Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)

1896-06-11 / nr. 973

973 voc­­lade dreptul de a înființa trarawag cu cai pe timp de 45 ani. (Art 1). Vor fi scutiți de taxa pe timp deö ani, iar in urma va plati aceleași taxe ca și trăsurile publice cele mai scumpe taxate; vagoanele de mărfuri vor fi pururea scu­tite. (Art. 6). . . . . . Vor fi scutiți de taxa materialului de construcție (art. 7). Lărgimea va fi de 2 m. 20 a vagoane­lor (art. 11) La espirarea concesiuni, toate imobilele vor deveni proprietatea comunei; in­cit privește mobilele și materialul rulant, ele se vor plăti prin anuități in timp de 4 ani sau de o dată cu predarea (art. 12). Cauțiunea va fi de 20000 lei, care se va restitui la adunarea materialului. (Art. 14.) Tarifile de transport se vor fixa prin bună ințălegire. (Art. 17) I­ Să cedează concesiuni pentru 5 k. 5 a se stabili un tramvai electric cu curent subteran. Articolul acesta din causa im­­posibilităței de a se efectua o astfel de instalare,­au fost nevoiți după adresa con­­cesiunei, să fie modificată prin actul no. 1243 in modul următor: linia bulevardu­lui sa fie deservită prin un tramvai elec­tric cu curent aerian; stâlpii, și firele vor fi așezate pe ambele margini ale trotua­­arelor. Si prin votul de la 3 Iulie 1893 al consiliului comunal, s’a hotărît ca lini­­ele să se așeze pe mijlocul stradei. Se acordă­ un teren de un pogon. (Art. 8). Primăria cedează pentru durata comi­­siunei o putere de apă in timpul zilei, de 120 cai, luată din turbinile care sunt in­stalate la uzina sa hidraulică. Comisionarul va plăti numai 2 lum. cen­timi pe oră pentru puterea de un cal. (Art. 9.) La espirarea comisiunei, toate imobi­lele vor deveni proprietatea primăriei. Cit despre mobile și materialul rulant comuna va fi obligată a despăgubi pe co­misionar. (Art. 21 și 19). Garanție 20000 lei in renta statului ro­mân (Art­. 25). Usina electrică de la Iași. Dăm aci de visul lucrărilor efectuate la Iași pentru a produce lumină electrică, cari să servească la iluminarea teatrului și a cîtor­va strade. Soluție imposibilă, de­oare­ce cînd stradele vor fi iluminate, teatrul va trebui să fie in întuneric sau vice-versa. In caz dacă se va instala acu­mulatori, costul va fi enorm. Toate aces­te lucrări sunt făcute cu scop a antrena pe primărie la cheltueli enorme. Instala­ția actuală va produce electricitate cu pre­țul de 23 centime, fără a ține compt de prețul aparatelor de iluminare, adică stîlpi și felinare (ceia ce revine la 400 lei bu­cata in fontă sau fier) cari va greva cel p puțin de 17 centime hectonats pe oră, sau 367 ei pentru un bec de cel puțin 16 luminări arzind 1250 ore pe an. Unitate care ni se oferă de societatea franco-romînă cu 8 centime și jum. sau vr’o 80 lei pe becuri de 16 luminări. Adică cu un preț de 3 ori mai mic de­cit ne va costa pe noi in regie. Este știut de toți oamenii teh­nici că lucrări "de felul acesta in mie și lucrători in regie, costă mai mult de­cit ar fi a­­cordate de concesionari. De­oare­ce in toate orașele Europei, la iluminarea ora­șului contribue și populația orașului in­­tr’un mod indirect, punind o taxă ma în­doită pentru iluminarea particulară, și nu­mai de acelea concesionarul își poate trage