Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)

1896-12-04 / nr. 1115

finUL IV Ro. 1115 ABONAMENTE înainte ps na an . . . . Lel 8*s­­„ pe 6 luni . j « . * 18— „ pe 3 luni ... „ 6— Pontin străinătate, na an „ 36— Un număr IO finul TvSodlaod­«. la, Tip © gr­aifi.a. Evola.lm.en­t­ alin.1 STRADA 8 TEFAR­GEL MIRE No. 88. Xauși m mmkm so mmi ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORȚESCU CERCURI 4 DECEMBRIE mm Anunciuri Inserții și Raclase Pe pagina I linia garicond . Lei 4-í’e pagina Ii , „ . . „ 2-Po . m , — 50 Ptö _ IV ac Un număr IO ban! 1 \ti . \ 0: ■ ți ~ ifjf *'<1 ^.d.na.lnintxațlă #/ LATIPQ3SAPIA nEVRNIMBNTOLUi“ STRADA 81^AN; űÉL «Afil La Catul l-iu. DEMISIA MITROPOLITULUI Repausul de Duminică Samariu Repausul de Duminica Pressa franceza și căderea d-lui Sturdza Mărgărit și Antim Din Capitală REPAUSUL DE DUMINICA Una din chestiunele, care sa agită la noi de căți­va ani în­coace, este dorința legitimă a muncitorilor comerciali și in­dustriali pentru ca să le fie recunoscut printr’o lege repausul de Duminică. Zicem numai a muncitorilor comerciali și industriali, fiind­că numai aceștia s’au manifestat pe ici pe calea pentru a’și re­vendica acest drept la repaus. Nu e mai puțin adevărat însă, că și cei­l­alți mun­citori, agricoli sau de ori­care altă na­tură, au acelaș drept la recunoașterea a­­cestui principiu social, și dacă nu s’au mișcat pentru a’și cere acest drept, este, fie că sunt încă in neputință de a o face, fie că atâtea sunt suferințele și nevoile, de care sunt copleșiți, în câtm nici nu mai pot găndi măcar, că li se cuvine o zi de repaus. Faptul este, că tot omul care muncește are absolută nevoie de o zi de repaus. A­­ceastă nevoie este de natură organică, de natură fizică și de natură morală. Numai acela, care muncește și are ziua de repaus pe săptămână, simțește cit­ie de necesară, cit­ie de plăcută­ și de întă­ritoare pentru muncă chiar, această zi de odihnă. Cind sfirșește săptămâna de muncă, în care Întreaga ta activitate se simte isto­vită printr’o încordare zilnică continuă de 10 și 14 o­re pe zi, în cit adesea, după repausul ce-ți aduce somnul, te simți mai obosit de­cit înainte de a’ți fi intrerupt munca; repausul de Duminică este ca o descărcare a nervozităței inmagazinate zi cu zi. Activitatea musculară, cea inte­lectuală se destind; guști plăcerea liber­­tăței de o zi, în care nu’ți aparții de cit­ite și a lor tăi și reincepi a doua­ zi munca săptămănei, cu mai multă răvnă, cu mai multă tragere de inimă, cu puteri reînoite. Cei cari nu au trebuință de munca m­o­­bilătoare pentru a’și căștig­a existența, greu pot înțelege, greu pot recunoaște această trebuință organică și morală. Trebuie să fi muncit macar odată in viață, pentru ca să înțelegi și să recunoști această nece­sitate. Pentru aceștia, spiritul observator ar fi de ajuns, pentru a le aduce oare­care lu­mina în chestie. Nu au de­cit să arunce o privire, de exemplu în lumea școlară, unde elevi și profesori se bucură de acest repaus și vor putea ved­ea cu cătă bucurie este așteptată această zi; cind mai pot lăsa din zilnicele și obositoarele ocupații pen­tru a putea gusta din bine­facerile unei libertăți dintr’o zi, in care nu mai aparțin școalei, ci numai lor inșiși. Și să nu să spună, că această bucurie pleacă din dorința de a nu munci. Nu. Această explicație o dau și e bună pentru vrăjmașii acestui repaus, căci după cum am spus și mai sus, acest repaus întărește și regenerează dorința de muncă. Acela pentru care munca ie o activitate de toată ziua, nu poate prelungi prea mult