Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)
1896-06-10 / nr. 972
ANUL IV No. 972 ABONAMENTE: înainte pe un an . . . . Lei 24 « pe 6 luni .... a 12— „ pe 8 luni ... a 6— pentru străinătate, un an „ 36— NUMĂR EXTRAORDINAR M eagmania BANI oi, i—nuintatg Un număr Ioliant EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Hl ® d.a-cțla. la, Tipografia, Evenimentului STRADA STEFAN CEL MARE No. 38. Iași Director politic G. A. SCORȚESCU emun Kmrjsyft^mmsurvavoimnLUNI m IU2HE IBM Anunciuri Ensarfîi și Reclame Pe pagina I linia garment? . Lei 4 Pe pagina II „ „ . . a 2 -Pe a III » „ . . — 50 Pe a IV a « . . 25 Un număr IO ^.dLm.In.l ® trada: . LA TIPOGRAFIA ,SV3îîi Miâ STILAr STRADA ȘTEFAN CEL MARE La Catul Jiu. Sentința lașului întrunirea de aseară provocată de comitetul stângei liberale pentru ca cetățenii lașului să-și deie verdictul lor asupra situațiunei grave creată in țară de guvernul d-lui Sturza a fost un adevarat triumf de protestare.. Toți oamenii de bine, toți cetățenii capi să interesează demersul regulat al afacerilor publice, cari sunt pentru liniștea și treptata îndrumare a țărei cătră progres, cari sunt contra anarhiei, fie ea de sus in jos sau de jos in sus, au ținut să afirme aseară cu energie indignarea provocată de oameni ziși de guvernamlnt cari astăzi pretind a conduce destinele acestei țări. Sala era in adevăr și in realitate prea mică pentru a putea cuprinde in ea pe toți acei cari veniseră să protesteze și să dezaprobe prin atitudinea lor contra unui guvern nedemn a prezida la afacerile țărei, contra unui guvern de vandalizm, in care nu a încolțit încă nici respectul legei, nici macar conceptiunea legalității. De astă dată nu mai este un clișeu de ziaristică, de a zicej că lumea conștientă de drepturile ca și de datoriile sale, a venit să respundă un număr mare și impunător la apelul ce i s’a fost adresat. Așteptările noastre au fost realizate; ba putem zice că au fost chiar întrecute. Ieșenii au dat o dată mai mult dovada sentimentelor lor de civizm de căte ori sunt in joc interesele mari ale societăței, întrunirea de aseară a fost adevărată ședință a justiției populare; la baza opiniunei publice au fost chemați a-și da samă de faptele lor criminale actualii guvernanți ai țărei. Acuzațiunea a fost susținută și dezvoltată pe baza documentelor nediscutate a faptelor reale cunoscute de toată lumea. Judecătorii, astă dată sub forma opiniunei publice a vestejit crima și au condamnat pe acuzați fără drept de recurs și fără circumstanțe atenuante. Nu putem decăt mulțumi cu recunoștință cetățenilor ieșeni pentru dovezile de simpatie ce au manifestat cu multă energie in lupta întreprinsă contra ilegalităților, a nerușinărei, a violențelor și a cinizmului guvernamental. Evenimentul: întrunirea de aseară Sărbătorirea d-lui Fleva își dori din suflet să citesc un raport guvernamental asupra intruirei de aseară, pentru a mă convinge dacă se poate găsi un om care să tăgăduiască că ceia ce a fost aseară, nu s’a văzut de mulți ani in Iași, că a fost nu o intrunire publică, dar un triumf nemărginit de mare, o adeverată serbare democrată, la care tot lașul a luat parte. Mișcarea pe stradă Iașul iși părăsise haina monotonă ce o poartă de obiceiu. Fiecare Ieșan dădea curs liber gândurilor și cuvintelor sale, căci se simțea tare știind că in mijlocul Iașului se găsesc valoroși apărători ai mulțimei și ai causei liberal-democrate. Din toate unghiurile orașului, lumea năvălea spre centru, de unde rezulta o iscare pe strada neobicinuită, entusiastă și plină de viață. In speranța de a zări pe representanții liberali democrați mulțimea cumbiera toate stradele pentru a se opri iar la centru, unde deja pe la ora 5 p. m. circulația devenise aproape imposibilă. Forțele polițienești N’ași fi dorit să fiu in pielea d-lui Penescu’pe ziua de ezi. Avea să se achite de ordinele primite și n’avea in cotro. Și ÎNTRUNIREA de aseara Triumful ă lui de aceia am văzut toată poliția in picioare, gata de luptă și deaseminea cutreerînd stradele.