Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)

1896-10-24 / nr. 1082

ANUL I, No. 1082 ABONAMENTE: nainíe pa nn an . . . . Lel 24» B pa 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni ... „ 6— eatra străinătate, un an „ 86— fi si namár 14­ bani SSedLaucțiia. la. 'T/lpogrra.ä.a EveixlMa.ojat'a.l'u.l 8TBAM STEFAN GEL HABE No. 38. Xenial IÖ I Director politic G. A. SCORTESCU ea hurnär m mm ^s*^nav!)H^ism&ia0ilaMdgaaüisx&e!mtaetaKMrM»..ij**t~»*n ■ wíajuks**« ■MA.yi0i.aK<a.*» jm» Jöl 24 G£,TüMBRE 1886 Anuns­ iuri lî>sgfiiî și Reclame Pe pagina 1 lini* gsmuond . Lei 4— Pe pagina H „ « .«p . *­­— 50 P­ î * n M . . *■ 2â i­n număr UHjpani —... SIA ZIAR COTIDIAN­A­­ A­dLaaalaI»tra.d­a. : •£­ LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTfILIJI“ STRADA STEFAN La Ga­gi­ț­iu. O audiență la Rege Față cu faptul că agenții poliției au împiedecat eri pe d-nii D. Lăzărescu, C. Bolintineanu și G. Tocilescu de a intra la cancelaria palatului spre a depune ce­rerea de audiență, acești trei domni au adresat următoarea scrisoarea d-lui ge­neral Vlădescu, prefectul palatului: Sub­semnarii avînd a înde­plini mandatul ce ni s’a dat de cetățenii Capitalei in in­­tsuaninea de er*i 2$ Octombre din sala Dacia, ne-am pr­ enân­­tat, la palat pentru a depune o cea*est@ de audiență. La poanta palatului am fost insă opriți de a intra de a­­genții de poliție. In această situație ne ve­dem nevoiți a ne adresa la Domnia Voastră, rugindu-vă să bine-voiți a solicita pen­tru noi o audiență de la LVI. La Regele. Așteptind să bine-voiți a ne comunica rezultatul de­mersului Domniei Voastre, vă rugăm domnule general, să primiți asigurarea distin­sei noastre considerațiuni. D. Lăzărescu C. Bolintln­eanu­ George K­ellegeu. Summrut O audiență la Rega Opoziția unită închiderea școalelor Triplicea pe dric OPOSITIA UNITA /ir C­H­M­BI­E­R S € 0» A /, /; £, pentru o listă conservatoare-polițienească, repudiată cu drept cuvînt de * partidul conservator. La toate aceste inscenări infame, răs­­bunări odioase și nelegiuiri, țara a răs­puns printr’un protest monstru și unanim —Nu e oraș in care liberalii adevă­rați să nu se­ fi intrunit pentru a pro­testa in­potriva nenorocitei direcțiuni o­­culte ce s’a inaugurat in numele­ parti­dului liberal și să ceară d-lui Sturza să se retragă cu o oră mai curind. La protestul general d. Sturza și coa­liții săi au respins prin noi atacuri mir­­șave, prin noi fară de legi. La aceasta cetățenii capitalei au respuns prin incombarabila întrunire de acum trei zile, in care au hotărit de a aduce la cu­­noscința M. S. Regelui m­otiunea de protestare in­potriva ei a lui Sturza, votată de întreaga țară. Și de astă dată protestarea cetățenilor s’a făcut in mod pușinic, respânzind ast­fel la vio­lențele guvernului printr’o purtare și mai demnă și mai serioasă. La acest apel sincer, guvernul a răs­puns fuind o atitudine și mai obraznică fată cu Mitropolitul Primat, dînd ast­fel a înțelege disprețul seu, pentru cetățeni și dorința sa de a continua cu infamie”le. Pericolul e prin urmare de tot mare și nu mai poate incăpea nici o trăgănare. De liberali depinde incă de a schimba o stare atit de nenorocită și dacă doresc să evite țerei o schimbare­­ prea bruscă, să lese ia o parte ori­ce susceptibilitate și să adreseze d-lui D. Sturza un „walte retro ” implacabil. Dar dacă nu vor face aceasta, cetățenii vor fi un drept pentru a smulge țara de o prăpastie inevitabilă, să înceapă* lupta d­e vieață și pl­ensarfe luptă care să nu aibă altă deviză de cit : ,,restur­­narea guvernatur m­­ ței germano-ruse de care vorbește