suspen­darea acestei activități, fără ca să nu simtă nevoia de a reîncepe. Funcționarii comerciali și industriali în dorința­ de a li se recunoaște acest drept la repaus, au agitat printre dinșii și prin intr­uniri publice această chestiune, au fun­dat chiar asociații in acest scop și au reușit prin mișcarea lor ca să intereseze la a­­ceastă reformă oameni politici cu vederi mai largi, injghebînd liga repausului de Duminică. S’au adresat și corpurilor le­giuitoare pentru rezolvarea acestei ches­tiuni, căci toate încercările ce le-au făcut în mod izolat pentru ca să capete acest repaus pe bresle, au fost infructuoase și n’au dus la nici un resultat definitiv, ba cite-dată au dat naștere la oare­cari de­zordini și neorăndueli, cari nu puteau fi de­cit defavorabile campaniei interprinse. Gamerile de comerț din țară incă au fost sezisate de această chestie, pe care au dezbătut-o in diferite rinduri fie in mod incidental, fie in urma unor cereri for­male, și in ceia ce privește camera de co­merț din Iași, dacă nu ne inșălăm, s’a pro­nunțat tot­dea­una in favoarea repausului de o zi pe săptămînă, rămănînd in litigiu chestiunea dacă trebuie acordată ca zi de repaus, ziua de Duminică ca măsură ge­nerală, sau dacă n’ar fi mai bine ca fie­care fel de comerț sau industrie să aibă facultatea de a alege o zi pe săptămînă, care ar face să sufere mai puțin interesele in joc. De­sigur că ori­ce schimbare in mora­vuri vechi și adtine înrădăcinate, produce oare­care perturbare, mai mare sau mai mică, după natura intereselor ce atinge. Aceasta insă nu e de­loc un motiv ca să nu ne facă să ne hotărim o dată, a face reforma de atît timp dorită de cei ce simt nevoia ei, și după ce va fi aplicată un timp oare­care, până cind schimbarea produsă in moravuri să vă fi acomodat nouei si­tuații de fapt, atunci se va putea vedea inconvenientele, ce s’ar fi adus intereselor generale și cum ar putea să fie mai bine adaptate necesităților de tot felul. Să impune insă de la inceput ca să se ieie o măsură generală, pentru ca să nu mai fie loc de facultăți legate de acelea, cari strică și inconjură toată economia și insuși principiul unei reforme. Deja o mare parte din populațiunea co­mercială și industrială a orașelor noastre, ascultînd unor legiuiri și unor moravuri inrădăcinate, să bucurăm de o zi unică de repaus, comună tuturor meseriilor, indus­triilor, sau felurilor de comerț. Aceasta este populațiunea muncitoare evreiască. Și toată cea­l­altă lume primește această situație de fapt, și are grija de a nu uita că trebuie să se aprovizioneze de cu Vi­neri de unele obiecte, pe care nu ți le mai poți procura in ziua de Simbătă. A­­cest singur exemplu poate fi in­deajuns de concludent pentru acei cari, fac din a­­ceste inconveniente obstacolul cel mai ma­re contra repausului duminical. Fiind­ că această chestiune a venit din nou in Parlament sub forma unei intre­­bări adresate primului ministru și fiind­că P. S. Aurelian a declarat de pe banca ministerială că primește in principiu proiectul de lege din inițiativa parlamen­tară, este momentul cel m­ai bine venit astă­zi, pentru ca repausul de Duminică să capete o sancțiune­,legală. Nu vom fi cei dintâi cari să fi codificat printr’o lege recunoașterea acestui drept, în alte țări este deja un fapt indeplinit și pentru mulțumirea tuturor. Noi nu putem de cit aplauda și susține din adîncul convingerei noastre revinde­­cările sociale ale timpului și nu o dată Evenimentul s’a declarat pentru multe al­te reforme intre care și pentru revendi­­cărea repausului duminical. Guvernul