— Redacția Evenimentului și locuința directorului seu, dl. G. A. Scorțescu era special supuse la o supraveghere notare severă. Nici nu-mi trece prin minuine să acuz pe d. Penescu, dar poliția din propriul eă impuls căuta să facă tot posibilul pentru a zădărnici intrunirea, oprind lumea să ieie parte la ea. Dar oricit de numeroasă ar fi fost forța publică, zadarnică era lupta lor inpotriva mulțimei, care valuri, valuri, se’ndrepta spre localul de intrunire, înainte de intrunire Sunt oarele 6. Știind că mai am înaintea mea oră și jumătate, mă’ndreptagalea spre a- o la Pastia, unde intrunirea avea să aibă loc, dar deja sosesc prea tirziu pentru a vedea inceputul mișcărei. Strada Golia și Unirea prezinta un aspect măreț. O mulțime imensă care se parcurgea in liniște și ordinea cea mai perfectă, ici colo grupuri de oameni discutau eventualitățile intrunirei, din cînd in cînd imprăștiați de sborul trăsurilor, pentru a se uni” insă imediat din nou. Pot zice că la fiecare clipă grupurile se reînoiau, cele dintâi pătrundeau in sala Pastia, iar celelalte mai stăteau o clipă in stradă pentru a apuca apoi aceiași cale. înaintea Salei Pastia Pătrund in curtea otelului România, in speranță că’mi va fi ușor să intru in sală. Dar deja mulțimea din curte se numera cu sutele și drumul spre sală era baricadat. Iar cetățenii veneau mereu. Se ’nțelege că și astăzi, ca la orice ocaziuni aseminea, toată lumea vroia să intre de o dată, din care causa unul intărzia pe celălalt. Cu greu pătrund in sală, crezând că voi fi între cei dintâi veniți. Dar mare imi fu mirare, cănd am constatat că am întârziat cu mult, căci sala Pastia era deja arci- complectă, din tot ce lașul are mai mult și mai destins. Toți pot s’o mărturisească. Rareori o intrunire publică putea să atragă atîta lume din toate straturile societăței, venită nu numai de bună voie, dar incă trecînd peste amenințări și adimeniri. Cu mult deci inainte de ora fixată pentru intrunire, sala Pastia, curtea, strada Săulescu și Unirea nu formau decăt o singură mare de oameni, care, nerăbdătoare, aștepta sosirea liberalilor democrați și deschiderea intrunire". Un cuvânt zis de d. Fleva și toată această mulțime compactă era gata să-l urmeze și să-l apere cu orice sacrificii. Aspectul Sălei le și sala Pastia era destul de bine luminată, totuși din causa că numărul celor ce asistau era atăta de mare, trebuia să lași ochiul să rătăcească cîteva minute, pentru ca să fie in stare să distingă persoanele. Și cănd am putut să fac aceasta, m’am convins curând că pentru a menționae toate, nu pot să-mi ajungă coloanele ziarului. Și am renunțat de a face aceasta, pentru a nu fi acuzat că am nedreptățit pe cei mai mulți. Dar facem apel la toți cei cari erau de față și suntem noapte că suntem sigur că vor recudeparte chiar de realitate cănd susținem că a fost o intrunire cam rar se vede și că nu exagerăm că ea a fost eminamente populară, prin faptul că toate clasele societăței ieșene au luat parte. Nici o dată o intrunire n’a fost mai imposantă, mai entusiastă și mai desfidătoare oricărei comparație. Sosirea liberalilor democrați Sunt oarele 7 luni.De o dată in sală se observă o mișcare neobicinuită. Toată lumea se scoală din picioare și se descopere. Se aud de afară urale și strigăte entusiaste, îmi fac loc prin mulțime și ajung la ușa de intrare și înaintea ochilor mei se desfășură un spectacol neuitat. Vestea despre sosirea d-lui Fieva și al amicilor sei se respîndise cu iuțeala fulgerului și mulțimea se ingrămădioasă ca să-i primească. Din mii de popturi resunau strigătele de „Trăiască Fleva! Trăiască democrația romînă / Și această primire triumfală, acest entusiasm a ținut mai bine de cincisprezece minute și părea că nu se va