câștig, dând primării luminatul pe suma ce il costă fără nici un beneficiu. Suntem veseli că această lucrare va arăta cel puțin comunei a se opri din a­­ceastă cale costisitoare și păgubitoare pen­tru orașu nostru. Iată devisul lucrărilor: a). Partea electrică: 2 Dynamos de 54000 Wotts sau 540 bed­owott­a 120 volț 9900 Mărci Restul instalațiunei elec­trice fără lămpi* 1500 Mărci b). Partea motoră: 2 Ma­șini de 28 cai compond cu condensoteur 19750 Mărci 3 Cazane 14700 „ Accesorele 27580 „ 62200 mărci in lei fac 92030 im cf Pir­tea uiinei (clădi­rea.) Clădirea casei mașini­lor s’a plătit 125000 lei, dar cum edificiul va servi numai jumătate pentru ma­șini vom lua suma: 62000 lei Funcțiunea mașinelor 11000 „ Total : 166037 lei Resumat Primăria a cheltuit 165007 lei pentru a produce 540 hectonatt. Costul Dobînda și amortismentu de 10 % Pen­­tru 165007 face 16503 lei pe an. Se cu­prinde in acest amortisment: reparațiile, schimbări de mașini pe timp de 40 ani. Costul unui hectowat pe an din cei 54000 watts este de: 30 lei și 60 bani Costul unui hectowatt pe oră, grevat de elementele care intră la producerea lui. Prin urmare costul unui hec­rowat pe oră va fi 0.23 lei. 62200 „ S.­­ B. Instalațiunea de premier e­­tablissement 0,­­1224 Combsutibil 0,-08 Personagiul 0.—027 Suma . 0, 2294 EVENIMENTUL ÎNTRUNIREA OCULTEI Sala Dacia. București. Pregătirile poliției și a administrației Guvernul temîndu-se că la întrunirea ce o va ține nu va veni nimenea, de a­­ceia a dat instrucțiuni prefecților ca să trimită pe deputații și senatorii guverna­mentali la București­, însoțiți și de mai mulți țarani; tot­odată, locotenența mitro­politană a dat și i ea ordin protoereilor și preoților din eparh­ia mitropoliei, ca să vie cu toții la întrunire. Și pentru ca să aibă mai mare siguranță,Partenie a dat or­din ca toți preoții să îi viziteze mai întăi pe iei și apoi să meargă la întrunire. Prefectul de Ilfov aseminea a dat de ști­re tuturor primarilor din județ ca să fie prezenți la întrunire. In acest scop s’a adus în București mai multe sute de țarani și preoți, cu bilete de liber parcurs al ministerilor de inter­ne și instrucție. Ciți­va deputați, ca Mărgăritescu, So­­veanu, Filipoiu și alții, au adus și dinșii ceva țarani. Bătăușii, ca în­tot­dea­un­a, n’au fost absenți, fe’i au fost recrutați de poliția comunală și administrativă din ca­pitală, întrunirea a avut un aspect foarte palid; nici un cetățean de samă nu s’a ob­servat de­și în sală se mai găseau locuri pentru multă lume încă. Agentul primăriei Luchici, a adus la întrunire vre-o sută de accizari. Concentrarea bătăușilor O mare armată de bătăuși­­i era con­centrată sub poarta hotelului, și prin co­ridoare. Toată armata de bătăuși­i era compusă din agenți polițienești, accizari, comisari, sub-comi­sari, ipistați, sergenți de stradă deghizați, bătăuși de meserie, toți împăr­țiți în căprarii sub comanda comisarului Bădulescu, Ghiță Manolescu Lungu, Cos­tache Diaconescîi, Naie Ulmeanu, Niță Be­­rechet, inspectorul comunal Gantuniari, etc. etc. Printre prefecții care au luat parte no­tăm : Ghelmeanu, Toneanu, Ciolac, Vîrnav, Christescu, Handoca, Dimitriu, Manolescu, Nicu Albu, Ștefănescu etc. etc. Deschiderea ședinței Ședința