nu va avea de­cit să câștige in păturile muncitoare, primind un pro­iect de lege, cari să confirme principiul acestui repaus. VOLO, școale speciale, precum școalele normale, seminariile, școalele de arte frumoase, școa­lele de musica și declamațiune, școalele profesionale de fete. Invățămîntul superior se dă in Univer­sități și in institutele alipite pe lingă U­­niversități. Art. 2. Toți membrii corpului didactic de ori-ce grad, vor trebui, înainte de in­trarea lor in funcțiune, să depună jură­­mînt de credință Maiestății Sale Regelui de supunere Constituțiunii și legilor țării și de îndeplinirea datoriilor lor. Art. 3. Instrucțiunea secundară, spe­cială și superioară este gratuită pentru fiii de români. STREINII. Fiii de străini pot fi primiți in școa­lele de diverse grade de invățământ, dacă vor fi locuri disponibile Ei vor plăti a­­tunci o taxă care se va fixa prin re­gulamente pentru fie­care școală și care se va vărsa la Casa școalelor. Ministe­rul poate dispensa, in parte sau in to­­tal, de prifca acestei taxe pe cei meri­­toși și săraci. CAPITOLUL II. Invățâmîntul secundar* SECȚIUNEA I. Organisare Art. 4. Liceele și gimnasiile clasice au de scop de a au tinerimii o educațiune și cultură generală, basatâ mai cu seamă pe studiul anticității clasice. Art 5. Obiectele de studii in liceele și gimnasiile clasice sunt: religiunea,­­lim­bile română, latină, elenă, france­ză și ger­mană­, — geografa generală și geografia ță­­rii;—istoria generală și istoria țerii; — noțiuni de psih­ologie și logică; —matema­ticele raționale elementare, cosmografia; — elemente de științe naturale, de fisica și chimie, cu noțiuni de igienă;­­­caligrafia și desemnul;—musica vocală și gimnastica. Art. 6. Liceele și gimnasiile reale au de scop de a da tinerimii o educațiune și cultură „generală basată mai cu samă pe studiul limbilor moderne, a matematice­lor și a științelor naturale și fisice. Art. 7. Obiectele de studiu in gimna­siile și liceele reale sunt:, religiunea;— lim­bile română, franceză și germană­,—geo­grafia generală și geografia țării; —isto­ria generală și istoria țării; —noțiuni de drept administrativ și economie politică; matematicele raționate și aplicate; cosmo­grafia, mecanica;­­științele naturale, fi­­sica și chimia cu noțiuni de igienă;—ca­ligrafia, desemnul linear, musica vocală și gimnastica. Art. 8. Numărul anilor de studiu in licee este de 8. Gimnasiile cuprind nu­mai cele dintâi 4 clase ale liceelor. Art. 9. Obiectele de studiu in școalele secundare de fete de gradul I sunt: reli­giunea;—limbile română, franceză, ger­mană; — geografia generală și geografia țării;—istoria generală și istoria țării; — matematicele elementare raționate și prac­tice;—elemente de cosmografia; -elemente de științe naturale, de fisică și chimie; — noțiuni de igienă și de pedagogie; -eco­nomia domestică, lucrul de mână, caligra­fia și desemnul, musica vocală, gimnas­tica. Art. 10. Durata studiilor in școalele se­cundare de fete gradul I va fi de cinci ani. Anul al cincile va fi in special con­sacrat la studiile necesare femeei.­­Art. 11. Se vor înființa in București, Iași și Craiova câte o școală secundară de fete de gradul II in care se va da, pe lângă o desvoltare mai mare și un complement al studiilor generale din gra­dul I, și studiul limbei latine. Durata studiilor in școalele secundare de gradul al 11-lea, va fi de patru ani. In ele se vor primi, prin concurs, absol­vente primelor patru clase a școalelor de gradul I. Elevele vor fi interne, bursiere sau solvente. SIN CAPITALĂ — Prin fir telegrafic — Demisia Mitropolitului.