mai sfîrși. Mai mult ridicați pe brațe, d-nii Fiera, Scorțescu și Vasile Gogălniceanu pătrund in sală, primiți și aci cu aceiași căldură și entusiasm, și cu aceleași ovațiuni, isvorite din adincul inimei și cu o dragoste nemărgenită pentru bravii luptători ai causei democrate. * A durat mult până ce liniștea s’a putut restabili, și intrunirea să se declare deschisă. D. Maior Manolescu este aclamat președinte. D-sa după ce declară că primește cu mulțumire onoarea de a preșida o intrunire "democrată, acordă cuvîntul d-lui G. A. Scorțescu cel dintâi inscris. Cuvîntarea d-lui G. A. Scorțescu I D. G. A. Scorțescu e primit la tribună î in aplauze furtunoase și unanime. Aceasta durează cîteva minute, după care intr’o tăcere religioasă, directorul „Evenimenttului‘ ia cuvintul. — In această sală —incepe oratorul cuji vînzarea sa—unde ați fost chiemați penntru a sancționa programul partidului liberal, venim noi astăzi membrii din alcelași partid, ca să va dăm seamă de acttivitatea parlamentară și să vă arătăm cine a sfărâmat programul liberal, cine a mințit. Programul de la Iași cuprinde două părți mari: partea economică privitoare in special la imbunătățirele ce trebuiau aduse Iașului, și partea politică, cuprinzind legi și reforme menite de a imbunătăți starea intregei teri. Programul de la Iași intrupa pentru* noi toți cele mai dulci speranțe pentru viitor, și concretiza toate dorințele noastre cu perspectivă de realizare, cu atît mai mult, că din cabinetul liberal care avea să le realiseze, făcea parte pentru intăia oară și un element democrat, d. NECULAI FLEVA (Aplause). Ați văzut la lucru pe d. Fleva și v’ați convins că e omul, care are pe buze tot ce simte in inimă și esecută tot ce promite. Cinci d. D. Sturza cu tovarășii sei oculți vorbeau de domnia legilor și de libertatea electorală, ei insuși zimbeau, pentru că știeau că mint și "că pentru dânșii , domnia legilor nu insamnă decât anarhie și nelegiuiri. Singur Fleva a concretis’at domnia legilor și libertatea alegerilor, căci el a fost acela care a oprit abuzurile și amestecul administrației, numai el s’a scoborit in fundul temniței și prin sate pentru a descoperi adevărul și a face ca dreptatea să triumfe. Dar scurtă durată a avut această eră, deoarece nu se putea ca oculta să tolereze alăturea cu dânsa pe un om care nu vroia să tolereze nedreptatea. 6 Trec peste scena rușinoasă din cabinet, in care un ministru ceru înlocuirea colegului seu, de teama ca nu cumva să-i eie locul, pentru a mă opri ceva mai mult la mișeliile la care au recurs ocultiștii pentru a stropi pe d. Fleva cu balele lor și înscenarea odioasă ,de a-i face complice*intr’un proces, acuzăndu-1 de văndut. Dar s’au oprit in mijlocul viscerărei lor, sdrobiți de disprețul și oprobiul general. Dar in fine d. Fleva a fost sacrificat! Și atunci incă noi, tineritul liberal, am crezut că dacă d. Fleva a fost sacrificat, cel puțin steagul liberal va rămînea sus. Ne-am inșelat! —Și nci țin să vă fac o mărturisire francă. Noi n’am făcut și nici nu ne-am gindit să facem opoziție guvernului, din contra au fost legi pe care le-am votat, care au trecut numai cu concursul nostru. Dar toate speranțele noastre au fost zădărnicite și la urmă, față cu ruinarea finanțelor noastre prin votarea de peste 140 milioane fără nici o discuție, față cu legile de ură și de răsbunare ce le-au votat, am protestat, căci acesta legi au atras atențiunea țerei intregi asupra destinului din parlament și au trebuit să aibă ca consecință legea antipanamistă, pe care am avut onoarea s’o prezint. Ce a rămas din tot programul, se întreabă d. Scorțescu. Partidul liberal s’a prezintat la alegeri cu angajamente formale, pe care guvernul liberal era dator să le aplice macar in parte. Toate s’au prefăcut in praf. Noi minoritatea, am propus desființarea legei maximului, ea a fost votată de secție dar se găsește și