ziarul său Hamburger Nachrichten, asupra ur­mașului său, baronul de Gaprivi. Rusia iusă dezminte aserțiunea și No­­vosti, organ oficial, indignată de revela­țiile lui Bismarck, zice că acestuia și nu lui de Gaprivi i se datorește ruptura cau­­zată prin conduita sa fățarnică și prin machinațiile sale. Interesat este că după ziarul Germania împăratul Wilhelm ar vroi să aresteze pe ex-cancelar in castelul de la Friedrichs­ruhe oprindu-l de a comunica și a fi in raport cu publicul. Ar fi un eveniment de senzație și demn de sfirșitul de veac. Extern. OPOffll UI­TA E parcă in aer. Pe ici colo se pomenește cîte un cuvînt, care prins de pressă e dat mulțimei spre a fi comentat. Deja insă unele ziare au mers pănâ a afirma că opoziția unită este un fapt indeplinit. Suntem cu toate aceste incă departe de momentul de a vedea coalizîndu-se toate elementele de opoziție, pentru un singur scop: RĂSTURNAREA GUVERNULUI, sau cel puțin noi avem incă speranță că răul se va indrepta. Să analizăm puțin situația de azi. Trebuie mărturisit, fără­ nici un incon­­jur, ca situația e mai grava ca ori­cînd. Dacă in tot timpul cînd corpurile legiui­toare funcționară, d. Sturza a avut oare­care scrupule, imediat după ce s’a deba­rasat de ele, puind ori­ce rușine la o parte, a inceput acea serie lungă de infamii si nelegiuiri care au resculat țara întreagă, ca un singur om. Exemplul trist dat de d-sa, a fost urmat nu tocmai de mulți mai mititei, așa că destrăbălarea s’a întins ca o boală rea. Și e foarte explicabil. Scandalul inscenat cu chestia Mitropo­litului primat, și mișerea de protestare ce s’a produs, a făcut pe guvern să-și p­ardă ori­ce autoritate și să nu se gindească de cit a micșura numărul celor ce protestau sau ar fi putut protesta. Și negreșit a trebuit să înceapă acea „tolerare“ care a adus țara in balul de azi. De nedumerirea guvernului a profi­tat Malaxa pentru a preface primăria de Galați intr’un vast codru, unde prădăciu­­nele­­ se revărșesc in timpul zilei, fără nici o teamă. Omul aproape a se ineca, se agață și de un fir de paie. Așa și guvernul d-lui Sturza, credea a scapa de greutăți, cînd la Iași, in loc de o anchetă sinceră care să puie capăt nenorocitei destrăbălări din administrația comunală, a trimis pe mușamalgiu Giani, care in realitate n’a ‘făcut de­cît să irite și mai mult spi­ritele și să facă ca nemulțumirele să crească. Același lucru s’a intîmplat la Ploești, Bârlad,­­Rîmnicul-Sarat etc. Cele petrecute la Huși dau o lumină vie asupra stărei psihice a guvernului ac­tual, care s’a convins că pămîntul îi fuge de sub picioare. Cetitorii cunosc amănuntele.—Guvernul n’a lasat nici un mijloc neintrebuințat, a inviat bandele de bătăuși și presiune de cele mai scandaloase, pentru ca in aceste alegeri se st&t­osteasca !»e­st&e. **«Ii si să nhtie » T»a,TMiKl .... 3n loc de siluete In cartea sfîntă... (Fragment) O panglică drept amintire Atîta in tot ce mi-a dat, Și-o singură privire curată Din ochiul iei blind, adorat. In cartea cea sfîntă, in care Păstrez au­tea­ amintiri, Am pus și panglica asta, — Ecoul naivei iubiri. Și’n cartea cea sfîntă, adesea Întorc tăcute,le-i file, ín care stau moarte, uitate, De vremuri, au­tea idile... RADU. Alegerea in Constantinople In curind se va face alegerea patriar­hului arminesc. Noul patriarh­ nu va depune j­uranéiul constituției patriarha­tului de cit după elaborarea modificărilor dorite de Poartă și care se vor face de o comisiune mixstă după alegerea patri­arhatului. Măsurele de poliție au fost sporite; s-au făcut numeroase arestări. TRIPLICEÄ PREDRIC? Ziarele franceze sosite