— La Căldărușani.—­­Anularea sentinței.—Noul Mitropolit — I­ibe­ralii sinceri.—Concursul grupărei sieviste. In urma răspindirei știrei că d. Ca­­targiu ar fi predat o demisie a Mitropoli­tului in mânele guvernului, și in urma unei telegrame primită de la Căldărușani, d. Eleva a plecat ieri, la ora 11 jum. a. m. la Căldărușani, unde deja se află d-nii col.­Costescu, George Tocilescu, profesor univ. și flăminda, adu. delegați ai clu­bului liberal-democrat. In această întrevedere dintre d. Fleva și Mitropolit se vor lua hotărârile de­cisive.* * * Știrea că mitropolitul a declarat că nu ia valabilă nici o demisie a sa, îna­inte de a fi fost reintronat in scaunul de primat, se dovedește. * * * Deputații devotați guvernului afirmă că azi chiar se va convoca Sinodul care va și anula sentința de caterisire și tot azi se va ceti la cameră B con­­vocarea marelui colegiu pentru mîine, ca să aleagă un mitropolit-primat. Ex-mitropolitul Iosif Gheorghian va fi ales episcop de Roman, in locul vacant și ast­fel va putea fi ales imediat și mitropolit-primat. Vă transmit știrea, fără a-o garanta de pozitivă, de­oare­ce ultimele știri din Căldurășani pot aduce o schimbare a situației.* * * Liberalii sinceri veștejesc purtarea guvernului de a fi mers să ceară milă partidului conservator. Se anunță explicațiuni furtunoase in Cameră și Senat.* * * Ultimul moment arată in­tervenția conservatoare in­fructuoasă. Guvernul va tre­bui să aibă concursul grupă­­rei fleviste pentru a rezolva criza—concurs, bine-ințeres condiționat* * * Ședința de azi a Camerei va fi poate, în fine, decisivă. Rezultatul telegrafic pen­tru ediția a 2-a. Rodrigo. Un loc dt siluete Ce farmec... Se scutur copacii de frunze Si cîmpul ramine pustiu, latura intreagă-i cadavru iar ceriul,—albastru seci­u. Si noaptea cind Urna ar tnca Duioasele-i raze­ argintii, Ce farmec mai este atuncia Când cad peste plaiuri pustii ? Ce farmec mai are și raza De soare, in ziuă senină, Când toată natura­ i in giulgiu Când inima ieste-o ruină ?... loan Dafin Învățâmîntul secundar Proectul d-lui Poni. Invățămîntul se­cundar. Streinii. Organizarea. Putem comunica cetitorilor noștri păr­țile cele mai interesante din proectul de lege asupra invățâmântului secundar, ela­borat de d. Poni.—Până azi nu se știe incă dacă d. Mârzescu, actualul ministru de culte, iși va insuși proectul predecesoru­lui seu. PROCT I DE LEGE CARTTOLUL I Disposi­­"ale Art. 1. Învățăm -dar se dă: a) Pentru băeui­iile și liceele clasice și in­gimi eele reale; b) Pentru fete s­ecundare de fete, de gradul I Invățămîntul si in diversele După natură Stăm privind cuprins de milă Si de scîrbă ’n fața ei. Vînzătoare de plăcere Pentru’n un preț de cîți­va lei Dar pe ea o prinse grija Si privi in ochii mei Lacomă, cu lingușire. .,Haide-o dată, haide, vrei?...“ Paris Tristis Afacerea i-nei Mm —De la Corespondentul nostru special — Paris 1 Decembrie. Rezultatul procesului inten­tat de^d-na Costescu pensi­onatului d-nei Morel de Fos aj fost ^dezastros. A­na Cos­­tescu după nenorocirea ce a indurat pierzînd, grație mes­chinăriilor iezuite, trei fete de a căror urmă nu poate da cu totă insistența ei, a fost condamnată incă la amendă și daune precum și la publica­rea sentinței in cinci gazete mari pariziane. D-na Costescu se află ac­tualmente la Paris unde fu­sese chemată de avocatul ei, deputatul socialist Millerand. Cel puțin exemplul nenoro­citei mama să invețe pe Ro­stálii a se păzi de așa zisele pensionate catolice care ur­măresc nu numai averea dar pîndesc să