astăzi ascunsă in dosarele guvernului. Acelaș lucru cu toate legile pe care guvernul liberal le-a promis să le desființeze. Mai mult, in loc să desființeze legea jandarmeriei, după cum au promis-o, din contra au modificat-o, făcînd astfel din o lege rea o lege și mai rea. Dar dați-mi voie să ating o chestie mai însemnată: DESCENTRALIZAREA, care cuprindea pe lingă autonomia comunală și județiană și scumpa reforma electorală, prevăzind pentru comună VOTUL OBȘTESC. * Ad oratorul este intrerupt de tunete de aplauze, cari isbucnesc din întreaga sală și continuă un timp fără intrerupere. * * * Tăcerea se restabilește și d. Scorțescu poate continua. Primită cu entusiasm in mesagiu, guvernul și oculta au întrebuințat imediat toate mijloacele inevitabile, pentru a impedeea ca această lege propusă de stingă liberală să poată fi luată in discuție. Oratorul, după ce arată că guvernul liberal și-a bătut joc de toate principiile și reformele programului liberal, atinge chestiile privitoare in special pentru Iași. Două mari puncte au fost înscrise in acest program zice d. Scorțescu: Docuri și Antreposite si atelierile C. F. R. Și in momentul cînd noi am propus legea* pentru înființarea de docuri și antrepozite am crezut cel puțin că dacă "nu vom fi sprijiniți, cel puțîn nu vom fi conbătuți. Ei bine, înșelați am fost, căci d. Sturza a făcut chestia de cabinet pentru a se respinge urgența, și chiar cu această amenințare n'a reușit de tost prin paritate de voturi, căci un vot ne lipsea pentru ca legea să treacă, cu toate simcolirile d-lui Sturza.* * * Dar se ’nchide parlamentul și cu toții credeam că cel puțin acum guvernul se va liniști și se va pune serios pe lucru. Dar de’abia acum au reinceput seria nelegiuirelor. După ce au injosit armata și pe profesori, nu mai remăsese decît biserica neatinsă. Și atunci ei au pingărit-o cu ajutorul a 12*arhierei. Cu ajutorul lor s’a văzut pe Mitropolitul primat judecat, condemnat și esecutat in 24 ceasuri. ** Aici d. Scorțescu narează cele intîmplate in toate amănunțimele și biciuind barbaria cu care Mitropolitul a fost furat, zice: A trebuit să vie un pungaș imbracat in haine de procuror, pentru ca să îndrăznească ași bate joc in așa mod de un moșneag, care in acel moment purta pe pept crucea pastorală. (Aplause frenetice). Transportat la Căldărușani, Mitropolitul Primat e tratat ca cel de pe urmă om, torturat și fisic și moral pentru a-i sdrobi curajul. Pănă unde merg cu infamia, ajunge să spun că Mitropolitul Primat a trebuit să se adreseze la Rege pentru a obține o cămeșă. Aceste cuvinte rostite au făcut ca intreaga sală să se ridice in picioare și ca un singur om, toți prin aplauzele nesfârșite ce la adresa, d-lui Scorțescu, au ținut să-și exprime indignarea și protestarea lor inpotriva nelegiuirilor comise. Nu poate exista continuă d. Scorțescu, un rechisitor mai puternic in contra guvernului, decât modesta plângere pe care Mitropolitul Primat a adresat-o Regelui. Totul au incercat pentru a sdrobi pe Mitropolit, calomnii și amenințări, scrisori falsificate și plastografiate pentru a-1 da ca "complice intr’un asasinat, dar Mitropolitul n’a perdut curajul și văzând cum toate ușele ’i sunt inchise, s’a adresat el justiției, intentând un proces de calomnie Voinței Naționale. Cetățenii Nu știu dacă vă dați seamă de gravitatea faptului. Dacă mitropolitul Pri Ienat a putut să fie victima unor aseminea infamii, vă î intreb care din această ț țara, mai este sigur de vijeața sa 1 * *■c * * j Aceste cuvinte rostite cu putere, proi li duc in silă o mișcare deosebită. Așa-i,—strigă toată lumea — trebiau să protestăm și să ne apărăm ! Și fără a fi acuzați de exagerare, putem să spunem că timp de cinci minute d. Scorțescu era obiectul I s ovațiunelor generale. * * j Nu e numai un fapt isolat -continue d. l Scorțescu ci e un lanț de nelegiuiri, care s’au repetat imediat la