Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)
1896-12-04 / nr. 1115
finUL IV Ro. 1115 ABONAMENTE înainte ps na an . . . . Lel 8*s„ pe 6 luni . j « . * 18— „ pe 3 luni ... „ 6— Pontin străinătate, na an „ 36— Un număr IO finul TvSodlaod«. la, Tip © graifi.a. Evola.lm.ent alin.1 STRADA 8 TEFARGEL MIRE No. 88. Xauși m mmkm so mmi ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORȚESCU CERCURI 4 DECEMBRIE mm Anunciuri Inserții și Raclase Pe pagina I linia garicond . Lei 4-í’e pagina Ii , „ . . „ 2-Po . m , — 50 Ptö _ IV ac Un număr IO ban! 1 \ti . \ 0: ■ ți ~ ifjf *'<1 ^.d.na.lnintxațlă #/ LATIPQ3SAPIA nEVRNIMBNTOLUi“ STRADA 81^AN; űÉL «Afil La Catul l-iu. DEMISIA MITROPOLITULUI Repausul de Duminică Samariu Repausul de Duminica Pressa franceza și căderea d-lui Sturdza Mărgărit și Antim Din Capitală REPAUSUL DE DUMINICA Una din chestiunele, care sa agită la noi de cățiva ani încoace, este dorința legitimă a muncitorilor comerciali și industriali pentru ca să le fie recunoscut printr’o lege repausul de Duminică. Zicem numai a muncitorilor comerciali și industriali, fiindcă numai aceștia s’au manifestat pe ici pe calea pentru a’și revendica acest drept la repaus. Nu e mai puțin adevărat însă, că și ceilalți muncitori, agricoli sau de oricare altă natură, au acelaș drept la recunoașterea acestui principiu social, și dacă nu s’au mișcat pentru a’și cere acest drept, este, fie că sunt încă in neputință de a o face, fie că atâtea sunt suferințele și nevoile, de care sunt copleșiți, în câtm nici nu mai pot găndi măcar, că li se cuvine o zi de repaus. Faptul este, că tot omul care muncește are absolută nevoie de o zi de repaus. Această nevoie este de natură organică, de natură fizică și de natură morală. Numai acela, care muncește și are ziua de repaus pe săptămână, simțește citie de necesară, citie de plăcută și de întăritoare pentru muncă chiar, această zi de odihnă. Cind sfirșește săptămâna de muncă, în care Întreaga ta activitate se simte istovită printr’o încordare zilnică continuă de 10 și 14 ore pe zi, în cit adesea, după repausul ce-ți aduce somnul, te simți mai obosit decit înainte de a’ți fi intrerupt munca; repausul de Duminică este ca o descărcare a nervozităței inmagazinate zi cu zi. Activitatea musculară, cea intelectuală se destind; guști plăcerea libertăței de o zi, în care nu’ți aparții de citite și a lor tăi și reincepi a doua zi munca săptămănei, cu mai multă răvnă, cu mai multă tragere de inimă, cu puteri reînoite. Cei cari nu au trebuință de munca mobilătoare pentru a’și căștiga existența, greu pot înțelege, greu pot recunoaște această trebuință organică și morală. Trebuie să fi muncit macar odată in viață, pentru ca să înțelegi și să recunoști această necesitate. Pentru aceștia, spiritul observator ar fi de ajuns, pentru a le aduce oarecare lumina în chestie. Nu au decit să arunce o privire, de exemplu în lumea școlară, unde elevi și profesori se bucură de acest repaus și vor putea vedea cu cătă bucurie este așteptată această zi; cind mai pot lăsa din zilnicele și obositoarele ocupații pentru a putea gusta din binefacerile unei libertăți dintr’o zi, in care nu mai aparțin școalei, ci numai lor inșiși. Și să nu să spună, că această bucurie pleacă din dorința de a nu munci. Nu. Această explicație o dau și e bună pentru vrăjmașii acestui repaus, căci după cum am spus și mai sus, acest repaus întărește și regenerează dorința de muncă. Acela pentru care munca ie o activitate de toată ziua, nu poate prelungi prea