serărie No. 1 a se adresa la proprietarul Panaite loan strada Carol No. 22

Next