distrugă morali­cește fetele de altă credință. n .Tra- Astăzi nimeni nu mai poate contesta că politica este o artă, care are drept e­­lemente in cuprinsul ei: eloquența, adecă puterea de a sugera, de a-ți face cre­dincioși hotărîți și evlavioși, și pătrunde­rea adîncă, adecă însușirea ca să pricepi situațiile, să găsești tot­dea­una momen­tele psihologice ale marelor acțiuni. Luptele pentru cele mai mari idei, nu și-ar vedea nici­odată realizat triumful dacă n'ar număra printre adepții oameni de acțiune, artiștii luptei. Și mai cu sea­mă cind e vorba de politică, înțelegem po­litica de acțiune, de energie, totul stă ne­greșit in acea încordare continuă in care vei ști să inlănțui glndirea și atențiunea acelora pe care comptezi. A nu slăbi e­­nergia, a urma firul acțiunii fără preget, din ce in ce mai cu tărie—iată mecanis­mul și secretul unei acțiuni politice, ar­tei politice. Cercetați istoria tuturor marilor miș­cări, cercetați momentele însemnate din istoria omenirii și pretutindeni, de la vechii Greci pănă azi, trecind prin De­­mostene, Tirteu, prin epoca lui Danton, Robespierre pănă in zilele noastre, veți găsi cuvîntul magic, puternic, suggestiv conducînd mișcările masei. In scurta istorie a țarei noastre se ci­tează foarte puține exemple de oratori in sensul mare al cuvîntului, pentru că îm­prejurările crează pe oameni și complexi­tatea împrejurărilor noastre politice nu a fost incă in­deajuns de mare. Dar astăzi o singură figură impune de-asupra situațiilor; un singur om mai ales in țara noastră s'a arătat in ulti­mele evenimente inzestrat cu puterea care farmecă mulțimea, cu graiul care ridică și îmbărbătează, cu gestul care fixează atenția și intrețește energia, artistul in politică, magul conducător cu gestul și cuvîntul irezistibil, toți sau numit, este Niculai Fleva._____________________ UN IDEAL Evenimentul a salutat cu entuziasm împăcarea intre democrați și constituirea Ligei pentru Votul Universal, după cum îi dicta idealul său politic, și neconte­nita propagandă ce a făcut chiar de la intervenirea sa pentru realizarea acestui măreț ideal politic. Prins in vîrtejul luptei zilnice și al politicei de actualitate, Evenimentul a gă­sit tot­deauna locul și timpul pentru a susținea cauza democrației și a săm­ăna in masa numeroasă a cetitorilor săi să­­mînța acelei reforme care e ținta cea dintâi a luptelor democrației noastre. Apar, in afară de presa și partidele de guvernămînt, există in țara noastră organe însemnate a căror preocupare in­­semnată nu este și nu trebue să fie lup­ta imediată și zilnică a politicei de gu­vernămînt, ci, conform cu idealul in virtutea căruia s'au creiat, să fie vie in inima țarei întregi conștiința necesității marei reforme sociale, să propage fără întrerupere și in mijlocul tuturor lupte­lor democrate ideea Votului Universal. împăcarea democraților era o condi­­țiune neaparată pentru tăria și folosul acestei idei și de aceea.­Evenimentul odată cu mulțumirea de a vedea inaintînd o idee care-i este scumpă, salută frăția in­tre democrați și triumful apropiat al vo­tului obștesc.__________ Mărgărit și Antim (Extras dintr’o corespondență specială­ a...In ziua de 16 luna c. delegații ma­­chedoneni au înaintat o petiție la sublim­a Poartă, cerind ca mitropolit pe Antim. Aceasta a trimis petiția la Ministerul Cultelor, iar de aci s’a făcut cunoscut și Patriarchiei, ca sâ’și dea avisul. Mărgărit et Comp.­ri a așteptat să aibă răspunsul definitiv. In ziua de 20, seara, d-l Djuvara i-a comunicat că guvernul de la București a căzut. Atunci Mărgărit,

Next