mult suspendarea acestei activități, fără ca să nu simtă nevoia de a reîncepe. Funcționarii comerciali și industriali în dorința de a li se recunoaște acest drept la repaus, au agitat printre dinșii și prin intruniri publice această chestiune, au fundat chiar asociații in acest scop și au reușit prin mișcarea lor ca să intereseze la această reformă oameni politici cu vederi mai largi, injghebînd liga repausului de Duminică. S’au adresat și corpurilor legiuitoare pentru rezolvarea acestei chestiuni, căci toate încercările ce le-au făcut în mod izolat pentru ca să capete acest repaus pe bresle, au fost infructuoase și n’au dus la nici un resultat definitiv, ba cite-dată au dat naștere la oarecari dezordini și neorăndueli, cari nu puteau fi decit defavorabile campaniei interprinse. Gamerile de comerț din țară incă au fost sezisate de această chestie, pe care au dezbătut-o in diferite rinduri fie in mod incidental, fie in urma unor cereri formale, și in ceia ce privește camera de comerț din Iași, dacă nu ne inșălăm, s’a pronunțat totdeauna in favoarea repausului de o zi pe săptămînă, rămănînd in litigiu chestiunea dacă trebuie acordată ca zi de repaus, ziua de Duminică ca măsură generală, sau dacă n’ar fi mai bine ca fiecare fel de comerț sau industrie să aibă facultatea de a alege o zi pe săptămînă, care ar face să sufere mai puțin interesele in joc. Desigur că orice schimbare in moravuri vechi și adtine înrădăcinate, produce oarecare perturbare, mai mare sau mai mică, după natura intereselor ce atinge. Aceasta insă nu e deloc un motiv ca să nu ne facă să ne hotărim o dată, a face reforma de atît timp dorită de cei ce simt nevoia ei, și după ce va fi aplicată un timp oarecare, până cind schimbarea produsă in moravuri să vă fi acomodat nouei situații de fapt, atunci se va putea vedea inconvenientele, ce s’ar fi adus intereselor generale și cum ar putea să fie mai bine adaptate necesităților de tot felul. Să impune insă de la inceput ca să se ieie o măsură generală, pentru ca să nu mai fie loc de facultăți legate de acelea, cari strică și inconjură toată economia și insuși principiul unei reforme. Deja o mare parte din populațiunea comercială și industrială a orașelor noastre, ascultînd unor legiuiri și unor moravuri inrădăcinate, să bucurăm de o zi unică de repaus, comună tuturor meseriilor, industriilor, sau felurilor de comerț. Aceasta este populațiunea muncitoare evreiască. Și toată cealaltă lume primește această situație de fapt, și are grija de a nu uita că trebuie să se aprovizioneze de cu Vineri de unele obiecte, pe care nu ți le mai poți procura in ziua de Simbătă. Acest singur exemplu poate fi indeajuns de concludent pentru acei cari, fac din aceste inconveniente obstacolul cel mai mare contra repausului duminical. Fiind că această chestiune a venit din nou in Parlament sub forma unei intrebări adresate primului ministru și fiindcă P. S. Aurelian a declarat de pe banca ministerială că primește in principiu proiectul de lege din inițiativa parlamentară, este momentul cel mai bine venit astăzi, pentru ca repausul de Duminică să capete o sancțiune,legală. Nu vom fi cei dintâi cari să fi codificat printr’o lege recunoașterea acestui drept, în alte țări este deja un fapt indeplinit și pentru mulțumirea tuturor. Noi nu putem de cit aplauda și susține din adîncul convingerei noastre revindecările sociale ale timpului și nu o dată Evenimentul s’a declarat pentru multe alte reforme intre care și pentru revendicărea repausului