R. Vâlcei, prin inscenarea infamă a satrapului Simulescu. Aici d. Scorțescu, după ce narează toate cele petrecute la R. Vâlcea, zice: victimele au fost deja depuse și au scăpat numai la tribunal, pentru că ocnașul complice a lui Simulescu, n’au vrut să meargă cu infamia pănă ia capăt și intr’un moment de generositate, a scos scrisorile falsificate ale lui Simulescu, a zis: Nu mai pot merge înainte! /Aplause frenetice). Din toate aceste fapte,termină d. Scorțescu rezultă perfect că cei cari dețin astăzi puterea, nu merită să stea alăturea de noi in partidul liberal. Noi care înțelegem să ținem sus drapelul partidului și să aducem la indeplinire reformele și imbunătățirele promise, venim astăzi înaintea dv. și vă rugăm a face ca cetățenii din București și Ploești și să declarați pe actuali deținători ai puterei ca nedemni de a mai sta la cârma țerei. Aceste cuvinte sunt acoperite de tunete de aplauze, care se prefac curînd intr’un adevarat triumf. D. Scorțescu este viu felicitat pentru cuvîntarea "sa atît de energică, dar in acelaș timp atît de plăcută, atît ca fond cît și "ca expunere. Cuvîntarea d-lui Fleva D. Fleva are cuvintul. Aceste patru cuvinte, zise de președintele intrunirei, produc in sală un entusiasm nedescriptibil. Timp de 10 minute aplauzele și uralele continuă fără încetare. Sunt ani de cînd un om politic in Iași n’a mai avut o atare primire călduroasă și intovărășit cu o ovațiune ca cea făcută aseară d-lui Fleva de cetățenii Iașului. Cetățeni ieșeni incepe d. Fleva, splendida sau cuvîntare nu mă prezint inaintea dv. nici ca cetățeanul Fleva, nici ca fostul ministru, ci ca delegat al capitalei care vine să vă vorbească de starea anormală in care se găsește țara. Astăzi cele ce s’au petrecut mai ales in chestia Mitropolitului Primat, interesează pe toată lumea deopotrivă, indiferent de culoare politică. Partidul conservator a domnit 8 ani de zile, l’am combătut din resputeri, pentru ca să aducem pe d. Sturza și astăzi să ne vedem siliți a-1 inhăța de gît și să-i intrebăm: ce ai făcut cu partidul liberal și cu principiile liberale pe care le-ai necinstit. Dar era de așteptat. Mâine implinesc 30 ani de luptă politică și in acești 30 de ani n’am văzut pe d. Sturza luînd o măsură liberală. Se tot vorbește de conservatori, ei bine d. Sturza nu este conservator, dar despot și reacționar, ceea ce e mai rea, pentru d. Sturza a avea puterea, insamna ca a-și bate joc de cetățeni și de opinia publică. Am crezut că d. Sturza se va indrepta, căci mi-am zis că și hoții se indreaptă in pușcărie, dar am greșit", d. Sturza a rămas același, nu s’a indreptat! (Aplause furtunoase și aprobarea unanimă a sălii) D. Fleva cu o elocință imcomparabilă face apoi istoricul alegerei d-lui Sturza ca șef al partidului liberal.—Cum a murit nenorocitul Dumitru Bratianu—zice d. Fleva — oculta, care pare in vedere decât gheșefturi—s'a grăbit să propite de șef pe d. Sturza. D. Fieva povestește toate amănuntele opunerea sa la această alegere, dovedind cum d. Sturza nici nu are temperantul necesar pentru așa ceva, și mai ales că nici lumea nu poate uita că toate nelegiurele de la 1888 se datoresc lui. Pentru a salva situația—zice d. Fieva—am propus dlui Stăte’scu un fel de republică și anume d-sa să mă apere pe mine de dușmanii mei, eu pe d-sa de a-i iei și amândoi să ne apărăm de dușmanii d-lui Sturza, care sunt nenumărați. Dar n’am fost ascultat. Apoi d. Fleva expune modul in care s’a votat programul liberal de la Iași, și afirmă că d. Sturza n’a fost proclamat de șef, de cat de d. Stolojan— un instrument al ocultei,—la un pahar cu șampanie. Eu am spus lui Sturza că nu * poate fi șef, iar astăzi, noi suntem tratați de nebuni, fiindcă vroim să aducem la indeplinire programul liberal. * * * Trecând la o altă serie de idei, d. Fleva arată că constituționalicește liberalii au primit puterea de la conservatori. * * *