astă­zi jubilează și citig prohodul triplei­ alianțe compro­misă de creatorul ei, de sinistrul Bismarck. Cetitorii noștri cunosc din „Evenimentul“ ciudatele mărturisiri ale gazetei fostului Cancelar și știrile sosite, rezumatele ar­ticolelor apărute in Austria, Germania și Italia, întăresc părerea că reputația omu­lui de fier a suferit o lovitură și desco­peririle politicei fățarnice a aruncat multă umbră asupra pustnicului de la Friedrichs­ruhe. Si­ vorbește de o anchetă ordonată de impargt pentru a se face perchizițiuni la locuința prințului. Împăratul pare a fi foarte iritat de știrile organului lui Bismarcki și poate nu va cruța loviturele. In Rusia­­ și in Franța impresia a fost, cum ușor se înțelege, penibilă și s’a văzut in toate o întărire a alianței franco-ruse in paguba im­plicei. Bismarckț „ținea prea mult la patria mare și unită creată de dinsul, pentru a-i da el insuși o grea lovitură prin întă­rirea alianței franco-ruse și prin desfa­cerea legăturilor intre cele trei țări unite. Fostul candelar pare a fi vrut să arunce Muntele din OST Poarta a numit doi delegați noi, cu ran­gul de colonel, și cunoscind a­mbele stră­ine, pe lingă comisiunea de reorganisare a geandarmeriei cretane. A mai numit incă pe Kostaki Effendi, membru al curței de apel și de comerț, ca delegat pe lingă comisiunea de refor­mă a justiției in Creta, in care ambasa­dele sunt representate prin consuli. * * Se anunță din Atena Agenției Havas, că o banda venind din Macedonia a avut o luptă singeroasă lingă Zogori. Mai mulți soldați și un căpitan au fost omorîți, a­­celași lucru a fost și cu cei­l­alți insur­genți. In contra Mitropolitului U. jaad ©­imtstrad­ofl* Masinou a fost imitat sie ministrul Justiției essi gHapă ce va ter­mina cercetările în centra B mitropolitului, înainte de­­ a începe a seri ordonanța, să se prezinte la minister cu toate actele ce le-a dresat pani acum în contra mitro­­polituanäa Pentru steclaria din Albi 10.000 de lei pentru steclaria muncitoare din Albi. Ernest Roche, redactor al ziarului In­­transigeant povestește următorul fapt : O doamnă pe care a o cunoaște a ve­nit la redacție și i-a remis un plic in­­chis pe adresa d-lui Henri Rochefort, spu­­nîndu-i: — Aduc obolul meu pentru lucrătorii din Albi. Plicul a fost deschis numai după ce necunoscuta se depărtase. La deschidere d. Ernest Roche găsește suma de 10.000 de lei cu următoarele rînduri : Domnule Rochefort, Dați-mi voie să vă rog să primiți un dar de zece mii de lei pentru sticlăria din Albi, a cărei proteguitor și binefăcă­tor sînteți. Nădăjd­uind reușita operei lor, atît de mișcătoare și atît de curagioasă, sunt feri­cită să pot contribui din parte-mi, de­și n’am de­cît mică avere. Primește, domnule Rochefort, respec­tuoasele mele salutări. Văduva Bourgeois Comentarii—nu mai facem. Viteascailor Am dovedit ori, credem, cum nu se face nemic, nu se ia nici o măsură se­rioasă pentru a se opri propagarea hoa­țelor ce bintuie orașul, așa că ele cresc in fie­care zi, înainte de a reveni asupra acestei chestiuni și a releva cu și mai nume­roase dovezi incapacitatea administrației comunale, ținem să spunem o vorbă aci pentru medicul primar al orașului. Oare nu crede d-sa că scoalele ar tre­bui închise toate fără escepțiune? știm că medicul primar se decisese a­­cum cîte­va luni de a nu închide de­cit acea scoală, unde se va fi constatat un e­­lev bolnav. Dar n’a trecut mult și d-sa s’a respindit in parte și a ordonat închi­derea numai a scoalelor israelite. Noi nu ne-am opus la aceasta, crezind că opri­­... Dar închiderea scoalelor Israelite n’a fost suficientă pentru a opri propagarea boalelor, și astăzi mai tote scoa­­lele am lași sunt infectate. Credem car că închiderea lor se lam­­pune Nu mai poate incăpea nici un prote­st, căci riscul chiar de a perde un an șco­lar, nu poate fi un motiv de a se lăsa o întreagă generațiune de copii să fie de­cimați, văzând cu ochii.