duminical. Guvernul nu va avea decit să câștige in păturile muncitoare, primind un proiect de lege, cari să confirme principiul acestui repaus. VOLO, școale speciale, precum școalele normale, seminariile, școalele de arte frumoase, școalele de musica și declamațiune, școalele profesionale de fete. Invățămîntul superior se dă in Universități și in institutele alipite pe lingă Universități. Art. 2. Toți membrii corpului didactic de ori-ce grad, vor trebui, înainte de intrarea lor in funcțiune, să depună jurămînt de credință Maiestății Sale Regelui de supunere Constituțiunii și legilor țării și de îndeplinirea datoriilor lor. Art. 3. Instrucțiunea secundară, specială și superioară este gratuită pentru fiii de români. STREINII. Fiii de străini pot fi primiți in școalele de diverse grade de invățământ, dacă vor fi locuri disponibile Ei vor plăti atunci o taxă care se va fixa prin regulamente pentru fiecare școală și care se va vărsa la Casa școalelor. Ministerul poate dispensa, in parte sau in total, de prifca acestei taxe pe cei meritoși și săraci. CAPITOLUL II. Invățâmîntul secundar* SECȚIUNEA I. Organisare Art. 4. Liceele și gimnasiile clasice au de scop de a au tinerimii o educațiune și cultură generală, basatâ mai cu seamă pe studiul anticității clasice. Art 5. Obiectele de studii in liceele și gimnasiile clasice sunt: religiunea,limbile română, latină, elenă, franceză și germană, — geografa generală și geografia țării;—istoria generală și istoria țerii; — noțiuni de psihologie și logică; —matematicele raționale elementare, cosmografia; — elemente de științe naturale, de fisica și chimie, cu noțiuni de igienă;caligrafia și desemnul;—musica vocală și gimnastica. Art. 6. Liceele și gimnasiile reale au de scop de a da tinerimii o educațiune și cultură „generală basată mai cu samă pe studiul limbilor moderne, a matematicelor și a științelor naturale și fisice. Art. 7. Obiectele de studiu in gimnasiile și liceele reale sunt:, religiunea;— limbile română, franceză și germană,—geografia generală și geografia țării; —istoria generală și istoria țării; —noțiuni de drept administrativ și economie politică; matematicele raționate și aplicate; cosmografia, mecanica;științele naturale, fisica și chimia cu noțiuni de igienă;—caligrafia, desemnul linear, musica vocală și gimnastica. Art. 8. Numărul anilor de studiu in licee este de 8. Gimnasiile cuprind numai cele dintâi 4 clase ale liceelor. Art. 9. Obiectele de studiu in școalele secundare de fete de gradul I sunt: religiunea;—limbile română, franceză, germană; — geografia generală și geografia țării;—istoria generală și istoria țării; — matematicele elementare raționate și practice;—elemente de cosmografia; -elemente de științe naturale, de fisică și chimie; — noțiuni de igienă și de pedagogie; -economia domestică, lucrul de mână, caligrafia și desemnul, musica vocală, gimnastica. Art. 10. Durata studiilor in școalele secundare de fete gradul I va fi de cinci ani. Anul al cincile va fi in special consacrat la studiile necesare femeei.Art. 11. Se vor înființa in București, Iași și Craiova câte o școală secundară de fete de gradul II in care se va da, pe lângă o desvoltare mai mare și un complement al studiilor generale din gradul I, și studiul limbei latine. Durata studiilor in școalele secundare de gradul al 11-lea, va fi de patru ani. In ele se vor primi, prin concurs, absolvente primelor patru clase a școalelor de gradul I. Elevele vor fi interne, bursiere sau solvente. SIN CAPITALĂ — Prin fir telegrafic — Demisia Mitropolitului.