se deschide la oarele 2 sub pre­ședinția* d-lui Tache­dani. Cele dintăiu care ia cuvîntul ie dl. Dinu Sturza, care vorbește de libertate, de îm­prumuturile făcute de liberali, pe care se silește a le justifica. Rămîne apoi la ches­tia Mitropolitului, zicînd că un om cu cît se pus mai sus, cu atita trebuie să fie mai supus legilor. Mitropolitul Ghenadie a în­fruntat guvernul și sinodul. Nu ast­fel nu a făcut Mitropolitul Gheor­ghian, care au fost îndepărtat de conser­vatori. Noi nu putem da întreaga putere politică și bisericească unui om care nu­mai sfint nu iera. Dl Sturza vorbește de program, zicînd că a desființat popăritul, a îmbunătățit soar­ta țăranilor, s’a pus ordinea in finanțe, s’a curmat hati­urile in armată. Dl Sturza incheie cuvîntarea sa, făcînd apel ca toți liberalii să fie uniți și să deie sprijin guvernului, care va stabili regi­mul libertăților publice. După d-sa vorbește dl Tache Giani, care zice că a venit să intrebe pe popor, dacă guvernul a făcut bine. Von oculte. Da, da. Dl Giani. Are guvernul vre-o vină? Voci. Oculta! Dl Giani. Susține că judecata Mitro­politului Ghenadi­e a fost bună căci a fost dată de semenii sei. Roagă apoi pe adunare ca să mulțu­mească guvernului pentru că a respectat legile, și n’a lasat ca să se facă in țară o chestie bisericească. Apoi ia cuvîntul Dl Nacu lăudînd pe d. Sturza, care vine in mijlocul poporului. D-sa admite legitimitatea luptei con­servatorilor nu insă a desidenților, cari caută numai satisfacția nevoelor lor per­sonale. D. Nacu zice că pe nedrept se acuză guvernul că n’a desființat legea minelor. Această lege e necesară*, insă nu s’a dat nici o concesie pe baza ei. Conservatorii cari azi apăra biserica, in tot­dea­una au slăbit-o. D-sa sfîrșește cu apologia d-lui Sturza. Dl Coco Dimitrescu, venind la tribună spune, că trebuie ca toate forțele să se unească pentru ca țara a propășit sub ori­care guvern. Armata, lucrările publice au făcut progrese atît sub liberali cît și sub conservatori. S’a respectat tot ce se dobindit de fie­care guvern și să ne gîn­­dim numai la ce este de adăugat. Pentru aceasta, trebue să ne strîngem cu toții rînd­urile. Dl Coco Dumitrescu sfirșește fără ca să amintească nemic de ches­tia Mitropoli­tului. La urmă, dl Ferichide, propune o mo­țiune prin care se declară cetățenii soli­dari cu guvernul. SPIC. 1896 4) Gimnaziul Alexandru cel Bun, cl. I Div. Franceza, cl. III Latina, cl. IV Ro­­mină. 5) școala comercială de gradul I: cl. I liber, cl. II Franceză și cl. II Compta­­bilitatea. 6) Externatul secundar de fete : cl. I ordinară Limba Franceză, clasa I Diviz. Religia, cl. II ord. Geografia, cl. II Diviz. Sciinți­ Naturale, cl. III Limba Romînă, cl. IV Istoria clasa V Limba Germană. 7) Liceul nou de cire, cl. I Geografia, cl. 11 Geografia, cl. III Solinți, cl. IV Ger­mana și Croitul, cl. V Solinți, cl. VI. Fran­ceza. 8) Școala normală de institutoare­ li­beră. 9) Școala normală „Vasile Lupu“ : clasele I și a Il-a libere, clasa III știin­țele fizico-chimice , clasa IV Pedagogia. 10) Liceul internat: clasa I Storia, cla­sa II Geografia, clasa III Limba franceză, clasa IV Geografia, clasa V Lim­ba­ Latină , clasa VI liberă și clasa VII Filosofia și Economia­ Politică: casei sf. Spiridon, a obținut un concediu de 44 zile cu incepere de la 1 Iulie viitor.