­—Cerem imediata închidere a tuturor școalelor pentru cel puțin patru săptâmini, tind să se aplice toate măsurele de prevenire despre care nu vom ocupa pe Larg in numărul de miine. Sperăm că medicul primar al orașului va consimți, pentru a nu ne mai sili să revenim asupra unei măsuri cerute, o putem afirma, de întregul corp medical din Iași. MENELIC ȘI ITALIA Cu toate promisiunile negusului Mene­­lik, Italienii incep a se teme că Abisinie­­nii vor ataca neîntîrziat colonia Erythreea și vor arunca pe cei 10,000 de Italieni in mare. In Abisiniea au incetat ploile și deci războiul poate incepe și in curind ,Mene­­lik va putea cădea cu *60- 80,000 de sol­dați asupra Italienilor. Menelik e suparat că i s’au confisat armele de pe vaporul olandez Delwyck. Tribuna întreabă pe Rudini, dacă are de gînd să fie trădătorii­ cătră tripla alian­ță ca și Bismarck și dacă se crede ca și acela mai pe sus d­e cerințele morale. Din Tîrgul Frumos Afacerea grevei fabricanților de pîne, s’a terminat printr’o cedare” a acestora. In adevăr vechii fabricanți nu vroeau să to­lereze deschiderea unei noi pitarii și pu­teau chiar să-și bată joc de populație lă­­sînd-o fără pine in zi de iarmaroc ”și a­­ceasta fîind-că n-au garanție depusă.* în­dată insă ce consiliul comunal le-ar im­pune o garanție nu s’ar mai juca cu o­rașul de frică ca să n’o piardă. Orășelul nostru a fost viu mișcat prin moartea unuia dintre cei mai onești și filantropi oameni de Goldenberg. Toate prăvăliile au fost inchise la trecerea cor­tegiului, și merita chiar această onoare un om care in toată viața lui a făcut nu­mai acte demne de laudă și s’a bucurat de o bună reputație printre concetățenii săi. * * O intrebare. Ce să face cu iazul de pe moșia Buznea pe care o comisiune com­pusa din mai mulți medici, ingineri, și prefectul județului, au hotărit să-l făce ca fiind vătămător orașului. Corespondent. Destăinuirile lui Bismarck Reichsanzeiger este autorizat să declare ca respuns la Hamburger Nachichten, că din momentul cind niște evenimente di­plomatice secrete perd acest caracter, si­tuația nu mai poate fi apreciată de­cît de oamenii de stat cari conduc țara, din ca­usa răspunderei lor. Dacă Germania a promis, fără reservă, să țină secret faptul și conținutul nego­cierilor ruso-germane d­inainte de 1890, o­­bligația secretului persistă pentru toți a­­ceia cari au cunoștință de ele. Cu modul acesta cade posibilitatea de a discuta con­ținutul material al negocierelor citate mai sus. TELEGRAME BELGRAD.—Regele a sosit. A fost pri­mit de miniștri și autorități ROMA.—„Tribuna“ publică o scrisoare particulară, anunțînd o mică victorie a iralienilor asupra orașului Mangașa, care a înaintat păn­ă sub fortul Adicate. Nici un ziar nu publică nimic in această pri­vință. PETERSBURG.—Ministrul căilor de co­­municațiune a decis să sporească numă­rul vagoanelor tuturor drumurilor de fier rusești. PARIS.