— La Căldărușani.—Anularea sentinței.—Noul Mitropolit — Iiberalii sinceri.—Concursul grupărei sieviste. In urma răspindirei știrei că d. Catargiu ar fi predat o demisie a Mitropolitului in mânele guvernului, și in urma unei telegrame primită de la Căldărușani, d. Eleva a plecat ieri, la ora 11 jum. a. m. la Căldărușani, unde deja se află d-nii col.Costescu, George Tocilescu, profesor univ. și flăminda, adu. delegați ai clubului liberal-democrat. In această întrevedere dintre d. Fleva și Mitropolit se vor lua hotărârile decisive.* * * Știrea că mitropolitul a declarat că nu ia valabilă nici o demisie a sa, înainte de a fi fost reintronat in scaunul de primat, se dovedește. * * * Deputații devotați guvernului afirmă că azi chiar se va convoca Sinodul care va și anula sentința de caterisire și tot azi se va ceti la cameră B convocarea marelui colegiu pentru mîine, ca să aleagă un mitropolit-primat. Ex-mitropolitul Iosif Gheorghian va fi ales episcop de Roman, in locul vacant și astfel va putea fi ales imediat și mitropolit-primat. Vă transmit știrea, fără a-o garanta de pozitivă, deoarece ultimele știri din Căldurășani pot aduce o schimbare a situației.* * * Liberalii sinceri veștejesc purtarea guvernului de a fi mers să ceară milă partidului conservator. Se anunță explicațiuni furtunoase in Cameră și Senat.* * * Ultimul moment arată intervenția conservatoare infructuoasă. Guvernul va trebui să aibă concursul grupărei fleviste pentru a rezolva criza—concurs, bine-ințeres condiționat* * * Ședința de azi a Camerei va fi poate, în fine, decisivă. Rezultatul telegrafic pentru ediția a 2-a. Rodrigo. Un loc dt siluete Ce farmec... Se scutur copacii de frunze Si cîmpul ramine pustiu, latura intreagă-i cadavru iar ceriul,—albastru seciu. Si noaptea cind Urna ar tnca Duioasele-i raze argintii, Ce farmec mai este atuncia Când cad peste plaiuri pustii ? Ce farmec mai are și raza De soare, in ziuă senină, Când toată natura i in giulgiu Când inima ieste-o ruină ?... loan Dafin Învățâmîntul secundar Proectul d-lui Poni. Invățămîntul secundar. Streinii. Organizarea. Putem comunica cetitorilor noștri părțile cele mai interesante din proectul de lege asupra invățâmântului secundar, elaborat de d. Poni.—Până azi nu se știe incă dacă d. Mârzescu, actualul ministru de culte, iși va insuși proectul predecesorului seu. PROCT I DE LEGE CARTTOLUL I Disposi"ale Art. 1. Învățăm -dar se dă: a) Pentru băeuiiile și liceele clasice și ingimi eele reale; b) Pentru fete secundare de fete, de gradul I Invățămîntul si in diversele După natură Stăm privind cuprins de milă Si de scîrbă ’n fața ei. Vînzătoare de plăcere Pentru’n un preț de cîțiva lei Dar pe ea o prinse grija Si privi in ochii mei Lacomă, cu lingușire. .,Haide-o dată, haide, vrei?...“ Paris Tristis Afacerea i-nei Mm —De la Corespondentul nostru special — Paris 1 Decembrie. Rezultatul procesului intentat de^d-na Costescu pensionatului d-nei Morel de Fos aj fost ^dezastros. Ana Costescu după nenorocirea ce a indurat pierzînd, grație meschinăriilor iezuite, trei fete de a căror urmă nu poate da cu totă insistența ei, a fost condamnată incă la amendă și daune precum și la publicarea sentinței in cinci gazete mari pariziane. D-na Costescu se află actualmente la Paris unde fusese chemată de avocatul ei, deputatul socialist Millerand. Cel puțin exemplul nenorocitei mama să invețe pe Rostálii a se păzi de așa zisele pensionate catolice care urmăresc nu numai averea dar pîndesc să