­­ La 12 iunie ora 9 sara, va avea loc in localul muzeului istoric, obicinuita întru­nire a membrilor societaței de medici și naturaliști din localitate.* Un reporter al nostru va lua parte. * Locuitorul Gheorghe Bălu­ță din satul Scheea comuna Gârbești jud. Roman, in ziua de 7 Iunie aflindu-se pe cîmp la co­sit, după prînz se puse să se odihnească, cînd eată că vine spre dinsul o viperă, Băltiță se scoală iute se pue mîna pe coasă in care timp vipera î­i sare in față muș­­cîndu-1 de obraz. După 6 oare, B­ăltiță­­ a sucombat umflîndu-se ca un poloboc. O CRONICĂ ZILEI 5.5. Mitropolitul primat es­te decis a nu mai primi pe nici un magistrat la Căldâru­­șanii și a nu mai respunde la nici un interogatoriu la care ar voi să-l supue. 5.5. va aminti magistrați­lor că nu au dreptul de a proceda alt­fel decit conform prescripțiunelor legei și că pe viitor nu va respunde de­cit numai unei citațiuni din partea înaltei curți de casa­ție. D. Gogu Cantacuzino, ministru de fi­nance, a pus în vedere tuturor oficiilor noastre de vamă, ca biletele pentru im­portarea vitelor în Ungaria din Romînia, să fie traduse in limba ungurească. Aceasta pentru a face pe placul ungu­rilor—zice Adevărul. m Imediat după desconcentrarea trupelor noului contingent, care se va face cel mai tirziu la­ 24 Iunie, toți milițienii vor fi concentrați pe la regimentele respective, pentru 25 zile. Examenele generale in Iași. Pe ziua de 17 Iunie. 1) Conservatorul: de la 9—12 a. m. eleve, de la 4—6 p.m. elevi. 2) Seminariul „ Veniamin“ numai cl. VII Limba germană. 3) Școala de comerț grad II: clasa I Limba franceză. O Concursul învățătorilor de definitivat. La concursul învățătorilor pentru ob­ținerea titlului de definitivat care s-a ți­nut Simbătă 8 Iunie la școala de fete din suburbia Podu-Lung, au reușit cu un deo­sebit succes d-nii: Gheorghe Crăinicea­­nu, Dimitrie M. Mancaș și Gheorghe Constantinescu, trustrei din județul Ro­man.—Eri concursul s’a ținut la școala de aplicație de pe lingă școala normală „ Vasile Lupu. Azi concursul se va ține la școala pri­mară „Gheorghe Asachi.“ Cetim in Epoca :O Din arghirofilia stimabililor de la Si­nod . Mai mulți membri ai Sinodului ia cap cu d. Partenie punîndu-se anul trecut in contra Mitropolitului Primat, d. Tache Ionescu, pe atunci ministru al cultelor, a refuzat cu drept cuvînt să le plătească diurnele pentru ședințele de la cari au absenta. Arghirofilii prelați n’au uitat incă a­­ceastă măsură dreaptă și știind la putere patronii lor, au intervenit prin locotenen­­ța mitropolitană, adică prin d. Partenie, pe lingă d. Poni, cerîndu-i să ordonanțe­ze plata diurnelor din anul trecut. D. Poni s’a executat și ast­fel fie­care din greviști a primit cite 750 lei. ‘ Amicul nostru d-l Ștefan A. Drăghici ’și a susținut cu deosebit succes, la 8 Iu­nie c. teza pentru licența in drept Subiectul tezei a fost­: organizațiunea tutelei in dreptul roman și român. * Felicităm pe dl. Drăghici și ’i urăm succes in noua sa carieră. e D. Ilariu Isvoranu a adresat o scrisoare d-lui A. Stolojan, prin care ’i arată că in urma numirei unui sub-prefect in Mehe­dinți,’in persoana unui agent electoral