—Creșterea Rhonului este sta­ționară. Situația este mereu amenință­toare: colsasia a cincea­ SĂRĂCIE REGALĂ Nunta princiară. Bucurie și sărăcie. I­talia și România. Ce cred Italienii despre țara noastră, Pelagra și Malaria. Căsătoria prințului moștenitor al Italiei cu principesa de Muntenegru e incă un fapt de actualitate. Presa Întreagă incepînd cu acea italiană a comentat faptul că po­porul italian, de ordinar pornit și aprins, a dat probe de un calm neobicinuit, era aproape trist la acest eveniment fericit. Explicații s’au ingáimat multe. Bună­oa­ră că poporul vede cu nemulțumire rolul șters al regatului Italiei in tripla alianță, care ar fi putut da fiului lui Humberto o prințesă din marile familii domnitoare, vede cu mîhnire că Italia, vechiul și min­­drul regat, s’a unit, contrar tradițiilor, cu un neînsemnat principat din Balcani sub ochiul protector al Rusiei. Adevărul insă, mărturisit pe jumătate, e altul. Este sărăcia îngrozitoare a popo­rului italian care se opune entuziasmului și voioșiei. Un ziar satiric italian publica m ziua nuntei ilustrația următoare. Un soldat italian din Abysinia, zdrențuros, des­culț și prăpădit vine înaintea cortegiului nupțial al prinților cu mina intinsă, ce­­rind de pomană. Soldatul e intreg poporul italian. Deputatul italian Pass intors acum din Sardinia însărcinat cu o anchetă econo­mică, descrie cum pământurile se vind pe nimic, de încărcate ce sunt de biruri: „Și scrie deputatul, nu-i drept că se vind, căci, ori­ci­ sunt de ieftine, nu se găsesc cum­părători“. Iată ce scrie un redactor al Tri­bunei, oficios italian, despre Sardinia, ve­chiul grinar al bogatei Italii : „De la golful de Aramis pănă la Mag­dalena, două ore drum cu vaporul n’am văzut pe mare o singură mreajă de pes­car, nici un singur sat pe țărm. Acolo chiar unde pămîntul oferă o pa’ntă fericită pen­tru lucru, nici urmă de muncă de om. E un pustiu“. Dar Sicilia, odinioară izvorul de bogă­ție și belșug, e incă intr’o stare mai rea. E ingrozitor ceia ce sufer­iucrătorii in tun­dul minelor de sulfure in schimbul u­­nui preț de nimic. Mămăliga este hrana obicinuită a sără­cimei din Italia. Și, ca și in România, hra­nei cu popușoiu stricat ’i se datorește te­ribila boală a pelagrei, mai ales in nordul și răsăritul Italiei. Se numără peste o sută de mii de pelagroși. Boala aceasta începe cu oboseală, cu a­­mețeli, dureri de șir a spinării. Apoi, pie­lea se supoaie, se acopere de o coajă as­pră și gălbie. Vederea scade, memoria se stinge, paralizia și­ adesea nebunia sunt sfirșitul teribelei boli. In România și mai ales in Moldova spi­talele sunt pline, și nu lasă nimic de in­vidiat in această privință surorii sale mai mari Italia. Malaria cea­l­­altă boală națională a ță­rii românești de asemenea e ingrozitoare in Italia. „Boschetele de portocali, zice un scriitor german Fischer, sunt o inșălătoare podoa­bă înflorită cind o cincime din peninsulă e imposibilă pentru ori­ce cultură. Pră­păstiile abrupte ale Alpilor și Apeninilor acopăr milioane de hectare unde vegetea­ză păduri neumblate in timp ce nn văi alte milioane de hectare sunt acoperite de mlaștine sau pășuni unde plugul nu poate lucra. Nechibzuința a cinci­zeci de gene­rații a compromis­ salubritatea țării, inăl­­țim­ile fiind despădurite, regimul ploilor a incetat de a fi regulat; suprafețe uriașe, acoperite altă­dată de holde mănoase, au fost supuse la schimbări de inundații și uscăciune și au otrăvit atmosfera cu ger­menii malariei“. Ambele cuvinte, pelagra și malaria (fri­guri) sunt de origine italiană. „Italia e un decor“ zice scriitorul mai sus citat. Un călător, italian, Rossi, povestește de un țaran din Italia care-i zicea : „De o lună n’avem un codru de pine in casă; murim de foame, toată casa, cu smochine de Bar­baria“. Un alt țaran povestea deputatului Colo­­jani: „Mincăm ce culegem pe cîmp , dar proprietarii ne opresc să le mincăm iar­ba , vor s’o lăsăm pentru oile lor. „Lu­­crul s’ar

Next