distrugă moralicește fetele de altă credință. n .Tra- Astăzi nimeni nu mai poate contesta că politica este o artă, care are drept elemente in cuprinsul ei: eloquența, adecă puterea de a sugera, de a-ți face credincioși hotărîți și evlavioși, și pătrunderea adîncă, adecă însușirea ca să pricepi situațiile, să găsești totdeauna momentele psihologice ale marelor acțiuni. Luptele pentru cele mai mari idei, nu și-ar vedea niciodată realizat triumful dacă n'ar număra printre adepții oameni de acțiune, artiștii luptei. Și mai cu seamă cind e vorba de politică, înțelegem politica de acțiune, de energie, totul stă negreșit in acea încordare continuă in care vei ști să inlănțui glndirea și atențiunea acelora pe care comptezi. A nu slăbi energia, a urma firul acțiunii fără preget, din ce in ce mai cu tărie—iată mecanismul și secretul unei acțiuni politice, artei politice. Cercetați istoria tuturor marilor mișcări, cercetați momentele însemnate din istoria omenirii și pretutindeni, de la vechii Greci pănă azi, trecind prin Demostene, Tirteu, prin epoca lui Danton, Robespierre pănă in zilele noastre, veți găsi cuvîntul magic, puternic, suggestiv conducînd mișcările masei. In scurta istorie a țarei noastre se citează foarte puține exemple de oratori in sensul mare al cuvîntului, pentru că împrejurările crează pe oameni și complexitatea împrejurărilor noastre politice nu a fost incă indeajuns de mare. Dar astăzi o singură figură impune de-asupra situațiilor; un singur om mai ales in țara noastră s'a arătat in ultimele evenimente inzestrat cu puterea care farmecă mulțimea, cu graiul care ridică și îmbărbătează, cu gestul care fixează atenția și intrețește energia, artistul in politică, magul conducător cu gestul și cuvîntul irezistibil, toți sau numit, este Niculai Fleva._____________________ UN IDEAL Evenimentul a salutat cu entuziasm împăcarea intre democrați și constituirea Ligei pentru Votul Universal, după cum îi dicta idealul său politic, și necontenita propagandă ce a făcut chiar de la intervenirea sa pentru realizarea acestui măreț ideal politic. Prins in vîrtejul luptei zilnice și al politicei de actualitate, Evenimentul a găsit totdeauna locul și timpul pentru a susținea cauza democrației și a sămăna in masa numeroasă a cetitorilor săi sămînța acelei reforme care e ținta cea dintâi a luptelor democrației noastre. Apar, in afară de presa și partidele de guvernămînt, există in țara noastră organe însemnate a căror preocupare insemnată nu este și nu trebue să fie lupta imediată și zilnică a politicei de guvernămînt, ci, conform cu idealul in virtutea căruia s'au creiat, să fie vie in inima țarei întregi conștiința necesității marei reforme sociale, să propage fără întrerupere și in mijlocul tuturor luptelor democrate ideea Votului Universal. împăcarea democraților era o condițiune neaparată pentru tăria și folosul acestei idei și de aceea.Evenimentul odată cu mulțumirea de a vedea inaintînd o idee care-i este scumpă, salută frăția intre democrați și triumful apropiat al votului obștesc.__________ Mărgărit și Antim (Extras dintr’o corespondență specială a...In ziua de 16 luna c. delegații machedoneni au înaintat o petiție la sublima Poartă, cerind ca mitropolit pe Antim. Aceasta a trimis petiția la Ministerul Cultelor, iar de aci s’a făcut cunoscut și Patriarchiei, ca sâ’și dea avisul. Mărgărit et Comp.ri a așteptat să aibă răspunsul definitiv. In ziua de 20, seara, d-l Djuvara i-a comunicat că guvernul de la București a căzut. Atunci Mărgărit,