de cea mai joasă treaptă, d-sa se consi­deră cu desăvârșire degajat de angajamen­tele ce luase față cu guvernul și-și reia pe viitor libertatea de acțiune. Eri la oarele 4 jum. p. m. a avut loc recepția de cîntecele laice și religioase a corului mitropolitan, condusă de d. Muzi­­cescu, in fața ministeriului de insu­dicțiune. Comisiunea a rămas pe deplin mulțu­mită, adresînd coriștilor și d-lui Muzicescu felicitări. X In comuna Vidra din județul Vaslui, sa ivit printre porci epidemia de brîncă. Serviciul veterinar a luat toate măsurile de combatere. X In satul Blîndești din comuna Gărniceni acest județ, s’a înființat o școală de serici­cultură. (Cultivarea gândacilor de matasă). In cursul acestei școli se va preda și țesetoria pînzei de matasă de cătră d-na Lazer, soția invățătorului din tirgușorul Tiganasi, o CV o Dl Gabriel Socor medicul primar al sec­ției oftalmologice de la spitalul central al Răpit de un urs Correspodentul nostru de la băile Slă­­nic ne trimete următoarea știre. In ziua de 8 Iunie a sosit­ acolo pentru sezonul de băi, un domn din Tirgu-Olina cu o copilă de 4 ani jumătate și cu bu­nica ei, instalîndu-se in satul nou. Copila in acea zi, cam pe la oarele 4 p. m. ju­­cîndu-se cu alți copii ai sătenilor, a dis­părut in munți. Părintele co­pilei disperat și cu ajutorul oamenilor administrației a căutat-o in toa­te părțile fără să fi d­at de urma ei. Se crede a fi răpită de vre­un urs și dusă la bizania lui. Alaltaeri s’a făcut o goană prin munți spre a da de copilă. Examenele generale la școalele primare rurale se vor incepe din ziua de 20 iunie și vor dura pană la 25 inclusiv, iar pen­tru scoalele primare urbane examenele vor incepe de la 21 iunie și vor ține pană la 25 inclusiv, aceasta conform decisiunei ministrului instrucțiunei. Localul scoalei primare rurale din com. Stînca comuna Cîrpiți, amenință din zi in zi a se dărâma. Rugăm cu insistență pe cei in drept, a lua din timp măsurile cuvenite de a nu da loc la o catastrofa îngrozitoare. X O nenorocire Aseară pe la oarele 3 din noapte, d-na Roza Fagon soția d-lui Hugo Fapon din strada Stefan-cel-Mare, a dat naștere la doi copii morți, in urma caria și dînsa a sucombat. D. Eugeniu Statescu ministrul de jus­tiție a plecat ieri in Șințera. *lnainte de a pleca d. Stătescu a însăr­cinat pe d. Poenaru Bordea, consilier la curtea de casație, de a regula cu secre­tarul general al ministerului numirea ju­decătorilor de pace, după noua lege a judecătoriilor de pace, care va fi pusă in vigoare, precum am anunțato deja, la 1 iulie viitor. Alegerea judecătorilor după ce va fi terminată, va fi supusă la aprobarea și semnătura d-lui C. Stoicescu. Însărcinat cu interimul ministerului de justiție. X Alegerile pentru Camera de comerciu din Iași vor avea loc la 15 iunie curent. X X X X ate­x X Cellrn In L’independance Roumaine. Ordine a fost date în mai multe dis­tricte și mai cu seamă la Ilfov, de a se aduce cel mai mare număr posibil de preoți de la sate, la întrunirea liberalilor con­vocată pe ziua de Duminică In sula Dacia. Mulți din acești preoți au sosit deja la București și de două zile defilează la mi­nisterul de culte. Aceasta este un fel de plebiscit forțat ce cere guvernul de la bieții preoți de țară contra Mitropolitului Ghenadie. Acolo un­de episcopii n'au putut să resiste, simplii preoți vor trebui să se supue. S-iul Savi­ 1. Maso fost prim-procuror Avocat Strada Lăpușneanu casele Valter. Orele de consultațiuni 8—11 a. m. FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 111 Condemnatul^nu vria mancă silnică PARTEA A PATRA LEGEA INIMEI CAPITOLUL VIII In fami ie Acesta, inferbîntat, viindu-i in minte toate amintirile lui, nu observa ce se pe­trecea inaintea lui. Aimee cu fața udată de lacrimi nu mai plingea. Ea privea pe soțul ei ne putînd se-și explice că omul cu care trăise eara tot acela pe care-l vedea acuma. Eram lucrător. Intr’o luni sara pe cînd eram într’un mic bal pe cheul Seiiei m’am luat la ceartă pentru o tristă femee.... el a murit cu atît mai bine căci era un mi­zerabil ! Acel om abuzind de forța lui m’a insultat in fața acelei femei, m­’a bă­tut inaintea ei și *m’a lasat pe stradă plin de singe și de vînătăi; in urmă el luă pe acea feme*e insultindu-mă incă mai mult. Eram aproape fără cunoștință, cu toate acestea vedeam și auzeam.* Cind am pu­tut se mă scol de jos, ei plecaseră, atunci nu știu ce forță am simțit in mine, vo­in Oh! vă iar că nu a­veam intenția de a ucide, vream se mă bat cu el și mă simțeam destul de tare pentru a invinge pe acela care mă bătuse. Și apoi ce-mi mai părea, nu mai mai vr­eam se trăesc cu rușinea cu care mă credeam vestejit. Vream se schimb această stare de lu­cruri, in locul pumnilor mei, inchipuiți­­vă că aveam săbii și atunci veți put­ea spune că am comis un asasinat...* Am a­­lergat după dansul ca­re-l ajung, pare că văd și acum intunericul și aerul greoi care erau pe cheu in acea no­apte. Mă m­ă­­dușam cum mă m­ăduș și acum. Fulgere­le luminau intunericul din cînd in cînd, atunci eam zărit pe dânsul și pe dansa ținându-se de braț. Auzind pașii mei el se întoarse și ’mi zise cu asprime: — Ce mai vrai cu mine ? — Nu mă dusesem cu gîndul se’l ucid, vă repet aceasta, mă duceam să mă lupt că probă este că eam strigat : — Voi se măntui ceea ce­ am inceput acolo. — Mai vrei incă, zise el, cu atăt mai rău pentru tine. — Atunci eu eam­ răspuns cu ură, cu turbare . — Te’ai purtat ca un mizerabil și ca un laș­ pe mine nu mă bate cine­va, ci mă omoară, mă auzi tu­lașule. El era înalt, robust și incepu atunci se râdă zicîndu-mi : — Atunci poți­se-ți spui tu singur veșnica pomenire... "fnebunisem atunci... el rădea de mine , iarăși inaintea acelei femei. Mi-am sa­­­­crificat viața atunci fiind sigur că voi fi victima lui, dar aveam hotărîrea se-l fac se plătească scump aceasta și atunci eam respins : — Nu voi milă, căci nici eu n’am se-ți fac ucidemă sau te ucid. M’am aruncat atunci asupra lui... era ceva ingrozitor... ploa și tunetele resunau. Nu simțiam loviturile lui el iădea și eu dădeam... La un moment l’am apucat de găt, el m­ădușindu-se strigă : — A­­­vrai se mă gătui. El se scutură atunci ca un mistreț care voește se se cotorosească de cinii care-l încolțesc. Căzură n atunci amîndoi, eu insă m’am sculat imediat de jos, pe cînd el respira pentru a reda aer plămînilor mei. Cind am văzut insă că vine eară și a­­supra mea m’am simțit perdut. Berard se opri puțin, își apuca frun­tea cu mînăle, stind la indoeală de a mai continua istorisirea lui, dar pe urmă fuind hotărire reincepu: — Dar, pot spune totul azi, nenorocita ceea e astă­zi la adăpost de ori ce ur­mărire ; căci este prescripțiunea după zece ani... Femeea pentru care a avut loc aceas­ta luptă pe viață și pe moarte căci vă­­zind consecințele greșelei care o făcuse. Ea se plecă la urechea mia și­ îmi zise încet: — Fugi, eu te voi urma. Ea mă luă atunci de mină și mă luă după dânsa pe cănd el striga : — E de ajuns de cănd durează istoria aceasta, am se-ți pun capăt zilelor. — Vrea se te asasineze, imi spunea femeea, el are la dânsul un cuțit. — Și era adevarat, mizerabilul avea un mănă *un cuțit și striga: — A se te spintec ! Am alergat cu dansa pe puntea Esta­cadei, dar la mijlocul podului imi veni rușine de lașitatea mea și m’am decis a­­tunci se mă respun sau se mor. M’am o­­prit, și cu toate­­ rugămințile tovarășilor mei am respins in­juriei care el imi spunea : — Vino! eu nu sunt un laș, eu nu a­­leg adversari mai slabi de­căt mine. Atunci el se aruncă asupra mea ame­­nințîndu-mă cu cuțitul, l’am apucat de o mină așa de brusc in­căt cuțitul ii căzu din mină* O luptă cumplită *se incinse intre noi pentru a pune măna pe cuțit. Jak se opri in moment trecutul i se părea așa de aproape incăt istorisind pă­rea că simțea aceleași emoțiuni teribile pe care le­­ simțise atunci; după acea el continuă : — Eram la pământ, aproape înăbușit el imi smulse cuțitul din mini și ținîn­­du-1 asupra mea­­ strigă : — A­­ acum se te­văd dacă singele tău e roș. Eram perdut, secundele imi păreau ceasuri, trebuea se găsesc iute un mijloc de a scapa... o idee imi trecu prin minte și o și executăi—și aci incepe crima zise Berard cu un glas lugubru. —Imi adun atunci toate forțele și cu o mișcare ră­­pide, apuc de picioare pe Charpantier ; acest luat fără veste, căzu pe scândurile podului. Printr’o sforțare supra­omeneas­că, fără a mai asculta­­ mugetele lui, il arunc peste parapetul podului... el arun­case cuțitul și se ținea încleștat de grin­zile parapetului atârnând astfel deasupra apei și incepu a striga : — *Asani / asasini ! Prea mereu, tunetele viteau și vântul făcea un zgomot internat așa că nu se a­­uzea nimic. Femeea vrea ca se-l las acolo și se fugim, dar el mă apucase de un picior pintre parapetul podului și imi striga : — Ai să mă scoți de aice sau ai se cazi cu mine in apă. Și imi stringea gro­zav piciorul. Femeea voind se mă ajute luă foarfecele care le avea in buzunar și tac cu ele mîna nenorocitului, cazi după un strigăt de durere, căzu in apă. Iată crima mea in toată oroarea ei, ea m’a uitat zece ani de închisoare, o viață de remușcari și jumătate din nopțile mele de insomnie. Nu e de ajuns ? spuneți ! Acum știți totul și vom vedea acum împreună ce a­­veți dreptul să faceți. Berard se opri un moment pentru ași șterge fruntea sa plină de sudoare. Se făcu un moment de liniște in care timp neamurile se uitau unul la altul înspăimântați. Modul cum­ el a istorisit crima apucă­turile și mișcările lui fiind atăt de im­presionabil, ei crezură un moment că e­­rau in fața crimei... Fontaine era galbăn ca ceara, Aimee cu fața acoperită cu mîner8 plângea ră­­zămăndu-se de speteaza scaunului. (Va urma)

Next